5,612 matches
-
materiale. Tot aici au fost efectuate cercetări și forări care au evidențiat în serpentine concentrații de nichel, plumb, cobalt și alte minerale rare și disperse precum și aur nativ ( pirite de până la 5 mm). Calcarele lisiatice din raza comunei conțin importante zăcăminte de cărbune-huilă antracitoasă cu 7200-7800 cal. Din dragoste pentru locuitorii satului, oameni hărnici și credincioși, Dumnezeu a făcut să iasă la suprafață zăcăminte de huila, la Pregheda, la Fântână lu’ Dănuț și la Corhanul Rudarii. La "Cracu’ lu’ Otiman" și
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
și disperse precum și aur nativ ( pirite de până la 5 mm). Calcarele lisiatice din raza comunei conțin importante zăcăminte de cărbune-huilă antracitoasă cu 7200-7800 cal. Din dragoste pentru locuitorii satului, oameni hărnici și credincioși, Dumnezeu a făcut să iasă la suprafață zăcăminte de huila, la Pregheda, la Fântână lu’ Dănuț și la Corhanul Rudarii. La "Cracu’ lu’ Otiman" și la "Priod" s-a confirmat existența minereurilor ce conțin 38% fier și 17%-20% mangan. La Marinizvor și la Curmulice se gaseste azbest
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
ce conțin 38% fier și 17%-20% mangan. La Marinizvor și la Curmulice se gaseste azbest crizolit, oblenda și micru, folosite la fabricarea tuburilor de bitum. La Curmulice și la Priod se mai găsește și mozaic alb și roșu. Importante zăcăminte de lignit au fost semnalate la Rusnic și Socolot,iar pe Cotovat a fost exploatat aur, aflat sub formă de filoane. O altă resursă importantă o constituie pădurile de fag, păduri foarte exploatate. Din hartă solurilor întocmită de D.S.A.P.
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
ai Cernei și Motrului. Treptele majore de relief ale comunei sunt : -zona de munte - 30 % -zona de deal - 70 % Teritoriul comunei Topleț oferă cantități mari de piatră de construcție și feldspat. Pe valea râului Iardasita se află minereu de fier, zăcământ alcătuit din magnetita și cuarț, prins între granițe și cuarțite. Prin amplasarea în partea de sud-vest a țarii comună Topleț se găsește în zona de influență a climatului submediteranean , datorită pătrunderii maselor de aer cald și umed dinspre Marea Adriatică, influențe
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
220 ha. Cea mai importantă resursă a solului este fondul forestier, în care predomina pădurile de foioase, specii predominanțe: fagul și stejarul. Încă din trecut, locuitorii de pe valea Cricovului Dulce aveau în preocuparea lor exploatarea subsolului, acesta fiind bogat în zăcăminte de petrol și sare. De asemenea se exploatează nisipul, în special de pe valea Cricovului Dulce, dar și piatră folosită în construcții, de asemenea, piatra pentru fabricarea varului alb. Comună cuprinde trei sate: Ghirdoveni, Ion Luca Caragiale, respectiv Mija, conform ultimei
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
Mureș din județul Albă, Transilvania, România. Se află la 5 km de localitatea de reședință a orașului, în lunca Mureșului. Altitudine medie = 243 m În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unei importante acumulări de sare gema. Zăcământul de sare a fost deschis prin 5 sonde mare adâncime (nr. 201-205) de întreprinderea Salina Ocna Mureș. Din studiile efectuate s-a estimat că golul subteran ce va rezulta în urmă exploatării sării la o sondă ar putea fi utilizat
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
perioada romană (106-274 d.C.), zona era populată (s-au gasit monezi romane din timpul împăraților Antoninus Pius si Maximinus Thrax). Localitatea medievală este menționată pentru prima dată în 1257 cu numele de "Toroczcko" (Trascău) și devine în curând cunoscută datorită zăcămintelor de minereu de fier din zonă. Exploatarea fierului și meșteșugul fierăritului au dus la o dezvoltare continuă pe parcursul a mai multor secole: în 1493 localitatea a primit rangul de târg (oppidum), iar în 1666, pe fondul dezvoltării extracției de minereu
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
de centrul actual al satului Roșia Montană, proiectul urmărește să asigure o nouă așezare pentru locuitorii acestei zone, aceștia fiind încurajați de companie să-și părăsească zona de locuit, inclusiv mutarea cimitirelor și bisericilor pentru extinderea zonei de exploatare a zăcământului aurifer. Noua localitate este prevăzut a se dezvolta pe o suprafață de aproape 60 de hectare, în prima etapă, cu posibilitate de a se extinde. Proiectul companiei cuprinde construcții noi, cum ar fi: primărie, biserică, dispensar, farmacie, poliție, poștă, bancă
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
mai puțin alocările bugetare pentru oraș. Între timp s-au așezat aici și numeroși evrei ultra-ortodocși, de asemenea refugiați din Sudan și Eritreea. În urmă închiderii unor locuri de muncă a crescut migrația negativă a populației active și a tineretului. Zăcăminte de fosfați descoperite în vecinătate au crescut poluarea cu radon în adăposturi și la parterul caselor. Din anul 1982 se organizează în Arad, în fiecare vară, "Festivalul Cântecului Ebraic". Deși și-a pierdut din însemnătate în urma unui grav accident din
Arad, Israel () [Corola-website/Science/301505_a_302834]
-
o revoltă a conservatorilor. După retragerea să din politica Isaacs a publicat în 1881 primul cânt al poemului "Saulo", pe care nu a reușit să-l finalizeze niciodată. De asemenea, a explorat departamentul Magdalena, în nordul Columbiei, unde a descoperit zăcăminte importante de cărbuni și petrol. Isaacs și-a petrecut ultimii ani din viață în orașul Ibagüé din departamentul Tolima, unde plănuia să scrie un roman istoric. A murit de malarie, pe data de 17 aprilie 1895.
