52,663 matches
-
prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare. Sticlele se obțin, în general, prin topirea în cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de cuarț, piatră de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) și materiale auxiliare. Proprietățile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziția lor. Sticla de sodiu are compoziția aproximativă 6SiO·CaO·NaO. Se întrebuințează la fabricarea geamurilor și a ambalajelor de sticlă. Sticla de potasiu are compoziția 6SiO·CaO·KO și este rezistentă la variații de temperatură. Se
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
laminare. Sticlele se obțin, în general, prin topirea în cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de cuarț, piatră de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) și materiale auxiliare. Proprietățile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziția lor. Sticla de sodiu are compoziția aproximativă 6SiO·CaO·NaO. Se întrebuințează la fabricarea geamurilor și a ambalajelor de sticlă. Sticla de potasiu are compoziția 6SiO·CaO·KO și este rezistentă la variații de temperatură. Se folosește la fabricarea vaselor de laborator
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
cuarț, piatră de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) și materiale auxiliare. Proprietățile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziția lor. Sticla de sodiu are compoziția aproximativă 6SiO·CaO·NaO. Se întrebuințează la fabricarea geamurilor și a ambalajelor de sticlă. Sticla de potasiu are compoziția 6SiO·CaO·KO și este rezistentă la variații de temperatură. Se folosește la fabricarea vaselor de laborator. Cristalul () este o sticlă în care sodiul și calciul s-au înlocuit cu potasiu și plumb (6SiO·PbO
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
piatră de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) și materiale auxiliare. Proprietățile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziția lor. Sticla de sodiu are compoziția aproximativă 6SiO·CaO·NaO. Se întrebuințează la fabricarea geamurilor și a ambalajelor de sticlă. Sticla de potasiu are compoziția 6SiO·CaO·KO și este rezistentă la variații de temperatură. Se folosește la fabricarea vaselor de laborator. Cristalul () este o sticlă în care sodiul și calciul s-au înlocuit cu potasiu și plumb (6SiO·PbO·KO
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
compoziția aproximativă 6SiO·CaO·NaO. Se întrebuințează la fabricarea geamurilor și a ambalajelor de sticlă. Sticla de potasiu are compoziția 6SiO·CaO·KO și este rezistentă la variații de temperatură. Se folosește la fabricarea vaselor de laborator. Cristalul () este o sticlă în care sodiul și calciul s-au înlocuit cu potasiu și plumb (6SiO·PbO·KO) și se caracterizează prin proprietăți de refracție bune și densitate mare. Flintul și ștrasul conțin un procent de plumb mai mare decât cristalul. Flintul se
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
și densitate mare. Flintul și ștrasul conțin un procent de plumb mai mare decât cristalul. Flintul se folosește pentru prisme și lentile optice. Prin adăugarea unor cantități mici de oxid de aluminiu (AlO) sau trioxid de bor (BO) se obțin sticle rezistente la variații bruște de temperatură care se folosesc la fabricarea vaselor de laborator. Au o rezistență chimică mare și un coeficient de dilatare mic. Se obțin dacă se adaugă în topitură unii oxizi metalici (de Fe,Co,Cr,Cu
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
se folosesc la fabricarea vaselor de laborator. Au o rezistență chimică mare și un coeficient de dilatare mic. Se obțin dacă se adaugă în topitură unii oxizi metalici (de Fe,Co,Cr,Cu etc.), care formeaza silicatii colorați. În industria sticlei se utilizează drept coloranți un număr foarte mare de substanțe care se încadrează de obicei în trei categorii: coloranții ionici, coloranții moleculari și coloranții coloidali. Coloranții ionici sunt, în general, oxizii metalici. De exemplu, sticla roșie conține și oxid de
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
formeaza silicatii colorați. În industria sticlei se utilizează drept coloranți un număr foarte mare de substanțe care se încadrează de obicei în trei categorii: coloranții ionici, coloranții moleculari și coloranții coloidali. Coloranții ionici sunt, în general, oxizii metalici. De exemplu, sticla roșie conține și oxid de cupru, sticla galbenă sulfat de cadmiu, sticla albastră oxid de cobalt, sticla verde oxid de crom, sticla violetă oxid de mangan. Trioxidul de uraniu dă o culoare galben-verde însoțită de o frumoasă fluorescență verde. Coloranții
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
utilizează drept coloranți un număr foarte mare de substanțe care se încadrează de obicei în trei categorii: coloranții ionici, coloranții moleculari și coloranții coloidali. Coloranții ionici sunt, în general, oxizii metalici. De exemplu, sticla roșie conține și oxid de cupru, sticla galbenă sulfat de cadmiu, sticla albastră oxid de cobalt, sticla verde oxid de crom, sticla violetă oxid de mangan. Trioxidul de uraniu dă o culoare galben-verde însoțită de o frumoasă fluorescență verde. Coloranții moleculari sunt reprezentați de seleniu care dă
