49,590 matches
-
interdisciplinar-enciclopedică, încercând să pătrundă până la rădăcinile creațiilor literare. Studiile publicate evidențiază preocuparea sa pentru cultura tradițională veche a poporului român, abordată laturile sale estetice și etnologice. Petru Ursache a cercetat din punct de vedere mitologic balada "Miorița", acordând atenție aspectelor morale și estetice ale unor opere religioase precum "Filocalia", care i-a inspirat scrierea unui tratat de „Estetică teologică”. Balada "Miorița" este abordată de Petru Ursache într-un volum de 328 de pagini, organizat în 6 capitole (Aventuri thanatice exemplare, Imaginarul
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
mai importante invenții umane, arta, dar cu cealaltă spre raționalitatea agresivă și arogantă. Lucrările de specialitate elaborate până-n prezent sunt prea adesea scrise de pe poziții partizanale, individualiste, tendențioase și, de aceea, lacunare, deformante”. Criticul Gheorghe Grigurcu îl considera un reper moral într-o lume a compromisurilor, „o mișcătoare apropiere de perfecțiune a ființei de cărturar”.
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
a adus un omagiu organizației Oxford Group care "este folosită pentru a demonstra puterea lui Dumnezeu de a schimba vieți și de a da mărturie personală asupra locului lor în adevărata ucenicie." În 1938 Buchman a proclamat necesitatea de "reînarmare morală" și fraza asta a devenit noul nume al mișcării. Buchman a condus MRA timp de 23 de ani până la moartea sa, în 1961. În 2001, mișcarea a fost redenumită Inițiative de Schimbare. Deși Frank Buchman a fost inițial luteran, el
Oxford Group () [Corola-website/Science/337167_a_338496]
-
a celei de-a doua lucrări a harului care ar permite "sfințirea deplină": Creștinii care trăiesc în strânsă unire cu Hristos ar putea rămâne liberi de păcat prin Duhul Sfânt. Buchman a afirmat că "natura umană se poate schimba". Standardele morale absolute țin de Sfințenie, chiar dacă formula utilizată de Buchman a fost formulată anterior de către misionarul prezbiterian american Robert Elliott Speer. Numele de "Oxford Group" a apărut în Africa de Sud în 1929, după ce un ușier de cale ferată a scris acest nume
Oxford Group () [Corola-website/Science/337167_a_338496]
-
convins că, fără o schimbare în inima regimului național-socialist războiul mondial ar putea deveni inevitabil. De asemenea, el credea că orice persoană, inclusiv liderii Germaniei, puteau să-și găsească o credință creștină vie cu un angajament de a urma valorile morale ale lui Hristos. El a încercat să se întâlnească cu Hitler, dar nu a reușit. S-a întâlnit cu Himmler de trei ori la cererea lui Moni von Crammon, un adept al Oxford Group, ultima dată în 1936. La câteva
Oxford Group () [Corola-website/Science/337167_a_338496]
-
superior. Un eufemism folosit uneori pentru Satyagraha este că aceasta este o "forță tăcută" sau o "forță a sufletului " (un termen folosit, de asemenea, de Martin Luther King Jr. în faimosul său discurs "Am un vis" ). Ea înarmează cu putere morală, mai degrabă decât cu putere fizică. Satyagraha este, de asemenea, numită o "forță universală," deoarece, în esență, "nu face nici o distincție între rud și străini, tineri și bătrâni, bărbați și femei, prieten și dușman." Gandhi punea în contrast" satyagrah"a
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
de credință în propria cauză." Nesupunerea civilă și refuzul cooperării, așa cum este practicată sub Satyagraha se bazează pe "legea suferinței", o doctrină care susține că acceptarea suferinței este un mijloc pentru un scop. Acest scop, de obicei, implică o înălțare morală sau progresul unui individ sau al unei societăți. Prin urmare, refuzul cooperării în Satyagraha este de fapt un mijloc de a asigura cooperarea adversarului în conformitate cu adevărul și dreptatea. Atunci când se utilizează satyagraha într-un conflict politic la scară largă implicând
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
satyagrahii trebuie să se supună de instruirii pentru asigurarea disciplinei. El a scris că "doar atunci când oamenii și-au dovedit activ loialitatea prin supunerea la legile statului vor dobândi dreptul la Nesupunere Civilă." Prin urmare, el a împărtășit satyagrahilor principiile morale: Această ascultare trebuie să fie nu aproape forțată, ci extraordinară: Gandhi a imaginat satyagraha nu doar ca pe o tactică pentru a fi folosită în lupta politică acută, dar și ca un solvent universal pentru nedreptate și rău. El a
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
Karl Marx) sau "societăți hidraulice" (K. Wittvogel), deoarece erau amplasate de-a lungul unor mari fluvii. Astfel de regimuri politice se caracterizau prin "teocrație": Predomina voința suveranului, care era susținut de clerici ("hierocrație"). În Egiptul antic, ideile politice, juridice și morale sunt învăluite în precepte religioase. Gândirea politică antică egipteană rezultă din diverse tipuri de texte: Astfel procesele istorice erau nu numai o înfăptuire a voinței zeilor (orice abatere fiind pedepsită de divinitate), ci și acte împotriva sau pentru stăpânirea faraonului