Jorge Isaacs () [Corola-website/Science/301520_a_302849]
-
12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000 de hectare. De asemenea, existau pășuni pe mai mult de 21.000 de hectare, iar pădurile ocupau aproape 23.000 de hectare. Lipsa zăcămintelor și a altor resurse naturale, dar și gradul scăzut de urbanizare au determinat o dezvoltare slabă a industriei. Puțina industrie a județului era concentrată în orașul Huși. În anul 1935, în județ existau: 58 de mori, 2 fabrici de ulei
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
Borșa < n. pers. sl. Borša; sau din n. fam. Borș + suf. top. -a). Izvoare de apă minerală, pe Valea Țâșla: Izvorul Baritina din fața Văii Vinișoru, Izvorul La Ciuroi, Izvorul din Groată (Galeria Alexandru), Izvorul Colbu (în total 20 de surse). ; Zăcăminte de minereuri complexe (minele Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealul Bucății) și cuprifere. Factorii naturali de cură sunt apele minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, atermale, care se folosesc atât în cura internă, pentru afecțiuni ale tubului digestiv, rinichilor și căilor
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
1956-1960), I. Focșa (1960), A. Zberea și echipa (1965-1966). Apele minerale de la Bala au făcut obiectul cercetărilor lui V. Dragoș (1967-1970), I. Dumitrescu (1968), Al. Gheorghe, C. Calota (1972). Gheorghe Popa a stabilit în anul 1974 perimetrul de protecție al zăcământului de apă minerală din zona care a fost delimitat astfel: Ape minerale au fost descoperite și în zona limitrofa, la Crainici printr-un foraj executat până la adâncimea de 2270 m. Din punct de vedere hidrogeologic se poate remarcă acumularea acvifera
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
a constatat caracterul oligomineral sulfuros, hidrogenul sulfurat având valori între 0,3 și 9 mg/l.. Analizele ulterioare efectuate la Crainici au indicat un chimism clorurat, sodic-calcic, bromo-iodurat, cu conținut redus în sulfați, specific apelor cu structuri închise (ape de zăcământ). Temperaturile acestor izvoare minerale captate indicau valori între 17 și 25 grade C. Aceste ape nu sunt radioactive. Rezultatele testărilor chimice au fost consemnate la 24 octombrie 1979 de către M. Gavrilescu subliniind compoziția bicarbonică și a hidrogenului sulfurat. Aspectul depresionar
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
solului brun-roșcat, care sunt predominante, există și zone cu soluri argilo-iluviale nisipoase. Sunt soluri formate pe strat gros de la 10-15 m de pietrișuri, nisipuri și argile nisipoase. În trecutul geologic zona era acoperită cu păduri întinse, fapt dovedit prin prezenta zăcămintelor de cărbuni ce se găsesc la mici adâncimi. Vegetația din acest teritoriu face parte din silvostepă fiind alcătuită din plante de cultură și plante specifice pajiștilor și pășunilor. Aceste asociații de plante se explică prin faptul că zona respectivă se
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
activitatea un număr de operatori care acoperă aproape toată gama de produse alimentare și nealimentare de consum. Există câteva pensiuni turistice. Ca resurse subterane naturale în comuna Grințieș se identifică roci calcaroase, conglomerate și gresii și în apropiere spre Tulgheș, zăcăminte de uraniu. În comuna Grințieș funcționează: Localitatea beneficiază de un oficiu poștal, un punct bancar, o stație de carburanți, un dispensar veterinar, un punct de colectare a deșeurilor. Există un sistem centralizat de alimentare cu apă, la care locuințele din
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
doar în câteva petice reduse că dimensiuni, locul lor fiind luat de pășuni și culturi agricole. Aici predomina pădurile de stejar și gorun în amestec cu cele de carpen sau cele de fag cu carpen și frasin. Subsolul are importante zăcăminte de gaz metan. În satul Ilimbav se experimentează și se operează începând din anul 1961, primul depozit de înmagazinare subterană a gazelor naturale. În prezent populația Marpodului este în creștere. Conform datelor recensământului din 2002 populația Marpodului era de 853
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
un singur pârâu, Vitioara care se varsă în râul Teleajen în localitatea Gura Vitioarei, de unde provine și denumirea acesteia. Subcarpații au luat naștere din tectonizarea sedimentelor din zona terminată în faza a doua a orogenezei valahe. Așa se explică existența zăcămintelor de petrol și gaze naturale. Solurile aflate în aceasta zonă sunt podzolice și brune podzolite. Solul brun-galbui de pădure reprezintă 40%. Bogațiile solului din aceasta zonă constau în petrol scos la suprafață de sonde amplasate în localitate. Deasemenea, o resursă
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
mult, majoritatea au fost renovate. Ocupația de bază a locuitorilor a fost de-a lungul timpului creșterea animalelor și cultivarea pământului, activități din care nu s-au obținut performanțe însemnate. În anii 1930-1940 în împrejurimile satului s-au descoperit imense zăcăminte de gaze naturale, descoperire care a dus la forajul de sonde și exploatarea imenselor zăcăminte de gaze, exploatare care continua și azi.
