57,527 matches
-
așa. Lăsând umărul bagaudului, Etius își încrucișă brațele și urmă: — Acum trebuie să știi că acest Eudoxiu a scăpat, nu știu cum, alanilor noștri și și-a găsit refugiul toamna trecută la Atila, iar Divicone, împreună cu alți câțiva, era cu el. Povestea călătoriei lor prin pădurea din Harz până în Turingia ar fi demnă de pana lui Homer, dar te scutesc de ea. Ca să n-o mai lungim, acolo, Eudoxiu a reușit, nu fără a face mai întâi mai multe tentative inutile și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
părăsi împreună cu ei locuința, îmbrăcat în haine civile și fără să aibă cu sine altă armă decât propria-i sabie. întocmai precum i se spusese dinainte de către Magister militum, îl găsi în fața intrării palatului, împreună cu Divicone, pe celălalt tovarăș de călătorie, pe care încă nu-l cunoștea. Ofițerul acela, al cărui nume era Elvius Metronius, îi făcu imediat o impresie foarte bună: o înfățișare cinstită, umeri largi ochii cenușii cu privirea ascuțită și inteligentă, strângere de mână hotărâtă și viguroasă. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să țină jurnalul „acțiunii lor istorice“, iar ideea nu-i păru câtuși de puțin de lepădat. La prima stație de schimb, î luă deoparte pe Vitalius și îi dădu acea misiune, susținând că ar fi vrut să aibă la sfârșitul călătoriei un jurnal al operațiunilor, pentru a putea alcătui, pornind de la el, ca mulți scriitori de literatură militară din trecut, o carte care să păstreze, spre folosul urmașilor, amintirea acțiunii lor. Tânărul soldat, care se mândrea mult cu darurile sale în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
venea din bucătărie. Pentru lumină le adusese două lumânări de seu, înfipte în farfurioare de aramă. în vreme ce Vitalius, credincios însărcinării ce-o primise, își aștepta cina, scrijelind cu repeziciune pe o tăbliță de ceară o sinteză a acelei zile de călătorie, Sebastianus îl cerceta cu curiozitate pe Divicone. Cu surprindere, îl văzu cum se reculege cu mâinile împreunate, rostind o scurtă rugăciune de mulțumire, de îndată ce hangiul îi aduse la masă cana cu vin și un vas mare plin cu bucăți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
apucară din nou pe vechiul drum militar; în ziua aceea, profitând de timpul frumos, străbătură o distanță aproape de două ori mai mare. Conștient că avea puțin timp la dispoziție ca să-și îndeplinească misiunea, Sebastianus pusese la punct un plan de călătorie mai mult decât ucigător, care, cu toate acestea, fu respectat. Cu puține opriri și cu schimbări dese de cai în stațiile de schimb, ajunseră la Lugdunum în trei zile, timp în care avură deseori ocazia să zărească, mai ales în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
militum al Imperiului și purtători al unui important mesaj al său pentru toți bagauzii de pe Loira. Imediat după aceea, Divicone luă cuvântul: se ridică fără grabă și, calm, merse până în locul rezervat oratorilor, chiar în fața faunului. Vorbi îndelung, povestind despre călătoria sa cu Eudoxiu, despre discuția pe care o avuseseră cu Atila, despre acordurile încheiate între acesta și capul Bagaudiei. Apoi continuă, povestind despre atrocitățile comise de huni și de aliații lor, cu mai multe amănunte decât cele istorisite în fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Din multe corturi se auzeau vaietele celor suferinzi. Pe un car la care fusese legată o mârțoagă bătrână - era limpede că scăpase de măcelar numai ca să poată îndeplini funcția aceea macabră - erau aruncate de-a valma cadavre, în așteptarea ultimei călătorii către o groapă comună. Când felinarul lumină acea grămadă tragică, Sebastianus observă că nu toate trupurile purtau răni primite în luptă; printre ele erau și copii. Fără să mai aștepte întrebările pe care el ezita să le pună, Rutilius răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ne mai trezim încă odată. Dacă avem senzația că nu visăm nimic niciodată, înseamnă că visele noastre sunt "stocate" într-o lume despre care nu știm nimic... încă. Suntem ceea ce suntem pentru că așa gândim, așa ne comportăm, așa trăim. Suntem călătorii din visele pe care nu le-am visat, pe care nu le vom visa...niciodată! ALERG DUPĂ Cai verzi... Pe pereți,umbre. Alerg să le prind. Alerg după Vise pierdute Printre amintiri. Alerg după Ce învăț să aleg Sau să ...culeg
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
