50,991 matches
-
în limbajul boemei literare, și este firesc să fie așa, pentru că de multe ori destinul scriitorului este mai puternic decât opera lui. Nu-i grav, cine știe să citească își dă seama de proporțiile reale ale operei. [...] El încearcă o formulă complexă de critică culturală, în care amestecă informația cu o estetică dominată de conceptele arhetipale și de acelea [...] luate de la trăiriști (Noica în primul rând). (Eugen Simion)
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
mare adîncime și forță de expresie... Cititorul poate fi șocat de unicitatea sentimentului, dar în cele din urmă cîștigat și emoționat. O adevărată voce de mare poet“. Insolitul personalității sale este izbitor prin aceste manifestări. Cezar Ivănescu reînvia printr-o formulă modernă, sincretismul baladesc medieval al poeziei și muzicii. A creat muzică și a cîntat propriile versuri, dar și poeme de Pindar, Rutebeuf, François Villon, Lorenzo de Medici, Charles Baudelaire, Edgar Allan Poe, Henri de Regnier, Mihai Eminescu și George Bacovia
Cezar Ivănescu () [Corola-website/Science/298381_a_299710]
-
neanalizabile. În afară de interjecții și onomatopee, prezente și în gramaticile limbii române, în cele maghiare se iau în seamă și alte două categorii de cuvinte. Cuvântul propoziție de interacțiune este folosit pentru a interacționa cu destinatarul comunicării. În această categorie intră formule de salut ("szervusz" „salut, bună”), cuvinte afirmative ("igen" „da”), cuvinte negative ("nem" „nu”) și cuvinte injonctive ("rajta!" „hai!”). Cuvântul modalizator nu se află în raport sintactic cu nicio parte de propoziție, ci caracterizează atitudinea vorbitorului față de conținutul întregului enunț în
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
de versuri și se numește "Elegii pentru ființe mici". Cele mai de seamă scrieri în limba română rămân eseurile critice, reunite în volumul intitulat " Nu !", premiat de un juriu prezidat de Tudor Vianu pentru „scriitori tineri needitați”. Desprindem deja o formulă a absurdului, cartea producând uimire, derută, comic irezistibil. Astfel, după ce atacă figurile majore ale literaturii române din acea vreme, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu pentru că nu ar fi creat o operă valabilă, Eugen
Eugen Ionescu () [Corola-website/Science/297105_a_298434]
-
românească deschise la München (1913), Bruxelles (1930) și la Bienala de la Veneția (1924). Începând din 1909 a fost profesor de sculptură la Școala Națională de Arte Frumoase din București. Încă de la primele sale lucrări a apărut foarte clar desprinderea de formulele academizante - destul de respectate de colegii din institutele de artă bucureștene - orientarea decisă spre o creație, în care tradiții îndepărtate și experiențe apropiate coexistă, aducând originalitate și distincție în sculptura românească. Aluziile la patrimoniul bizantin sau al Renașterii ("Gigantul", 1905; "Christ
Dimitrie Paciurea () [Corola-website/Science/297110_a_298439]
-
și tritiu, dar P este utilizat pentru fosfor, deci nu se poate folosi pentru simbolizarea protiului. IUPAC acceptă atât ambele variante, dar H și H sunt preferate. Emisia spectrală a atomului de hidrogen este caracterizată prin linii spectrale date de formula lui Rydbeg. Studiul liniilor spectrale este important în mecanica cuantică și la studiul prezenței hidrogenului pentru determinarea deplasării spre roșu. Există doi izomeri de spin ai moleculei de hidrogen care diferă prin spinii relativi ai nucleului. În forma de ortohidrogen
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
numește "oxid de mangan (VII)" (numărul de oxidare al manganului fiind +7); în acest fel se poate face diferențierea de alți oxizi. În aceste cazuri nu este necesară indicarea tipului sarcinii ionului, adică dacă ionul este pozitiv sau negativ. În formula chimică, numărul de oxidare al ionilor se indică printr-un supra-indice după simbolul elementului, cum s-a văzut la Fe, sau de exemplu la oxigen (II), O. Nu se indică numărul de oxidare în cazul în care elementul este neutru
Număr de oxidare () [Corola-website/Science/297152_a_298481]
-
chimică, numărul de oxidare al ionilor se indică printr-un supra-indice după simbolul elementului, cum s-a văzut la Fe, sau de exemplu la oxigen (II), O. Nu se indică numărul de oxidare în cazul în care elementul este neutru. Formula următoare prezintă molecula de iod, I, acceptând doi electroni, modalitate prin care va prezenta un număr de oxidare de -1: Când se scriu reacții chimice, următoarele reguli permit obținerea numărului de oxidare, pe care îl prezintă fiecare element: Câteodată, nu
Număr de oxidare () [Corola-website/Science/297152_a_298481]
-
