50,569 matches
-
fiul ei, Serioja. Cu prilejul unui bal de la Moscova, ea îl întâlnește pe chipeșul conte Alexei Vronski. Vronski se îndrăgostește la prima vedere și o urmează la St. Petersburg, urmărind-o cu nerușinare. În cele din urmă, Anna cedează în fața sentimentelor ei pentru el și devine amanta lui. Deși ei sunt fericiți împreună, relația lor se năruie imediat după ce copilul îi moare la naștere. Karenin este impresionat profund de durerea ei și este de acord să o ierte. Cu toate acestea
Anna Karenina (film din 1997) () [Corola-website/Science/325137_a_326466]
-
fost și el interesat de scenariu, dar în cele din urmă l-a refuzat. Woo a citit scenariul lui Pfarrer pentru "Vânătoare de oameni", apreciind că este o „poveste simplă dar cu un impact puternic, cu un substrat plin de sentimente. Pentru un film de acțiune bun ai nevoie de o structură solidă. Chuck mi-a dat asta”. Woo a mai declarat că povestea este „mai puțin John Woo”, dar că aspectul vizual va fi unul „foarte John Woo”. Pfarrer a
Vânătoare de oameni () [Corola-website/Science/325184_a_326513]
-
20th Century Fox. James Cameron a declarat că va filma cele 4 continuări Avatar la o frecvență a cadrelor mai mare decât cea standard (24 de cadre pe secundă)și anume 48fps sau 60 fps pentru a adăuga filmelor un sentiment sporit de realitate.În septembrie 2013 s-a confirmat că Sigourney Weaver va apărea în sequel",Cameron" a declarat că „nimeni nu moare vreodată într-un film science-fiction”...Pe 30 octombrie 2013 Stephen Lang a semnat un contract pentru a
Avatar 2 () [Corola-website/Science/325212_a_326541]
-
o relație de profundă prietenie și atașament. Felix îi mărturisește iubirea, iar Otilia pare și ea înduioșată, însă privește totul în mod copilăresc. Grija sa pentru Felix pare mai mult a unei surori. Rușinat, Felix își pune pe hârtie toate sentimentele sale, trimițându-i Otilei scrisoarea, însă ea nu-i dă nici un răspuns. Într-un moment de gelozie, Felix o roagă pe Otilia să nu se mai întâlnească cu Pascalopol, însă tot el, invitat de acesta la el acasă, își dă
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
devine doctor), dar căsătoria nu-l va încadra în armonia cosmică, privilegiu pe care-l au numai cuplurile bazate pe iubire. Moșierul este un aristocrat care își caută ieșirea din blazare prin lux și rafinament spiritual. Trăiește și el un sentiment complex de paternitate, căruia i-a găsit un paliativ în familia lui moș Costache. Acesta se autocaracterizează într-o convorbire cu Felix astfel: Pivotul romanului; psihologia sa de avar, controlează și conflictul financiar și pe cel erotic, între Felix și
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
romanului; psihologia sa de avar, controlează și conflictul financiar și pe cel erotic, între Felix și Otilia. Acțiunea romanului începe cu prima întâlnire între el și Felix și se termină cu moartea acestuia. Avariția lui mos Costache este îndulcită de sentimentul patern pe care îl manifestă față de Otilia, un sentiment însă care nu se realizează este repetat umbrit de teama pentru averea lui. Mai mult, afecțiunea față de "fetița" sa apare și ca o compensație morală pentru averea mamei Otiliei, pe care
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
și pe cel erotic, între Felix și Otilia. Acțiunea romanului începe cu prima întâlnire între el și Felix și se termină cu moartea acestuia. Avariția lui mos Costache este îndulcită de sentimentul patern pe care îl manifestă față de Otilia, un sentiment însă care nu se realizează este repetat umbrit de teama pentru averea lui. Mai mult, afecțiunea față de "fetița" sa apare și ca o compensație morală pentru averea mamei Otiliei, pe care și-a însușit-o fără vreo formă legală, fapt
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
îngrijea, pe Pascalopol. George Călinescu relevă în tușe grotești un personaj definit esențial printr-un singur aspect, prin nenumărate instanțe de comic de situație. Nici momentele de suferință ale bolnavului nu sunt lipsite de ridicol. Moartea lui nu inspiră un sentiment tragic, ci unul comic, realizat parcă de o farsă a destinului. La capătul consecințelor avariției lui mos Costache se profilează situația precară a Otiliei. Aceasta nu este înfiată și beneficiază doar de o mică parte din banii lui, lăsați în
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
bărbatul ca „normă”. Care este melanjul real dintre moștenirea biologică și cea culturală în formarea identității sexuale și în atribuirea rolurilor în societate? De ce activitatea casnică nu este considerată și evaluată ca muncă ? Care sunt diferențele între instituția maternității și sentimentul matern? Experiențele specific femeiești dau un privilegiu epistemic femeilor ? Sub titulatura „studii despre femei” s-a conturat un teren larg de cercetări inter-, trans- și mu1ti-discip1inare în care au fost folosite diverse subiecte, metode și perspective teoretice. Intrând în polemică
