KorAP: Find »[drukola/base=acasă & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...1986 1987 1988 ...2620 >

65,481 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204

pe lordul Swyre. Așteptați aici, îmi spuse și ieși repede din cameră. După ce a închis ușa, am auzit cheia întorcându-se în broască. Dumnezeule, a crezut că vreau să fur sau așa ceva. Am înșfăcat receptorul și am sunat din nou acasă. De data asta, cineva mi-a răspuns la primul apel. —Mamă? am întrebat. —Bau! Ce faci, gagico? —Julie? Mă simt atât de bine în provincie, dar englezii pe care i-am întâlnit în Londra sunt ceva de speriat. Oamenii ăia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
Bau! Ce faci, gagico? —Julie? Mă simt atât de bine în provincie, dar englezii pe care i-am întâlnit în Londra sunt ceva de speriat. Oamenii ăia habar n-au cine-i Barbara Walters. Îți vine să crezi că sunt acasă la ai tăi? Cum rămâne cu neînțelegerea noastră? Dar cu iubirea secretă a lui Julie? —Ai venit la petrecerea tatei? am întrebat-o uimită. —Ei bine, n-am venit numai pentru petrecere. N-o să-ți vină să crezi. Am venit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
de director de fiecare dată când îl aveam pe Charlie în preajmă? —Părinții mei locuiesc în apropiere. Am venit la aniversarea de cincizeci de ani a tatei și mașina aia tâmpită mi-a rămas în pană. Am încercat să sun acasă. Dar ce naiba cauți tu la familia Swyre? Îl cunoști pe conte? Urmă o pauză, după care Charlie spuse: —Eu sunt contele. —Poftim? —E o poveste lungă, dar am plecat luni în așa mare grabă din New York, pentru că tocmai aflasem că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
ia o jumătate de oră să ajung dintr-o parte într-alta a casei. Cineva bătu în ușa rămasă deschisă și majordomul intră cu o tavă de argint încărcată cu serviciul de ceai. A sosit mama dumneavoastră să vă ia acasă, domnișoară, spuse el, așezând tava în fața lui Caroline. —Iubito! Am insistat să vin eu să te iau, turui mama, intrând veselă în cameră, urmată de Julie. Tata a trebuit să se ducă în oraș să aducă vinul pentru petrecerea de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
dacă ai veni la prânzul dat în cinstea aniversării de cincizeci de ani a soțului meu, Peter, îl invită mama, ignorându-mă complet. —Charlie e ocupat mâine, spuse Caroline brusc. Își petrece ziua cu mine înainte să mă-ntorc luni acasă în Elveția. Ei bine, trebuie să vii și tu, contesă, spuse mama. Ce minunat ar fi dacă familiile noastre ar petrece câtva timp împreună. Familiile noastre n-au nimic să-și spună una celeilalte, îi răspunse Caroline cu răceală, după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
din bibliotecă cu pantofii în mână. Am alergat pe scări, pe alee și am nimerit direct în brațele unui bărbat în uniformă. —Sunteți tânăra de la Adăpost? mă întrebă polițistul. Da, am murmurat; nu-mi mai păsa de nimic. Mă duceți acasă, vă rog? 12tc "12" Trăsătura distinctivă a lui The Old Rectory este faptul că nu-i vechi deloc. Spre disperarea mamei, n-ai cum să eludezi data construcției, care este 1965, nu 1665. E o casă cu patru dormitoare, confortabilă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
în trandafiri cățărători, glicină și iederă, plantate și îngrijite ca să crească din abundență în jurul ușii și a ferestrelor într-un efort menit să o înfrumusețeze și s-o facă să arate mai autentică decât este în realitate. Când am ajuns acasă, nu era nimeni acolo. P.C. Lyle, polițistul de care mă ciocnisem în fața castelului, a fost drăguț și mi-a remorcat mașina închiriată până acasă. M-am dus cu valiza spre ușa din spate și am intrat în bucătărie. Dumnezeule, îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
înfrumusețeze și s-o facă să arate mai autentică decât este în realitate. Când am ajuns acasă, nu era nimeni acolo. P.C. Lyle, polițistul de care mă ciocnisem în fața castelului, a fost drăguț și mi-a remorcat mașina închiriată până acasă. M-am dus cu valiza spre ușa din spate și am intrat în bucătărie. Dumnezeule, îmi ziceam în timp ce urcam scările spre camera de oaspeți, ce naiba am făcut la castel? Dintr-odată, am regretat lucrurile pe care le-am spus mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
tatăl ei, aruncate peste mormanele de boarfe. Julie cară întotdeauna munți de bagaje, de zici că se mută, fiindcă a citit în Paris Match că Margherita Missoni, tânăra frumușică a clanului Missoni, își „personalizează“ camerele de hotel cu lucruri de acasă, care o fac să se simtă mai relaxată. Mi-am trântit valiza și geanta zebrată în mijlocul podelei și m-am prăbușit pe un pat, direct pe-o claie de haine de-ale lui Julie. Dorind cu disperare să-mi șterg