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
foarte mare de substanțe care se încadrează de obicei în trei categorii: coloranții ionici, coloranții moleculari și coloranții coloidali. Coloranții ionici sunt, în general, oxizii metalici. De exemplu, sticla roșie conține și oxid de cupru, sticla galbenă sulfat de cadmiu, sticla albastră oxid de cobalt, sticla verde oxid de crom, sticla violetă oxid de mangan. Trioxidul de uraniu dă o culoare galben-verde însoțită de o frumoasă fluorescență verde. Coloranții moleculari sunt reprezentați de seleniu care dă o culoare roz, de sulf
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
se încadrează de obicei în trei categorii: coloranții ionici, coloranții moleculari și coloranții coloidali. Coloranții ionici sunt, în general, oxizii metalici. De exemplu, sticla roșie conține și oxid de cupru, sticla galbenă sulfat de cadmiu, sticla albastră oxid de cobalt, sticla verde oxid de crom, sticla violetă oxid de mangan. Trioxidul de uraniu dă o culoare galben-verde însoțită de o frumoasă fluorescență verde. Coloranții moleculari sunt reprezentați de seleniu care dă o culoare roz, de sulf care dă o culoare galbenă
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
trei categorii: coloranții ionici, coloranții moleculari și coloranții coloidali. Coloranții ionici sunt, în general, oxizii metalici. De exemplu, sticla roșie conține și oxid de cupru, sticla galbenă sulfat de cadmiu, sticla albastră oxid de cobalt, sticla verde oxid de crom, sticla violetă oxid de mangan. Trioxidul de uraniu dă o culoare galben-verde însoțită de o frumoasă fluorescență verde. Coloranții moleculari sunt reprezentați de seleniu care dă o culoare roz, de sulf care dă o culoare galbenă sau galbenă-cafenie si mai ales
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
Foarte utilizat este amestecul CdS + CdSe care dă o culoare roșie-rubinie a carei nuanță depinde de raportul dintre cei doi componenți. Coloranții coloidali sunt, de fapt, metalele care, prin tratamente termice adecvate, sunt dispersate sub formă de soluție coloidală imprimând sticlei culori ce depind de dimensiunile particulelor coloidale. Astfel, aurul fin dispersat în sticlă dă o culoare roșie-rubinie foarte frumoasă. Argintul dă nuanțe de la galben la cafeniu. Sticlele colorate se topesc în creuzete cu capacități de ordinul sutelor de litri sau
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
nuanță depinde de raportul dintre cei doi componenți. Coloranții coloidali sunt, de fapt, metalele care, prin tratamente termice adecvate, sunt dispersate sub formă de soluție coloidală imprimând sticlei culori ce depind de dimensiunile particulelor coloidale. Astfel, aurul fin dispersat în sticlă dă o culoare roșie-rubinie foarte frumoasă. Argintul dă nuanțe de la galben la cafeniu. Sticlele colorate se topesc în creuzete cu capacități de ordinul sutelor de litri sau în cuptoare mici în care temperatura, și mai ales caracterul mediului, se pot
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
care, prin tratamente termice adecvate, sunt dispersate sub formă de soluție coloidală imprimând sticlei culori ce depind de dimensiunile particulelor coloidale. Astfel, aurul fin dispersat în sticlă dă o culoare roșie-rubinie foarte frumoasă. Argintul dă nuanțe de la galben la cafeniu. Sticlele colorate se topesc în creuzete cu capacități de ordinul sutelor de litri sau în cuptoare mici în care temperatura, și mai ales caracterul mediului, se pot controla riguros. Sticlele colorate se utilizează, în afara obiectelor de menaj, în numeroase domenii importante
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
culoare roșie-rubinie foarte frumoasă. Argintul dă nuanțe de la galben la cafeniu. Sticlele colorate se topesc în creuzete cu capacități de ordinul sutelor de litri sau în cuptoare mici în care temperatura, și mai ales caracterul mediului, se pot controla riguros. Sticlele colorate se utilizează, în afara obiectelor de menaj, în numeroase domenii importante. Marii consumatori de sticlă colorată sunt transporturile aeriene, navele, terestre. Semnalizările luminoase în transporturi au o deosebită importanță; culorile utilizate de obicei fiind roșul, verdele, albastrul și galbenul. Sticlele
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
în creuzete cu capacități de ordinul sutelor de litri sau în cuptoare mici în care temperatura, și mai ales caracterul mediului, se pot controla riguros. Sticlele colorate se utilizează, în afara obiectelor de menaj, în numeroase domenii importante. Marii consumatori de sticlă colorată sunt transporturile aeriene, navele, terestre. Semnalizările luminoase în transporturi au o deosebită importanță; culorile utilizate de obicei fiind roșul, verdele, albastrul și galbenul. Sticlele colorate se utilizează și drept filtre pentru anumite radiații. Pentru protejarea ochilor sudorilor sau a