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Legile lui Ur-Nammu", "Legile lui Eșnunna", "Legile lui Lipit- Iștar", "Poemul lui Ghilgameș", "Poemul creației" și dialogul " Discuția dintre stăpîn și sclav". Toate acestea confirmă că societatea babiloniană era bazată pe un sistem evoluat de legi, idei politice, filozofice și morale. Gândirea politică a Indiei antice este prezentată în "Vedele", "Mahabharata", care nu sunt doar cele mai vechi monumente literare, ci și o expresie a societății de atunci. "Legile lui Manu" se concentrează asupra inegalității sociale, care era consfințită pe baze
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Greciei antice a fost Atena, centrul de întâlnire al sofiștilor și orașul lui Socrate, a cărui filozofie a dănuit prin intermediul operelor lui Platon, care a creat o școală filozofică în cadrul "Academiei", în timp ce Aristotel și-a dezvoltat sistemul filozofic, politic și moral în cadrul "Școlii peripateticilor". Tot în Atena au apărut Școala stoică (Marcus Aurelius, Seneca) și cea epicuriană. Apariția creștinismului a marcat sfârșitul epocii elenistice și tranziția către epoca medievală. Majoritatea specialiștilor sunt de părere că grecii au inventat politica și că
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
-te pe tine însuți"). Metoda utilizată de Socrate, "maieutica", nu era altceva decât aducerea la suprafață a adevărului. Respingând democrația, considera ca singura metodă eficientă de guvernare oligarhia. Orator desăvârșit, Socrate viza cu precădere viața socială a cetății și problemele morale ale acesteia. Ideea unei științe raționale a politicii a fost preluată de Platon, discipolul lui Socrate. Creatorul școlii filozofice numite "Academia", în operele sale, "Republica" ("Politeia"), "Legile" ("Nomoi") și "Omul politic", susținea ideea că arta politică trebuie să se bazeze
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
echitate, stoicismul avea să influențeze ideologia creștină. Comunitățile creștine timpurii au practicat un așa-zis "comunism creștin", în care viața comună este instituită în baza unor principii diferite de cele ale vieții laice greco-latine: Prin importanța acordată individului și valorii morale, la început (când nu includea scopuri și sarcini politice) creștinismul pare înrudit cu stoicismul. În momentul când Imperiul Roman intră în perioada de destrămare, apar două doctrine, cea a viitorului Bizanț (care considera identitatea imperiului și a Bisericii) și cea
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
primul traducător al Bibliei în engleză, conțin și elemente socio-politice. În lucrări ca "De domenio divina", "Ad parlamentum regi", solicită clerului din Anglia să renunțe la bogăția lumească și la puterea politică și să se întoarcă la viața modestă și morală. De asemenea a susținut ideea secularizării averilor ecleziastice, desființarea excepțiilor fiscale pentru cler, neamestecul clerului în problemele civile și supunerea clerului față de monarhie. Ca urmare a activității sale, se constituie mișcarea "lollarzilor", care urmărea modificarea stării sociale existente și care
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
gradului de confort și comoditate a omenirii. În "Eseuri de morală, economie și politică" (1597) subliniază necesitatea unui stat centralizat, puternic, care să asigure respectarea intereselor burgheziei aflată pe atunci în plin avânt. În lucrarea "Eseuri sau sfaturi civile și morale", Francis Bacon susține că statul ar trebui să lichideze nedreptățile sociale și abuzurile din partea nobililor. Secretar și continuator al doctrinei lui Bacon, Thomas Hobbes a considerat statul bazat pe concepții materialist-mecaniciste. Referindu-se la contractul social, el prezintă apariția și
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
joc", iar de aceea, marchează o schimbare favorabilă în serie. Dan Stapleton de la "IGN" l-a apreciat mai mult pe Marcus Holloway decât pe Aiden Pearce, protagonistul primului joc, dar și personajele secundare de la DedSec. Înclinația lui Marcus pentru integritate morală a fost o schimbare semnificativă pentru Stapleton, cu toate că fiecare este liber să ucidă oameni inocenți în joc dacă asta dorește. De aceea, personalitatea personajului a fost observată ca singurul motiv pentru violență, iar axioma de aici este abordarea stealth, pe
Watch Dogs 2 () [Corola-website/Science/337203_a_338532]
-
însă unor teme specifice mai degrabă Estului (post) dictatorial (comunism, război în spațiul sovietic, tiranie, suspiciune și trădare, fatalism). În general, fundalul textelor este (pseudo)estic sau (pseudo)oriental: URSS, Coreea, spațiul islamic. Ca laitmotive se remarcă duplicitatatea personajelor, ambivalența morală și o atmosferă generală de criză. Textele sale abordează în general situații extreme, conflictuale, în care personajele nu beneficiază de fair-play, ci trebuie să supraviețuiască prin viclenie și impetuozitate; în general textele nu au happy-end, ci finaluri sumbre, deseori catastrofale