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
văd niciodată și care nu se va dovedi a fi băiatul vecinilor și a cărui familie să fie la cuțite cu a mea de-o generație. Am auzit o ușă trântindu-se la parter și mai multe voci. Se întorseseră acasă. Am ascuns în grabă cutiuța în geanta zebrată. Picioare grăbite urcară pe trepte și, dintr-odată, mama, tata și Julie se înghesuiră pe ușă. Te simți bine, iubito? mă întrebă mama. De ce te-ai tolănit peste hainele lui Julie? —Sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200

de film Joseph Arthur Rank.##). S-au retras aici acum vreo douăzeci de ani. — Erau clienți regulați ai Clubului Nautico? — Nu În sens strict. Mai dădeau pe acolo din cînd În cînd. — Și tu erai acolo În seara incendiului? Erai acasă la ei? — Da! Începi să vorbești ca inspectorul Cabrera. Ultimul lucru pe care-l vrea un anchetator e adevărul. (Frank strivi țigara În scrumieră, arzîndu-și puțin degetele.) Uite ce-i, Îmi pare rău că au murit. A fost o tragedie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
a lungul coastei. Totuși, aș fi zis că mai degrabă Palm Beach sau Nassau e genul dumitale. Hennessy flutură din mînă În direcția unei femei care făcea plajă pe un șezlong lîngă piscină. — Da, așa-mi spuneau și prietenii de-acasă. Sincer să fiu, la Început, cînd am venit aici, le-am dat dreptate. Dar s-au schimbat lucrurile. Nicăieri nu-i ca aici, să știți. E o atmosferă deosebită. Estrella de Mar e o comunitate veritabilă. Aproape că-mi pare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
eliberase pe membrii clubului, transformînd Nautico Într-o curioasă amestecătură de cazino și bordel. Pe cînd ieșeam din apartament cu gîndul să mă Întorc la Los Monteros, un cuplu de amorezi Încerca Încuietorile ușilor de pe hol. Aproape tot personalul plecase acasă, iar restaurantul și sălile de bridge rămăseseră În Întuneric; doar orga de lumini a discotecii baleia intrarea cu razele ei. Pe trepte așteptau trei tinere Îmbrăcate ca niște tîrfe amatoare, În fuste microscopice, ciorapi-plasă și bustiere stacojii. Am presupus că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
Chestia ciudată e că mă simt puțin cam exaltat. — Euforie post-traumatică, decretă Cabrera, folosindu-și În sfîrșit cum trebuie seminariile de psihologie. Oamenii care scapă din accidente de avion rîd adesea după eveniment. Își cheamă un taxi și se duc acasă. CÎnd ajunsese la apartament și mă găsise În balcon, liniștind-o pe Paula că eram În regulă, Cabrera mă suspectase, În mod evident, că Îmi imaginasem tot atacul. Abia cînd Paula Îi arătase vînătăile de pe falca și gîtul meu, urmele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
transmisiunea prin satelit de pe The Mall(##notă: The Mall - stradă din Londra care pornește de la Palatul Buckingham și care În zilele de sărbători naționale este Închisă traficului.##)? Nu, le-a pierit interesul pentru oaspeții lor și-i așteaptă să plece acasă. Domnul Hollinger e În jacuzzi, se „relaxează“ cu iubita suedeză a lui Andersson, care e gravidă cu nu se știe cine. Cu Hollinger? Cine știe, poate era fertil. Doamna Hollinger Împarte patul cu secretarul, partenerul ei În niște jocuri bizare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
Hollinger o luaseră pe Bibi de lîngă el. — Nu cred așa ceva. Dar cine știe? Îmi pare rău, Charles, nu-ți sînt de prea mare ajutor. (Se ridică În picioare și Își trase pe ea halatul de plajă.) Te conduc Înapoi acasă. Știu că-ți faci griji pentru Frank. Probabil te simți responsabil. — Nu chiar responsabil. În tinerețe, era datoria mea să mă simt vinovat pentru amîndoi. Am rămas cu obiceiul ăsta... nu-i ușor să te dezbari. Atunci, ai venit unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
din mine reprezentantul vinovăției lui Frank, se poate să fi fost o Încercare de a mă atenționa asupra unei probe nedescoperite. La opt seara, eu și Paula ne Întîlneam să luăm cina la Restaurant du Cap, dar am plecat de-acasă cu o oră mai devreme, către port, nerăbdător să caut antena de satelit. Realizatorii de filme porno preferau adesea să Închirieze pentru o zi apartamente scumpe, În loc să construiască decoruri care să constituie ulterior dovezi pentru poliție. Localizarea exactă a scenei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
să te uiți la casa Hollinger, nu-i așa? Nu-mi place să mă uit la nimic, domnule Prentice. Eu visez În Braille. Își ridică geanta de lucru pe umăr.) SÎnteți un om cumsecade, Întoarceți-vă la Londra. Duceți-vă acasă, vedeți-vă de călătorii. S-ar putea să mai fiți atacat o dată. Nimeni din Estrella de Mar nu vă vrea Înspăimîntat... Se Îndepărtă prin mulțime, un stîlp de spînzurătoare legănîndu-se pe deasupra mulțimii voioase ieșite să cineze În oraș. Am așteptat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
la soare tînăra suedeză, sub privirea tristă și visătoare a psihiatrului său. La auzul numelui ei, Sanger păru să alunece Într-o reverie a vremurilor bune. — Bibi... Țineam foarte mult la ea. Înainte s-o ia soții Hollinger la ei acasă, Îmi suna la ușă adesea și mă-ntreba dacă poate să stea cu mine. I-am tratat dependență după dependență și mereu o lăsam să intre. Așa aveam o șansă s-o despart de tot ce-i schilodea mintea. Ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
care-l pregătea. Am trecut din bucătărie În holul ai cărui pereți zugrăviți Într-o culoare deschisă reflectau lumina soarelui dinspre grădină, apoi pentru a doua oară m-am trezit În anticamera piranesiană care-i oferise cîndva psihiatrului sentimentul de acasă. Vandalii Își continuaseră lucrarea În interiorul locuinței, acoperind cu sloganuri pereții și tavanul. Pe scară, vopseaua pulverizată era Încă umedă, iar pantofii de sport ai lui Crawford o mozoliseră pe treptele acoperite cu gresie. M-am oprit pe palierul de la etaj