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
Sticlele colorate se utilizează, în afara obiectelor de menaj, în numeroase domenii importante. Marii consumatori de sticlă colorată sunt transporturile aeriene, navele, terestre. Semnalizările luminoase în transporturi au o deosebită importanță; culorile utilizate de obicei fiind roșul, verdele, albastrul și galbenul. Sticlele colorate se utilizează și drept filtre pentru anumite radiații. Pentru protejarea ochilor sudorilor sau a celor ce privesc în cuptoare incandescente se utilizează așa-numitele sticle de cobalt dar și alte sticle care pot reține radicali calorici sau ultraviolete. Filtrele
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
au o deosebită importanță; culorile utilizate de obicei fiind roșul, verdele, albastrul și galbenul. Sticlele colorate se utilizează și drept filtre pentru anumite radiații. Pentru protejarea ochilor sudorilor sau a celor ce privesc în cuptoare incandescente se utilizează așa-numitele sticle de cobalt dar și alte sticle care pot reține radicali calorici sau ultraviolete. Filtrele colorate intra în componenta unor aparate optice sau de analiză, utilizate în laboratoare de fizică, chimie sau tehnică fotografică. Plinius menționează în "Istoria naturală" o poveste
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
de obicei fiind roșul, verdele, albastrul și galbenul. Sticlele colorate se utilizează și drept filtre pentru anumite radiații. Pentru protejarea ochilor sudorilor sau a celor ce privesc în cuptoare incandescente se utilizează așa-numitele sticle de cobalt dar și alte sticle care pot reține radicali calorici sau ultraviolete. Filtrele colorate intra în componenta unor aparate optice sau de analiză, utilizate în laboratoare de fizică, chimie sau tehnică fotografică. Plinius menționează în "Istoria naturală" o poveste despre descoperirea sticlei. Pe scurt, un
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
dar și alte sticle care pot reține radicali calorici sau ultraviolete. Filtrele colorate intra în componenta unor aparate optice sau de analiză, utilizate în laboratoare de fizică, chimie sau tehnică fotografică. Plinius menționează în "Istoria naturală" o poveste despre descoperirea sticlei. Pe scurt, un grup de marinari fenicieni de pe un vas ce transporta sodă a venit la țărm spre a face focul. Plaja întinsă era plină de nisip, dar nici un bolovan pentru a ține vasul la foc. Marinarilor le-a venit
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
câțiva bulgări de sodă de pe corabie. Și au făcut focul, pregătindu-și mâncarea și apoi dormind. Dimineață, scormonind din întâmplare prin cenușa focului, un marinar a găsit câteva pietricele lucioase, care nu semănau cu nici un material obișnuit. Erau bucățele de sticlă. Întâmplarea a fost verificată de oamenii de știință, care au dovedit că focul făcut pe plajă, chiar și pe bază de cărbune, nu poate duce la temperaturi suficient de mari pentru producerea topirii nisipului (prima condiție pentru apariția sticlei). Povestea
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
de sticlă. Întâmplarea a fost verificată de oamenii de știință, care au dovedit că focul făcut pe plajă, chiar și pe bază de cărbune, nu poate duce la temperaturi suficient de mari pentru producerea topirii nisipului (prima condiție pentru apariția sticlei). Povestea lui Pliniu a fost catalogată ca fiind falsă. Acest lucru este însă greșit. Indiferent dacă povestea cu bulgării de sodă este sau nu adevărată, pe plajele și deșerturile nisipoase din zonele bântuite de furtuni cu trăsnete se găsesc destul de
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
a fost catalogată ca fiind falsă. Acest lucru este însă greșit. Indiferent dacă povestea cu bulgării de sodă este sau nu adevărată, pe plajele și deșerturile nisipoase din zonele bântuite de furtuni cu trăsnete se găsesc destul de frecvent forme de sticlă naturală, formată de temperatura ridicată a trăsnetului. În anumite locuri din SUA (ex. Florida sau California) acestea se comercializează, fiind vândute turiștilor fie în formele ciudate naturale, fie cu anumite prelucrări. Sticla naturală, creată de lovitura trăsnetului, este prima formă
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
cu trăsnete se găsesc destul de frecvent forme de sticlă naturală, formată de temperatura ridicată a trăsnetului. În anumite locuri din SUA (ex. Florida sau California) acestea se comercializează, fiind vândute turiștilor fie în formele ciudate naturale, fie cu anumite prelucrări. Sticla naturală, creată de lovitura trăsnetului, este prima formă de sticlă cunoscută de catre om. Prima industrie a sticlei s-a dezvoltat însă în Egiptul antic. Aici s-a descoperit faptul că, acoperind pereții unui vas din lut cu un amestec de
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]