49,935 matches
-
(Musculus biceps brachii) este un mușchi lung, fuziform, puternic, așezat pe fața anterioară a brațului, imediat sub piele. Are originea pe scapulă prin două capete distincte: capul lung și capul scurt, ce se unesc la mijlocul brațului într-un corp muscular care coboară prin loja anterioară a brațului și se termină printr-un tendon comun pe tuberozitatea radiusului aflată pe extremitatea superioară a radiusului. La omul viu, medial de mușchiul biceps brahial se află șanțul bicipital medial
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
lung, fuziform, puternic, așezat pe fața anterioară a brațului, imediat sub piele. Are originea pe scapulă prin două capete distincte: capul lung și capul scurt, ce se unesc la mijlocul brațului într-un corp muscular care coboară prin loja anterioară a brațului și se termină printr-un tendon comun pe tuberozitatea radiusului aflată pe extremitatea superioară a radiusului. La omul viu, medial de mușchiul biceps brahial se află șanțul bicipital medial ("Sulcus bicipitalis medialis") care îl separă medial de mușchiul brahial și
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
numit șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis") care îl separă lateral de mușchiul brahial. Are originea pe scapulă, prin două porțiuni distincte, numite capete: capul lung și capul scurt. Cele două capete de origine, la început independente, se unesc la mijlocul brațului într-un singur corp muscular comun gros, voluminos și fuziform ce descinde până la cot, unde se inserează printr-un tendon comun puternic și gros, pe tuberozitatea radiusului ("Tuberositas radii"). Între tendonul comun și partea anterioară a tuberozității radiusului se află
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
o prelungire sinovială, teaca tendonului intertubercular ("Vagina synovialis intertubercularis"); tendonul capului scurt, lateral de mușchiul coracobrahial ("Musculus coracobrachialis"), vine în raport cu peretele posterior al axilei, iar anterior este acoperit de peretele anterior al acestei regiuni. În axilă și treimea superioară a brațului, tendoanele de origine a bicepsului brahial sunt acoperite de mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus") și mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major") și acoperă mușchiul subscapular ("Musculus subscapularis"), mușchiul marele dorsal ("Musculus latissimus dorsi") și mușchiul rotund mare ("Musculus teres major"). Pe
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
origine a bicepsului brahial sunt acoperite de mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus") și mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major") și acoperă mușchiul subscapular ("Musculus subscapularis"), mușchiul marele dorsal ("Musculus latissimus dorsi") și mușchiul rotund mare ("Musculus teres major"). Pe toată lungimea brațului, mușchiul este situat superficial și este acoperit anterior de fascia brahială ("Fascia brachii"), țesutul celular subcutanat și piele. Profund posterior, are raporturi în partea superioară a brațului, cu mușchiul coracobrahial ("Musculus coracobrachialis"), iar în partea inferioară a brațului cu mușchiul
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
Musculus latissimus dorsi") și mușchiul rotund mare ("Musculus teres major"). Pe toată lungimea brațului, mușchiul este situat superficial și este acoperit anterior de fascia brahială ("Fascia brachii"), țesutul celular subcutanat și piele. Profund posterior, are raporturi în partea superioară a brațului, cu mușchiul coracobrahial ("Musculus coracobrachialis"), iar în partea inferioară a brațului cu mușchiul brahial ("Musculus brachialis"); între biceps și cei doi mușchi se află nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"). Lateral vine în raport cu mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus") și mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
toată lungimea brațului, mușchiul este situat superficial și este acoperit anterior de fascia brahială ("Fascia brachii"), țesutul celular subcutanat și piele. Profund posterior, are raporturi în partea superioară a brațului, cu mușchiul coracobrahial ("Musculus coracobrachialis"), iar în partea inferioară a brațului cu mușchiul brahial ("Musculus brachialis"); între biceps și cei doi mușchi se află nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"). Lateral vine în raport cu mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus") și mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis"), medial, de-a lungul bicepsului se găsesc vasele brahiale (artera brahială
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
Lateral vine în raport cu mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus") și mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis"), medial, de-a lungul bicepsului se găsesc vasele brahiale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median ("Nervus medianus"), fiind mușchiul satelit al arterei brahiale ("Arteria brachialis"). Pe braț medial de mușchiul biceps brahial se află șanțul bicipital medial ("Sulcus bicipitalis medialis"), iar lateral șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis"). La nivelul cotului, tendonul mușchiul biceps împarte fosa cubitală în 2 șanțuri: șanțul bicipital lateral și șanțul bicipital medial