Miloș Dumbraci () [Corola-website/Science/337230_a_338559]
-
în cauza "Irlanda c. Regatului Unit" (1978) că un tratament aplicat unei persoane are a fi calificat degradant atunci când creează acesteia sentimente de teamă, neliniște, inferioritate, de natură să o umilească, înjosească și, eventual, să-i înfrângă rezistența fizică și morală[26]. În cauza "Kurt c. Turciei" (1998), incertitudinea și temerile încercate de reclamantă, mamă a unui băiat dispărut în cadrul unor operațiuni militare turcești în regiunea locuită în majoritar de kurzi, sentimente care i-au cauzat suferințe mentale grave și profundă
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
acestuia[29]. Cu privire la tratamentele inumane, în cauza "Irlanda c. Regatului Unit" (1978), acestea au fost definite pentru prima dată ca fiind acte săvârșite cu intenția de a cauza suferințe intense victimei și care provoacă victimei leziuni sau suferințe fizice și morale susceptibile să producă puternice tulburări psihice. Atunci, Curtea a făcut referire la tehnicile de interogatoriu de dezorientare și privare senzorială care sunt utilizate cumulativ și cu premeditare[30]. În cauza "Campbell și Cosans c. Regatului Unit"(1982) s-a considerat
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
supusă violenței psihice și psihice mult mai multă vreme, culminînd cu moartea sa. În al treilea rând, Gafgen se face vinovat de crearea unui climat, prin răpirea copilului și apoi schimbarea declarațiilor date poliției, care a condus la această dilemă morală[38]. Același autor susține că drepturile absolute pot intra uneori în conflict, caz în care este imposibilă considerația că ambele drepturi sunt la fel de egale și absolute, iar aceste conflicte sunt rezolvate prin alegerea răului mai mic sau prin argumente de
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
Același autor susține că drepturile absolute pot intra uneori în conflict, caz în care este imposibilă considerația că ambele drepturi sunt la fel de egale și absolute, iar aceste conflicte sunt rezolvate prin alegerea răului mai mic sau prin argumente de ordin moral[39]. Totodată, interdicția torturii a dobândit statutul de drept absolut întrucât s-a bazat pe teza morală că nu există o violare mai mare a demnității umane[40]. De asemenea, nu există garanția că, folosind tortura ca manieră de interogare
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
că ambele drepturi sunt la fel de egale și absolute, iar aceste conflicte sunt rezolvate prin alegerea răului mai mic sau prin argumente de ordin moral[39]. Totodată, interdicția torturii a dobândit statutul de drept absolut întrucât s-a bazat pe teza morală că nu există o violare mai mare a demnității umane[40]. De asemenea, nu există garanția că, folosind tortura ca manieră de interogare, informațiile obținute astfel sunt corecte, existând o posibilitate mai mare ca aceste informații să fie compromise, tocmai
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
un astfel de tratament. Autorul continuă, bazându-se pe doctrina majoritară, că tortura nu poate fi utilizată sub nicio formă, neexistând justificare pentru aplicarea sa, fiind interzisă în mod universal și absolut. Pe de altă parte, din punct de vedere moral, tortura nu poate să nu fie utilizată împotriva unui individ pentru a împiedica torturarea sau uciderea mai multor persoane[41]. Același doctrinar observă că în Covenția ONU împotriva torturii, par. 2 al art. 2 stipulează că în "nici o împrejurare excepțională
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
este utilizată în lupta împotriva terorismului, sau în cadrul unui război. În al doilea rând, din punct de vedere juridic, acest conflict este tranșat atât de textul Convenției, cât și de jurisprudența Curții, care interzic tortura. În al treilea rând, dilema morală invocată este de fapt o particularizare a fenomenului de confundare a dreptului cu morala. Este bine știut că morala are o sferă mult mai largă decât cea a dreptului. Însă, dreptul trebuie aplicat fără a-l deturna de la finalitatea sa
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
page.php?13 Revista de filosofie]” a Academiei publică patru studii: cel de debut - „Istoricitatea bunului simț și alternativele devenirii moralității practice” (5/1986), urmat de „Buna-credință și buna-cuviință ca dimensiuni ale bunului simț” (5/1987), „Protoetica sau despre întemeierea morală a cronicilor românești” (5/l988) și „Eminescu și etica dezvoltării organice” (4/l989). În Urziceni, participă la ședințele cenaclului literar Dor fără sațiu, iar în calitate de director al Casei de cultură organizează întâlniri cu scriitori, de la Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Dinescu
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]