Nou Săsesc, Sibiu () [Corola-website/Science/301723_a_303052]
-
timpului creșterea animalelor și cultivarea pământului, activități din care nu s-au obținut performanțe însemnate. În anii 1930-1940 în împrejurimile satului s-au descoperit imense zăcăminte de gaze naturale, descoperire care a dus la forajul de sonde și exploatarea imenselor zăcăminte de gaze, exploatare care continua și azi.
Nou Săsesc, Sibiu () [Corola-website/Science/301723_a_303052]
-
iar până astăzi s-a atins pragul sutelor de galerii. Timp de 128 de ani (1748-1876), timp în care complexul minier a fost considerat cel mai rentabil din Europa, s-au obținut peste 40 de tone de aur din acest zăcământ. Numele acestei localități a făcut repede înconjurul Pământului stârnind un interes deosebit în rândul oamenilor de știință, atât prin complexitatea structural-genetică a zăcământului dar mai ales prin raritățile mineralogice găsite aici. De acest zăcământ se leagă descoperirea și descrierea pentru
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
considerat cel mai rentabil din Europa, s-au obținut peste 40 de tone de aur din acest zăcământ. Numele acestei localități a făcut repede înconjurul Pământului stârnind un interes deosebit în rândul oamenilor de știință, atât prin complexitatea structural-genetică a zăcământului dar mai ales prin raritățile mineralogice găsite aici. De acest zăcământ se leagă descoperirea și descrierea pentru prima dată în lume a mineralelor: krenerit, muthmannit, săcărâmbit (nagyagit), telurit, petzit, silvanit. Dar Săcărâmbul a îmbogățit nu numai mineralogia cu minerale noi
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
de tone de aur din acest zăcământ. Numele acestei localități a făcut repede înconjurul Pământului stârnind un interes deosebit în rândul oamenilor de știință, atât prin complexitatea structural-genetică a zăcământului dar mai ales prin raritățile mineralogice găsite aici. De acest zăcământ se leagă descoperirea și descrierea pentru prima dată în lume a mineralelor: krenerit, muthmannit, săcărâmbit (nagyagit), telurit, petzit, silvanit. Dar Săcărâmbul a îmbogățit nu numai mineralogia cu minerale noi, ci și chimia cu un element necunoscut până atunci - telurul - demonstrând
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
nagyagit), telurit, petzit, silvanit. Dar Săcărâmbul a îmbogățit nu numai mineralogia cu minerale noi, ci și chimia cu un element necunoscut până atunci - telurul - demonstrând în același timp ca aurul intră în reacție chimică cu alte elemente. Interesul stârnit de zăcământul Săcărâmb este ilustrat de faptul ca el a constituit terenul de studiu a numeroși cercetători de la universitățile și instituțiile geologice din Viena, Budapesta, dar și de la academiile miniera din Freiberg, Bibram, Leoben și Graz. În împrejurimile Săcărâmbului, la poalele Cetrașului
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
ale Munților Bihor, în N-E județului Hunedoara în cadrul comunei Buceș. Satul este amplasat în S-V comunei. Este singurul loc din Europa unde s-a găsit altait (PbTe). Localitatea Stănija este situată în Patrulaterul aurifer al Munților Apuseni. Prezenta zăcămintelor aurifere este legată de localizarea să în apropierea lanțului eruptiv Fericeaua, Dealul Ungurului, Neagră, Runcu, Breaza, Jidovului, aparținând Munților Bihorului. Acest fapt se materializează prin existența numeroaselor mine, realizate de-a lungul timpului în vederea exploatării importantelor zăcăminte aurifere. Altitudinea medie
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]