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
mușchiul rotund pronator, profund de mușchiul brahial, arcada mușchiului flexor superficial al degetelor și superficial de aponevroza bicipitală; prin el coboară vasele brahiale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median. are o acțiune atât asupra antebrațului cât și a brațului. Cu toate că sare numai peste două articulații (articulația umărului și articulația cotului), acțiunea lui se efectuează până în articulația radioulnară distală. Este un puternic flexor al antebrațului pe braț în articulația cotului, dar flexia este completă numai dacă antebrațul este în supinație
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
brahiale) și nervul median. are o acțiune atât asupra antebrațului cât și a brațului. Cu toate că sare numai peste două articulații (articulația umărului și articulația cotului), acțiunea lui se efectuează până în articulația radioulnară distală. Este un puternic flexor al antebrațului pe braț în articulația cotului, dar flexia este completă numai dacă antebrațul este în supinație. Este și un puternic supinator al antebrațului, datorită inserției pe tuberozitatea radială: când antebrațul se află în poziție de pronație, tuberozitatea radiusului se află dorsal și tendonul
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
tuberozitatea radială: când antebrațul se află în poziție de pronație, tuberozitatea radiusului se află dorsal și tendonul bicepsului este înfășurat în jurul radiusului; contracția mușchiului deplasează înainte tuberozitatea și duce antebrațul în supinație. Trecând peste articulația scapulohumerală are o acțiune asupra brațului: prin capul scurt contribuie la adducția brațului (ca și mușchiul coracobrahial); iar prin capul lung, care ia capul humeral drept hipomohlion, este un abductor a brațului. Când ia punct fix pe antebraț, prin capul lung flectează secundar brațul. Inervația este
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
poziție de pronație, tuberozitatea radiusului se află dorsal și tendonul bicepsului este înfășurat în jurul radiusului; contracția mușchiului deplasează înainte tuberozitatea și duce antebrațul în supinație. Trecând peste articulația scapulohumerală are o acțiune asupra brațului: prin capul scurt contribuie la adducția brațului (ca și mușchiul coracobrahial); iar prin capul lung, care ia capul humeral drept hipomohlion, este un abductor a brațului. Când ia punct fix pe antebraț, prin capul lung flectează secundar brațul. Inervația este dată de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"), care
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
tuberozitatea și duce antebrațul în supinație. Trecând peste articulația scapulohumerală are o acțiune asupra brațului: prin capul scurt contribuie la adducția brațului (ca și mușchiul coracobrahial); iar prin capul lung, care ia capul humeral drept hipomohlion, este un abductor a brațului. Când ia punct fix pe antebraț, prin capul lung flectează secundar brațul. Inervația este dată de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"), care provine din plexul brahial (neuromer C—C). Vascularizația este asigurată de artera circumflexă humerală anterioară ("Arteria circumflexa humeri anterior
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
acțiune asupra brațului: prin capul scurt contribuie la adducția brațului (ca și mușchiul coracobrahial); iar prin capul lung, care ia capul humeral drept hipomohlion, este un abductor a brațului. Când ia punct fix pe antebraț, prin capul lung flectează secundar brațul. Inervația este dată de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"), care provine din plexul brahial (neuromer C—C). Vascularizația este asigurată de artera circumflexă humerală anterioară ("Arteria circumflexa humeri anterior"), artera colaterală ulnară inferioară ("Arteria collateralis ulnaris inferior"), artera colaterală ulnară superioară
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
să facă un bărbat-tată, să lupte. Încep să cred că și crima din "Baltagul" ar putea avea justificare și astăzi. Polițiștii de la Rutieră au o vorbă: fii atent cum conduci, ferește-te, altfel vei muri ca prostul cu dreptatea în brațe. Am toate documentele care atestă ce și de ce se întâmplă. Nici o șansă nu mi s-a dat. Nu i s-a dat nici ei. Mi-e dor de fiica mea. Cumplit de dor. Și ca acest sentiment să fie unul
Eugen Cristian Chiticariu: 'Lăsați-mă să fiu tată'. Drama unui părinte care și-a pierdut fetița-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101329_a_102621]
-
a corpului într-un sac de rafie, iar partea inferioară a învelit-o într-o pătură, legând mai apoi cadavrul cu o bandă textilă și cu sârmă ghimpată. Pentru a nu fi descoperit cadavrul, Vasile Miron l-a transportat în brațe până la o râpă în care se adună ape pluviale, unde l-a ascuns. Corpul băiatului a fost astfel expus o lungă perioadă de timp condițiilor de mediu, insectelor și rozătoarelor, ceea ce a determinat distrugerea țesuturilor moi, fiind scheletizat la data