ul sau 2,4,6-trinitrotoluen (adesea abreviat TNT) este un compus chimic folosit frecvent ca exploziv. Este fabricat prin nitrarea totală a toluenului și are formula CH(NO)CH. În practica mai este cunoscut și sub denumirea de trotil. TNT a fost preparat pentru prima dată în 1863 de către chimistul german Julius Wilbrand și folosit inițial ca un colorant galben. Potențialul său ca un exploziv, nu
Trinitrotoluen () [Corola-website/Science/297168_a_298497]
-
nevoie de un detonator. Când este aprins arde, fără explozie. Nu atacă recipientele metalice de transport, fiind neutru. Având acest avantaj al stabilității, trinitrotoluenul este unul dintre cei mai folosiți explozibili atât în sfera civilă cât și în cea militară. Formula chimica mai poate fi și aceasta C7H5N3O6 sau C6H2(CH3)(NO2)3. Marina Statelor Unite a continuat umplerea cu TNT a obuzelor de străpungere, în urma unor alte națiuni ce trecuseră la TNT. SUA a continuat să înarmeze navele marine, bombele, grenadele
Trinitrotoluen () [Corola-website/Science/297168_a_298497]
-
arme, împotriva regelui Ioan I Zápolya. A urmat răscoala din 1562 având ca focar scaunul Odorhei și filiala Cristur. Regele Ioan al II-lea (Ioan Sigismund) a luat măsuri drastice care în memoria colectivă a secuilor s-au păstrat sub formula ""pierderii libertăților secuiești"". Conducătorii Gyepesi Ambrus, Pálfalvi Nagy György, Bán András au fost executați prin tragere în țeapă. Previziunile de instaurare a ordinii nu s-au realizat, mărturie stau jalbele secuilor de după 1566, sau răscoala înnăbușită în 1571 a secuilor
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
masă, oxigenul este al treilea cel mai întâlnit element în univers, după hidrogen și heliu. În condiții normale de temperatură și presiune, doi atomi de oxigen se leagă pentru a forma dioxigenul, o moleculă diatomică incoloră, inodoră și insipidă, cu formula . Multe clase majore de molecule organice în organismele vii, cum ar fi proteinele, acizii nucleici, carbohidrații, și grăsimile, conțin aer, la fel ca și cei mai importanți compuși organici, care fac parte din cochiliile, dinții și oasele animalelor. Majoritatea masei
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
denumirea fusese preluată. Ipoteza atomică originală a lui John Dalton afirma faptul că toate elementele chimice erau monoatomice și că atomii din compuși ar fi avut în mod normal cele mai simple rapoarte atomice. De exemplu, Dalton a crezut că formula chimică a apei era HO, prezentând masa atomică a oxigenului ca fiind de opt ori cea a hidrogenului, în contrast cu valoarea modernă de aproximativ 16. În 1805, Joseph Louis Gay-Lussac și Alexander von Humboldt au arătat că apa este formată din
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
martie 1926, Goddard a reușit cu succes să facă o mică rachetă să zboare 56 m cu 97 km/h, în Auburn, Massachusetts, SUA. În condiții normale de temperatură și presiune, oxigenul este un gaz incolor, inodor și insipid cu formula moleculară , în cadrul căreia doi atomi de oxigen sunt legați chimic unul de altul printr-o configurație electronică cu triplet de spini. Această legătură este de ordinul doi, și este adesea simplificată în descriere ca o legătură dublă sau ca o
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
și devin în timp acoperite cu o peliculă fină de oxid, care protejează metalul și încetinește coroziunea. Unii dintre oxizii metalelor tranziționale sunt răspândiți în natură sub forma unor compuși nestoichiometrici, cu o cantitate de metal puțin mai mică decât formula chimică ar exprima. De exemplu, oxidul de fier (FeO) natural, cunoscut și ca wüstit, are formula , unde "x" este de obicei în jur de 0,05. Oxigenul ca și compus este prezent în atmosferă în cantități importante sub formă de
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
coroziunea. Unii dintre oxizii metalelor tranziționale sunt răspândiți în natură sub forma unor compuși nestoichiometrici, cu o cantitate de metal puțin mai mică decât formula chimică ar exprima. De exemplu, oxidul de fier (FeO) natural, cunoscut și ca wüstit, are formula , unde "x" este de obicei în jur de 0,05. Oxigenul ca și compus este prezent în atmosferă în cantități importante sub formă de dioxid de carbon (). Scoarța terestră este compusă în mare parte din oxizi de siliciu (cuarțul , găsit
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
dacă curentul alternativ e pus în practică, gazele în fiecare parte constau în hidrogen și oxigen, în explozivul raport de 2:1. Contrar credinței populare, raportul de 2:1 observat în electroliza apei acidificate folosind curentul continuu nu verifică că formula empirică a apei e HO, dacă anumite presupuneri despre formulele moleculare ale hidrogenului și oxigenului nu sunt făcute. O metodă similară este evoluția electrocatalitică a -ului din oxizi și oxoacizi. Catalizatori chimici pot fi, de asemena, folosiți, cum ar fi