litoral, În Polonia sau Cehoslovacia. A abordat diferite genuri artistice precum: peisajul, natura statică, autoportretul, portretul. In majoritatea lucrărilor reprezintă peisaje. Acestea sunt structurate tematic Într-o serie de cicluri reprezentând atât monumentele istorice ieșene, cât și cele realizate În timpul călătoriilor efectuate În Polonia la Cracovia, Gdansk și În Cehoslovacia la Praga. Concediile le petrecea Întotdeauna Împreună cu soția sa, Ana, la mare și la munte În stațiunile preferate, la Borsec, Olănești, Mamaia, Constanța, Mangalia. Artistul alegea cu mare grijă colțurile din
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
grafică septembrie, București - Sala Dalles Bienala 1967 septembrie, Iași, Sala Victoria Expoziție interregională, pictură, sculptură și grafică. 1968 februarie, Iași, Sala Victoria Expoziția de artă plastică a artiștilor ieșeni decembrie, Iași, Sala Victoria Expoziție interjudețeană, pictură, sculptură și grafică. 1969 Călătorie de studii și documentare În Polonia: Cracovia, Katovice, Poznan, Wircolaw, Gdansk, Varșovia. aprilie, București, Sala Dalles Artiști plastici contemporani, Iași București, pictură, grafică, sculptură Expune 6 lucrări În acuarelă. Expoziția a fost prezentată de criticul de artă Dan Grigorescu. Artiști
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Iași, Policlinica universitară Expoziție personală Prezintă 90 de lucrări În acuarelă Page 31 aprilie, Iași, Sala Victoria A șaptea personală.Prezintă 82 de lucrări În acuarelă. Genurile artistice abordate au fost: naturi statice, peisaje reprezentând Împrejurimile Iașului și din timpul călătoriilor efectuate În Polonia. Dintre acestea menționăm: Teiul lui Eminescu, Pe dealul Ciricului, La Bucium,Toamna la Ciric, Toamna la Copou, Feredeul turcesc, Toamna la Țicău, Peisaj ieșean, Flori În glastră,Casa de sub deal, Palatul Culturii, Vâzdoage, Flori roșii, Turn la
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
-septembrie, Fălticeni și Suceava Expoziție dedicată pictorului ieșean Mihai Cămăruț septembrie, Iași, Foaierul Roșu, Teatrul Național Expoziția Roșu octombrie, București, Sala Dalles Salonul anual de grafică decembrie Iași, Sala Victoria Anuala ieșeană '75 Expune naturi statice și marine acuarelă. 1976 Călătorie de studii și documentare, Cehoslovacia: Praga, Karlovy Vary, Plzen. aprilie, Iași, Galeria de artă - Cupola Expoziție de artă plastică august, Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică decembrie, Iași Expoziție jubiliară a Teatrului Național Prezintă desene acuarelate, reprezentând
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
bâlci, în marginea orașului, când într-o seară, din timpul celui de al II-lea război mondial, un avion de recunoaștere sovietic a lansat o bombă luminoasă, etc. Am avut șansa ca în anul 1955 să fac, împreună cu tata, o călătorie la Huși ca bicicliști pe celebrele biciclete MIFA (R.D.G.ă pe un traseu, neasfaltat la vremea aceea, pe care înainte de război, în timpul vacanțelor universitare, el făcea transporturi cu căruța de legume și fructe de la Huși la Iași ce îi asigurau
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
al acestui tur, a fost orașul de suflet al întregii familii care a locuit aici în perioada refugiului din 1944 - 1945. Până în anul 1970, când acest prim mijloc de transport motorizat și-a dat obștescul sfârșit, am efectuat mai multe călătorii la stațiunea de cercetări științifice Pângărați, pe la rudele de pe malul Prutului, prin țară. De unul singur am făcut o celebră ascensiune cu această motocicletă, în anul 1965, pe vârful Omu din Bucegi și pe care, după ce voi ajunge pensionar, sper
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
motocicletă, în anul 1965, pe vârful Omu din Bucegi și pe care, după ce voi ajunge pensionar, sper s-o includ într-o carte intitulată „Cu motocicleta pe Omu” - o replică, peste ani, a cărții tatălui meu “Cu bicicleta pe Ceahlău”. Călătoriile motorizate cu tata le-am continuat între anii 1974 - 1976 cu cea de a doua motocicletă (cu atașă, ele contribuind și la documentarea pe teren pentru ciclul de emisiuni la Radio Iași „Drumuri moldovene” iar din 1980 ele au fost
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
felul de înlesniri. Aproape de plecare, ne întâlnește Chimon Loghi, atunci în plină "glorie", și, fără multă vorbă, ne duce la Direcția Generală a Marinei Comerciale, ne prezintă pe la cei mari de acolo și pe loc ni se dau bilete de călătorie gratuit, până la Neapole. Ar fi trebuit ca pe vapor să plătim costul mesei, dar până la urmă nici asta nu am plătit. De la București, fiind dați în grija comandantului ca oameni de talent care merg în străinătate pentru studii, am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