Criminalul sadic acuzat că a ucis un copil de 10 ani, trimis în judecată () [Corola-website/Journalistic/101368_a_102660]
-
fluviilor tributare Mării Negre, Mării Azov, Mării Marmara și Mării Egee. Este un pește dulcicol bentopelagic din apele stagnante sau cu curgere lentă: râuri de câmpie, cursul inferior al fluviilor, limanuri, lacuri, bălți, delte, ape îndiguite. Este deosebit de comun în bălți și brațele moarte ale râurilor. El preferă să stea în ape calde de mică adâncime cu temperaturi de până la 30-32°C, cu fund nisipos sau mâlos, în locuri cu curent lent de-a lungul malurilor. Trăiește în ape cu vegetație densă formată
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
oară de Bănărescu în bălțile Trei Iezere din Delta Dunării și în balta Somova (Manea) . N-a fost semnalat în Razelm. În Nistru se întâlnește în sectorul de mijloc și de jos al fluviului, lacurile de acumulare Dubăsari și Cuciurgan, brațul Turunciuc, delta și limanul Nistrului. În România și Republica Moldova este un pește foarte rar și puțin numeros. Este un pește de talie mică cu o lungimea obișnuită de 9-18 cm (maxim 40 cm). Femelele sunt mai mari. Poate trăi până la
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
lacul Dercos, lângă Istambul. În România se cunoaște un singur exemplar, identificat de V. Leonte și Ruga în partea nordică a lacului Razelm. În Nistru se găsește în sectoarele de mijloc și de jos ale fluviului - în albie și lacuri (brațul Turunciuc și rar lacul Cuciurgan), intră în gura afluenților și limanul Nistrului. În sectorul de mijloc al Nistrului are populații sedentare. Este un pește bentopelagic dulcicol și salmastricol. Trăiește în cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și lagunele de coastă
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
Hidrocentrala este a doua mare hidrocentrală de pe fluviul Dunărea. Pe brațul principal al Dunării sunt amplasate dinspre malul stâng spre cel drept două centrale, fiecare cu câte opt agregate, un baraj cu șapte câmpuri deversoare, o ecluză pentru navigație de 34 m lățime și o centrală suplimentară cu două agregate. Pe
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
principal al Dunării sunt amplasate dinspre malul stâng spre cel drept două centrale, fiecare cu câte opt agregate, un baraj cu șapte câmpuri deversoare, o ecluză pentru navigație de 34 m lățime și o centrală suplimentară cu două agregate. Pe brațul secundar Gogoșu este amplasat, în mijlocul albiei, un baraj din șapte câmpuri deversoare și, alăturat, pe partea dreaptă a brațului, o centrală suplimentară cu două agregate. Cele două centrale de bază de la cu 2x8 agregate (centrala românească și centrala sârbă), de pe
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
baraj cu șapte câmpuri deversoare, o ecluză pentru navigație de 34 m lățime și o centrală suplimentară cu două agregate. Pe brațul secundar Gogoșu este amplasat, în mijlocul albiei, un baraj din șapte câmpuri deversoare și, alăturat, pe partea dreaptă a brațului, o centrală suplimentară cu două agregate. Cele două centrale de bază de la cu 2x8 agregate (centrala românească și centrala sârbă), de pe brațul principal al Dunării și cele două centrale suplimentare cu 2x2 agregate de pe brațul principal și de pe brațul Gogoșu
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
secundar Gogoșu este amplasat, în mijlocul albiei, un baraj din șapte câmpuri deversoare și, alăturat, pe partea dreaptă a brațului, o centrală suplimentară cu două agregate. Cele două centrale de bază de la cu 2x8 agregate (centrala românească și centrala sârbă), de pe brațul principal al Dunării și cele două centrale suplimentare cu 2x2 agregate de pe brațul principal și de pe brațul Gogoșu sunt identice ca dispunere interioarș și ca soluții constructive și sunt echipate cu același tip de agregat, bulb orizontal de 27 MW
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
alăturat, pe partea dreaptă a brațului, o centrală suplimentară cu două agregate. Cele două centrale de bază de la cu 2x8 agregate (centrala românească și centrala sârbă), de pe brațul principal al Dunării și cele două centrale suplimentare cu 2x2 agregate de pe brațul principal și de pe brațul Gogoșu sunt identice ca dispunere interioarș și ca soluții constructive și sunt echipate cu același tip de agregat, bulb orizontal de 27 MW și aceleași tipuri de echipamente hidromecanice. Caracteristicile generale sunt identice pentru cele două
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
a brațului, o centrală suplimentară cu două agregate. Cele două centrale de bază de la cu 2x8 agregate (centrala românească și centrala sârbă), de pe brațul principal al Dunării și cele două centrale suplimentare cu 2x2 agregate de pe brațul principal și de pe brațul Gogoșu sunt identice ca dispunere interioarș și ca soluții constructive și sunt echipate cu același tip de agregat, bulb orizontal de 27 MW și aceleași tipuri de echipamente hidromecanice. Caracteristicile generale sunt identice pentru cele două centrale românești (centrala de
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]