Studii de gen () [Corola-website/Science/325276_a_326605]
-
abilități verbale mai bune). Prezentăm în cele ce urmează caracteristicile stereotipe de gen cel mai frecvent asociate femeilor și bărbaților, așa cum au fost ele sintetizate în literatura de specialitate (Mary Kite, 2001: 563). Trăsături asociate femeilor: devotate celorlalți, conștiente de sentimentele celorlalți, emoționale, săritoare, blânde, bune, înțelegătoare, calde. Trăsături asociate bărbaților: activi, iau repede decizii, competitivi, încrezatori, independenți, nu renunță ușor, au încredere în ei, rezistă bine la stres. Mecanismul de transmitere a acestor așteptări sociale și culturale este pus în
Stereotip de gen () [Corola-website/Science/325272_a_326601]
-
este un organ “superior”(!), care conduce la băieți la “teama de castrare” iar la fete la “invidia că nu au penis”. Astfel este predeterminată personalitatea copiilor: băieții dezvoltă o personalitate activă, fiind foarte conștienți de sine, iar fetele capătă un sentiment al inferiorității, devenind pasive. În teoria androcentrică freudiană a personalității, masculinul este norma, faptul de a avea sau nu penis este central în dezvoltarea psihologică ulterioară a copilului. La nivelul limbajului, androcentrismul se recunoaște prin trei trăsături esențiale: ignorarea femeilor
Androcentrism () [Corola-website/Science/325260_a_326589]
-
pe umerii femeii, care în afara profesiei mai are și datoria “naturală” de avea grijă de casă și copii, eventual și de persoanele mai în vârstă din familie. Androcentrismul prescriptiv din familie și de la locul de muncă conduce adesea la un sentiment de culpabilitate pentru femeile care au un loc de muncă și familie. Cu toate acestea, cercetările făcute arată că femeile angajate, care au copii, sunt mult mai fericite, au depresii mult mai rare decât femeile care stau acasă și au
Androcentrism () [Corola-website/Science/325260_a_326589]
-
singură categorie, cea a femeilor. Convingerea radicalelor este aceea că eliberarea vine de acolo de unde vine și servitutea: din interior. Într-o bună măsură, propunerile radicalelor vizează o familie mai largă de abordare, cea a eticilor virtuții. 1. pasiunile artificiale: sentimentele negative de neîncredere, vină, frustrație, resentiment, ostilitate, resemnare, „împlinire” (induse prin complexul Eva-Pandora); 2. pasiuni conservate, diminuate, caracterizate prin „sindromul bonsai”, teama femeilor de a se dezvolta, teama de nonconformism și 3. pasiuni autentice, cele ale „virginei” (femeii neatinse de
Etici feministe () [Corola-website/Science/325278_a_326607]
-
Kovalciuk) se oferă să plece la Petrograd și-și lasă soțul să rămână cu Anna dacă el dorește acest lucru. Amiralul, cu toate acestea, îi spune ferm: "Tu ești soția mea și eu sunt soțul tău. Așa va fi întotdeauna." Sentimentele lui pentru Anna continuă totuși să crească în intensitate. Atunci când ea se apropie de el pentru a-i da o scrisoare de dragoste, Kolceak o informează că ei nu mai pot să se mai întâlnească. Când Anna vrea să afle
Amiralul (film) () [Corola-website/Science/325315_a_326644]
-
de a încuraja disponibilitatea de cooperare a membrilor săi, fără însă a obține acest lucru prin constrângere. Acest aspect duce la un tip de cooperare orientat în mod semnificativ către reușită. Participanții vor rămâne în rețea numai atunci când au personal sentimentul că munca laolaltă în cadrul rețelei le aduce un anumit avantaj. Pe de altă parte, experiența concretă potrivit căreia colaborarea cu alte firme duce la reușită, determină întreprinderile să fie dispuse să-și împartă cunoștințele și resursele, pe bază de voluntariat
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
bastion al credinței pentru familiile de străini ». Vorbind și scriind în principal în germană, micuța Louise învață foarte devreme și rusa și franceza (limba înaltei societăți) și frecventează o școală privată engleză. Cu toate acestea, Louise nu are mai puțin « sentimentul de a fi rusoaică ». Căutând o educație cu mult superioară celei obișnuite pentru o femeie din vremea sa, la vârsta de 17 ani, Salomé îl convinge pe predicatorul olandez Hendrik Gillot, cu 25 de ani mai în vârstă decât ea
Lou Andreas-Salomé () [Corola-website/Science/324574_a_325903]
-
Majoritatea personajelor trăiesc cu impresia că vieților lor pot fi date peste cap într-o clipă din cauza accesării datelor din rețea. Ele mai cred că rețeaua știe despre ei mai multe decât știu ei înșiși, ceea ce reprezintă o extensie a sentimentului paranoic încercat de mulți oameni în anii '70, care credeau că sunt neputincioși în fața forțelor politice și economice asupra cărora nu aveau niciun control. O temă recurentă a romanului o constituie percepția. Brunner este preocupat de tiparele percepției și modul