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
Mi-am ridicat privirea de pe Financial Times și-am descoperit un BMW cunoscut care trăsese În parcare. La volan era Paula Hamilton, care privea cercetător la noile tende de culoare deschisă care fîlfîiau deasupra ferestrelor clubului sportiv. Își schimbase hainele acasă la unul dintre pacienții ei din Residencia și purta acum un halat de plajă galben peste costumul de baie negru. Ieși din mașină și urcă treptele către piscină. Fără să mă ia În seamă, se duse către capătul mai adînc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
cel puțin el așa consideră - vrea să readucă oamenii la viață. În multe privințe, e Îngrozitor de naiv. — Dar la Betty Shand nu-i nici urmă de naivitate. — Sau la David Hennessy. Eu Însă tot mai Încerc să aflu ce s-a-ntîmplat acasă la familia Hollinger. De asta am intrat În rolul lui Frank. Acum, zi-mi despre el, ce mai face? — E palid și foarte obosit. S-a resemnat cu toate. Cred că din punctul lui de vedere procesul s-a și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
de bine funcționa mecanismul său de descifrat personalități - deja mă simțeam În largul meu În vila aceea, liber de datoriile trecutului, de morena amintirilor În care mi se cufundaseră tălpile și care mă Înconjura de-o veșnicie. — Charles, ai ajuns acasă..., Îmi spuse Crawford, făcîndu-mi semn să mă grăbesc către livingul uriaș. Bucură-te de senzație - stranietatea ne e mai aproape de suflet decît ne place să credem. — O fi. Casele goale au ceva magic. Nu sînt sigur că vreau să locuiesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
ea. — Desigur, am spus, cercetînd cu privirea șoseaua pustie. Mă tem că n-am văzut-o. Se-ntoarce ea, precis. Poate. Ședea lîngă piscină cît preparam eu micul dejun... pe urmă a dispărut. Prietenul dumneavoastră, domnul Crawford, a fost aici, acasă la dumneavoastră. Înțeleg că de-acum o să fim vecini. (Aruncă o privire spre vilă; chipul său Împrumutase culoarea părului argintiu.) Poate a luat-o Crawford cu mașina. I-am zîmbit nefericitului cît de liniștitor puteam, dîndu-mi seama pentru prima dată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
am ajutat să se scoale de jos. Încă amețit, se holbă la tînăra vag conștientă și-i alungă cu gesturi repezite pe turiștii, acum tăcuți, care se Îngrămădeau la mese. — O ducem la mașina mea, i-am spus. Vă duc acasă. Cel mai bine-ar fi să stea cu dumneavoastră de-acum Înainte... 26 Ultima petrecere Lăsînd ușa dormitorului Întredeschisă, Sanger mai rămase cîteva clipe s-o privească pe tînăra adormită, Înainte de a se Întoarce la mine. Gesticulă cu tăvița renală

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]