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
parte constau în hidrogen și oxigen, în explozivul raport de 2:1. Contrar credinței populare, raportul de 2:1 observat în electroliza apei acidificate folosind curentul continuu nu verifică că formula empirică a apei e HO, dacă anumite presupuneri despre formulele moleculare ale hidrogenului și oxigenului nu sunt făcute. O metodă similară este evoluția electrocatalitică a -ului din oxizi și oxoacizi. Catalizatori chimici pot fi, de asemena, folosiți, cum ar fi în generatorii chimici de oxigen sau în lumânările cu oxigen
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
din oxigenul de pe Pământ, restul fiind eliberat de plantele terestre. Alte estimări despre contribuția oceanelor la crearea oxigenului atmosferic sunt mai ridicate, pe când altele sunt mai scăzute, sugerând că oceanele produc circa 45% din oxigenul din atmosfera Pământului, anual. O formulă simplificată și cuprinzătoare pentru fotosinteză este: sau, mai simplu Evoluția fotolitică a oxigenului are loc în membranele tilacoide ale organismelor fotosintetice, având nevoie de energia a 4 fotoni. Mulți pași sunt necesari, dar rezultatul este formarea unui gradient de protoni
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
nașterii și fertilității: „"iż-żwieġ mingħajr tarbija ma fihx tgawdija”" (o căsătorie fără copii nu poate fi una fericită). Aceasta este o credință pe care Malta o împărtășește cu multe alte culturi mediteraneene. În basmele populare malteze, varianta locală a clasicei formule de incheiere, „și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți” este „"u għammru u tgħammru, u spiċċat”" (și au trăit împreună și au avut copii împreună, iar povestea s-a terminat). Malta rurală are în comun cu societățile mediteraneene o serie
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
componenta de calcul tabelar din suita OpenOffice.org. Calc lucreează cu registre ("spreadsheets"). Registrele constau dintr-un număr de pagini individuale ("sheets"), fiecare conținând un bloc de celule ordonate pe rânduri și coloane. Aceste celule păstrează elementele individuale — text, numere, formule etc. — pe baza cărora se fac calculele și se determină ce se va afișa pe ecran. Fiecare registru poate avea mai multe pagini, iar fiecare pagină poate avea aproximativ 16 milioane de celule. În versiunea 2.0 a OOo, fiecare
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
536 rânduri (de la 1 la 65536) și maximum 245 coloane (de la "A" la "IV"). Aceasta înseamnă 16,056,320 celule pentru fiecare pagină. Fereatra este împărțită în meniul de opțiuni, bara de instrumente "Standard", bara de "Formatare" și bara de "Formule". Cea mai mare parte a ecranului afișează celulele sub forma unei rețele, fiecare celulă fiind situată la intersecția dintre un rând și o coloană. Deasupra coloanelor și în partea stângă a rândurilor sunt o serie de celule gri conținând litere
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
documentului la e-mail iar în Calc creează liste de date comune pentru analiză sau ca bază pentru un grafic sau o diagramă. "Math", pronunțat sau "met"/"mef" (în engleză "math" înseamnă "matematică" sau "matematici") este componenta pentru scrierea ecuațiilor și formulelor matematice complexe. Editorul de ecuații este utilizat doar pentru scrierea ecuațiilor în forma specifică, nu și pentru evaluarea lor. Pentru evaluarea lor se poate folosi Calc. De obicei, Math se integrează în celelalte componente (ca de exemplu în Writer sau
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
de ecuații este utilizat doar pentru scrierea ecuațiilor în forma specifică, nu și pentru evaluarea lor. Pentru evaluarea lor se poate folosi Calc. De obicei, Math se integrează în celelalte componente (ca de exemplu în Writer sau în Calc) introducând formulele în linie cu textul, dar poate rula și separat. Formulele matematice pot fi scrise fie folosind butoanele de pe fereastra de "Selecție" sau elementele din meniuri, fie introducând direct codul sursă al viitoarei ecuații în zona special concepută. Fereastra editorul de
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
specifică, nu și pentru evaluarea lor. Pentru evaluarea lor se poate folosi Calc. De obicei, Math se integrează în celelalte componente (ca de exemplu în Writer sau în Calc) introducând formulele în linie cu textul, dar poate rula și separat. Formulele matematice pot fi scrise fie folosind butoanele de pe fereastra de "Selecție" sau elementele din meniuri, fie introducând direct codul sursă al viitoarei ecuații în zona special concepută. Fereastra editorul de ecuații este formată din două părți principale: partea de sus
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]