Călător pe unda de șoc () [Corola-website/Science/324579_a_325908]
-
poftei, un tratament sinistru al întrebării care i se pune lui Falstaff care o leagănă pe Doll Tearsheet pe genunchi: 'nu este ciudat că dorința trebuie să supraviețuiască atât de mulți ani performanței?'. Cu toate acestea, persistă, în mod curios, sentimentul că există ceva în narațiune - ascuns, scufundat - pe care cititorului nu îi este permis să-l înțeleagă, dar care constituie sursa puterii sale." Povestirea ar putea să fi fost inspirată de Serge Voronoff, un chirurg ruso-francez care a fost celebru
Aventurile omului-maimuță () [Corola-website/Science/324596_a_325925]
-
zi, a notat numărul mare de animale colectate la mare distanță de țărm și a scris: „multe din aceste creaturi aflate atât de jos pe scara naturii sunt atât de elegante în formă și bogate în colorit. — îți dă un sentiment de uimire că așa multă frumusețe a fost creată pentru un scop așa mărunt.” După șase zile, au făcut prima debarcare, la Porto Praya pe insula vulcanică St. Jago din Insulele Capului Verde, și aici începe descrierea pe care Darwin a
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
oficial vreo declarație de război, iar ostilitățile s-au limitat numai la teritoriul insulelor, apele teritoriale și spațiul aerian corespunzător. Conflictul militar a avut un puternic impact asupra ambelor țări, constituind subiectul unui număr de cărți, articole, filme și cântece. Sentimentul național a crescut mult în Argentina, înfrângerea declanșând proteste în toată țara contra juntei militare de guvernământ, precipitând căderea acesteia. În Marea Britanie, Partidul Conservator, aflat la guvernare, susținut de victoria militară asupra argentinienilor, a câștigat din nou alegerile. Efectul cultural
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
unei crize politice și economice fără precedent, sperând să abată atenția populației de la gravele probleme care aduseseră țara în pragul colapsului, președintele Leopoldo Galtieri, împreună cu membrii juntei militare care controla țara, a decis rezolvarea conflictului pe cale militară, sperând în resuscitarea sentimentelor patriotice ale poporului argentinian, încercând astfel să legitimeze întrucâtva regimul de dictatură militară. În perioada premergătoare declanșării conflictului, cu precădere în perioada de după transferul puterii de la dictatorul Gen. Jorge Rafael Videla către Gen. Roberto Eduardo Viola, spre sfârșitul lui martie
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
militare a conflictului cu Marea Britanie, ce data de aproape un secol și jumătate. El a considerat că Marea Britanie era prea departe ca să poată da o replică militară Argentinei.]] Alegând calea acțiunii militare directe, guvernul lui Galtieri a sperat să mobilizeze sentimentele patriotice ale argentinienilor cu privire la insule, sperând să distragă în acest fel atenția opiniei publice de la gravele probleme economice cu care se confrunta Argentina, dar și de la gravele încălcări ale ale drepturilor omului comise de regimul militar. O astfel de acțiune
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
aparte. Tot el a propus ca noua comună să poarte numele lui D. A. Sturza, fostul politician liberal și tatăl colonelului Alexandru Sturza care trădase țară în primul război mondial. Buciumenii și racautenii au protestat față de această măsură care leza atât sentimentele cât și interesele lor și ca urmare comună “D. A. Sturza” a fost desființată iar cele două sate au revenit la comună Onești. Al doilea război mondial a însemnat noi și grele încercări pentru populația din Buciumi. Au crescut impozitele, s-
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
în inimă. Încetează din viață la "Wiener Allgemeines Krankenhaus" la ora 10.30 în aceeași dimineață. August Strindberg îi scrie prietenului intim al lui Weininger, Artur Gerber, la 8 decembrie 1903: "Ce om straniu și misterios, acest Weininger! Născut cu sentimentul vinovăției, ca și mine! [...] Faptul că pleacă mi-arată că avea absolut dreptul de a o face". Otto Weininger este înmormântat la cimitirul protestant Matzleinsdorf din Vienna. Epitaful compus de tatăl său sună astfel: În volumul "Sex și caracter", Weininger
Otto Weininger () [Corola-website/Science/324659_a_325988]
-
săptămâni de la ultima lui vizită aici, pe Tărâm s-au scurs deja patruzeci de ani. Cea care l-a chemat din nou este Înalta Nobilă Elena, fiica Lenei și a lui. Deși a apărut în urma unui viol, Elena nu are sentimente negative față de Covenant, cei doi împrietenindu-se curând. În timpul lipsei lui Thomas, Nobilul Foul a adunat o armată uriașă, cu care amenință popoarele Tărâmului. Dintre căutătorii Toiagului Legii, doar Mhorham a mai rămas în viață, dar locul celorlalți șapte a
Războiul uriașilor () [Corola-website/Science/324691_a_326020]