București, fiind dați în grija comandantului ca oameni de talent care merg în străinătate pentru studii, am fost primiți, pe vaporul Dacia, cu toate onorurile și înlesnirile cuvenite. Ne îmbarcăm la Constanța. Iarnă, frig și umezeală. După o noapte de călătorie liniștită, a doua zi în zori, intrăm în Bosfor, cerul se luminează și ochii ni se desfată cu priveliști verzi și însorite de pe ambele maluri. Când și când vasul vibrează parcă ar fi scuturat de friguri la curentele contrarii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
carelor, mi s-a părut o clipă că mă aflu într-un oraș viu în vremea de odihnă de la amiază. După-amiaza zilei a patra de ședere la Neapole, am petrecut-o pe vapor pregătindu-mă sufletește pentru ultima etapă a călătoriei. Spre seară, s-a început o mică petrecere la popota ofițerilor, trenul spre Roma pleca la ora 11 noaptea, vama pasagerilor veniți pe mare se închidea la 7 seara și petrecerea mergea înainte. Pe la 10 1/2, ne luăm rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
școală era legată existența noastră, numai în baza unei dovezi eliberate de facultate. Legația României ne dădea un schimb avantajos de lei în lire italiene. Șase sute de lire pentru șapte sute douăzeci de lei lunar. Și schimburi suplimentare pentru materiale și călătorii de studii în afară de Roma. Trebuie să arăt că toți cei ce veniseră la Roma pentru școli de artă se bucurau la Legație de o atenție deosebită. Și conducerea Institutului avea pentru noi, românii, deosebită bunăvoință, făcându-ne tot felul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
descopăr că trebuie să plec în țară, cel puțin pentru o lună și pe urmă să vin din nou la Roma. Când e tinerețe ce-i a pleca de la Roma în Moldova și ce-i gândul de a te reîntoarce? Călătoria a decurs normal sau aproape, pentru că sănătatea mea era foarte zbuciumată de oboseală și friguri contractate nu știu unde. Ajuns acasă foarte obosit și slab, aveam din când în când crize de friguri și insomnii. Luam chinină și dormeam ziua. După mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
scris presa din octombrie 1920 despre a doua manifestare a mea în București.6 Iarna din 1920-1921 a fost foarte geroasă, noi am plecat din București la 13 decembrie pe un ger de minus 20 de grade și după o călătorie cu peripeții până la Galați, unde așteptam plecarea vaporului două săptămâni, din cauza gerului cumplit care înghețase Dunărea pe distanțe mari, tot cu emoții ajungeam la Neapole. De data aceasta, eram doi. Aveam cu mine o ființă de care eram legat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și într-o dimineață însorită, din balconul dinspre răsărit al palatului, privim un sfert de oră priveliștea asupra Adriaticii cu Santa Maria Maggiore în bazinul San Marco și toată întinderea aceea de ape albastre-argintii cu minunile presărate ici-colo. Cu toate că ținta călătoriei noastre era mult visatul Paris, plecăm din Veneția cu regret și cu presimțirea că este pentru totdeauna. Plecăm cam pe la amiază, o zi curată de august, cerul pe unele locuri era acoperit cu întinse perdele albe de nori subțiri, nori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
dar, dar prețios ca o bijuterie. Am regretat că nu am avut prilej să văd mai multe opere de Goya. Dacă înainte de a pleca în Franța nu mă îmbolnăveam și nu cheltuiam o bună parte din banii economisiți pentru această călătorie, aș fi avut și norocul de a sta două, trei săptămâni în Spania pentru muzee. Voi închide ochii cu regretul de a nu fi văzut muzeele din Spania și Olanda. Să oftăm și să ne întoarcem la Luvru. Am cercetat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
dispreț pentru lucrările mele, era dorința de a studia, de a nu fi mereu torturat de grija zilei de mâine. Aveam eu o catedră de suplinitor, la Liceul "Cuza Vodă" din localitate, dar ce sprijin firav era și acesta. Înainte de călătoria aceasta la Paris, ca de prin anii 1924-1925, o sumedenie de vorbe și multe recenzii ale expozițiilor mele, vorbe spuse și scrise de oameni din "avangarda criticii" și plasticii noastre încep să mă tulbure puțin. Câte ceva din revistele ce le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Schițați portretul unui bibliolog român v Bibliologia și ramurile ei v Biblioteconomia, un domeniu în schimbare v Învățământul biblioteconomic în România : evoluție, dezvoltare, alternative v Funcțiile și misiunile unei biblioteci v De la Biblioteca din Alexandria la biblioteca virtuală : o scurtă călătorie în timp v Un popas în timp prin bibliotecile de pe teritoriul românesc v Biblioteca spațiu al informației și cunoașterii v Bibliotecarul mediator informațional v Explicați dihotomia bibliotecar/documentarist v Care sunt principalele biblioteci din localitatea dumneavoastră? v Care este diferența
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]