13,635 matches
-
cădea atunci când spusele oamenilor sunt luate ca atare, când nu sunt parcurse etapele necesare construcției teoretice a discursului științific și sunt încadrate direct în el elemente ale discursului obișnuit al oamenilor obișnuiți. De altfel, sociologul francez amintit a pledat mult - îndeosebi în operele de tinerețe și mai cu seamă în Le métier de sociolog (1968) - pentru depășirea empirismului indus de proliferarea rapidă, pe solul Europei, a metodei anchetei și a sondajelor de opinie importate din America. În fapt, această relație de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
două posibilități principale de a opera: fie facem distincția între proceduri de comunicare orală și în scris, fie facem distincția între procedee „cantitative” (structurate, „închise” etc.) și „calitative” (nestructurate, interpretative etc.). Cei care optează pentru prima variantă sunt foarte mulți, îndeosebi sociologii de limbă engleză, limbă în care, în problema pe care o discutăm aici, nici nu se regăsește propriu-zis termenul „anchetă”. În românește, dar și în franțuzește, s-a tradus cu „anchetă” termenul survey. Poate că nu e lipsit de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
altă activitate, nemenționată de autorul francez pomenit mai sus, ce ocupă un loc important în viața institutelor de sondaj de la noi din țară, în perioada actuală, o reprezintă cea de evaluare a diverselor programe, realizate la scară națională sau locală, îndeosebi a celor cu finanțare externă (prin Banca Mondială, prin agenții ale Uniunii Europene etc.). În cadrul acestor studii, anchetele, inclusiv cele care solicită opinii despre efectele/impactul programelor, ocupă un loc central.Totuși, aceste cercetări nu pot fi pur și simplu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anumite întrebări din chestionar și imposibilitatea găsirii unei persoane alese în eșantion într-un timp dat și cu eforturi rezonabile etc. Ancheta orală la domiciliu înlătură practic nonrăspunsurile parțiale (refuzul de a răspunde la unele întrebări sau la părți dinchestionar), îndeosebi datorită presiunii psihice pe care o exercită prezența operatorului sau capacității acestuia de a crea o relație de încredere cu subiectul. În general, în anchetele orale ponderea nonrăspunsurilor este mai redusă decât în cele în scris. Una dintre cele mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
activului IPSOS), subliniază foarte bine în cartea sa, publicată în 2001, felul în care sondajul telefonic a revenit în forță, de la finele anilor ’80, în practica institutelor din Franța, enumerând toate avantajele menționate și de noi mai sus. El insistă îndeosebi pe dispersia teritorială a eșantionului telefonic, evitându-se astfel concentrările de indivizi în zone foarte restrânse și cu caracteristici specifice, ceea ce poate duce la eșec în situația previziunilor electorale. De asemenea, crede că la telefon oamenii sunt dispuși să răspundă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rezume cât mai fidel ceea ce crede că e necesar să răspundă. Prin urmare, se înlătură greșelile de înregistrare și interpretare datorate operatorului, adică se înlătură o verigă perturbatoare în procesul de comunicare. 4. Al patrulea argument este cel al anonimatului. Îndeosebi forma de aplicare în colectiv asigură un anonimat total. Lucrul acesta este deosebit de apreciat de către subiecți care, în general, nu doresc să-și asume nici un risc. 5. Apoi, vom observa că acest gen de culegere a informației lasă omului timp
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
primi spre completare chestionare și, mai ales, greutatea cu care se completează și se returnează chestionarele primite. Acest din urmă aspect este deosebit de serios în cazul anchetei prin poștă. d. Prin autoadministrarea chestionarului se pierde o mare cantitate de informație, îndeosebi la întrebările deschise, deoarece oamenii au mult mai scăzute abilități de a răspunde în scris decât sub formă orală. În general, foarte multă lume - și nu doar populația cu școlaritate redusă, cum s-ar putea crede - privește scrisul ca pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ea trebuie sau nu folosită, ci dacă trebuie folosită ca o variantă obișnuită (plasată la sfârșitul evantaiului) sau dacă n-ar fi necesar ca ea să îmbrace forma unei întrebări-filtru, care să preceadă întrebarea propriu-zisă. Așa cum practic fiecare întrebare, dar îndeosebi cele de opinie, ar putea avea o variantă „nu știu”, tot așa fiecare întrebare din chestionar ar putea fi precedată de una filtru, prin care să se întrebe oamenii, înainte de a li se cere o opinie, dacă au sau nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu mai necesită nici o explicație, acest avantaj fiind decisiv atunci când rezultatul unui sondaj trebuie transmis beneficiarului în câteva zile de la data comandării lui. b. Ușurința completării chestionarului, adică rapiditate și atractivitate pentru subiecți. Este un avantaj, de asemenea, extrem de puternic îndeosebi în cazul anchetelor în scris, subiectului revenindu-i sarcina doar de a înconjura niște coduri sau a pune X-uri în căsuțe, operații ce solicită eforturi mentale și motrice mult mai reduse decât compunerea unui text. c. Precizarea conținutului întrebării
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
gravă și cu riscuri mari 3. Să i se spună doar ceva din adevăr, fără a i se sugera gravitatea situației 4. Să i se ascundă complet adevărul Prin acest aspect se evită necesitatea repetării de către operator a întrebării și, îndeosebi, se elimină nevoia de a da subiectului explicații suplimentare, act care conduce, în cazul întrebărilor de opinie, la influențarea clară a răspunsurilor. Că o astfel deinfluențare este foarte puternică - și deci foarte nocivă pentru cercetare - o dovedește grija pe care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
apar însă situații în care distorsiunile de selecție (selection bias, în engleză) provin din proceduri de alegere mult mai sofisticate, cum ar fi mecanismele de autoselecție. Privitor la această problemă, există o serie de cercetări în câmpul statisticii, cu aplicații îndeosebi îndomeniul economic, dovadă stând și premiul Nobel în economie obținut, în 2000, de către James Heckman, pentru contribuțiile sale la elucidarea problemei în cauză, inclusiv prin construcția de modele care să corecteze efectele unei astfel de eșantionări asupra relațiilor dintre variabilele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
diferite de interpretare, deci care să fie limpede, cu termeni și expresii cu înțeles univoc, fără posibilitatea introducerii unor sensuri și semnificații neprevăzute de cel care a redactat chestionarul. Se vor evita, prin urmare, neologismele, cuvintele cu circulație mai restrânsă, îndeosebi cele care fac parte din jargonul meseriei de sociolog sau politolog. Se va căuta să se folosescă doar acele cuvinte al căror înțeles nu conduce la interpretări diferite. Nu vor fi utilizate cuvinte sau expresii cu un puternic conținut emoțional
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unui eșantion odată ales, indiferent prin ce tip de tehnică, aleatorie sau nu. Eșantioanele fixe - sau panel, cum se numesc în engleză - sunteșantioane supuse unei investigații repetate, cu un același instrument (chestionar) sau cu unele apropiate. Tehnica panel se folosește îndeosebi atunci când se urmărește evidențierea schimbărilor petrecute, în cadrul unei populații, în ceea ce privește opiniile,atitudinile, comportamentele etc. Un exemplu clasic de utilizare a eșantioanelor fixe, care sunt anchetate în mod repetat la intervale mici de timp, este cel legat de studiul audienței de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
are de făcut în acest proces de căutare a subiecților, iar cei care conduc cercetarea trebuie să verifice foarte atent modul cum sunt respectate aceste instrucțiuni. Am subliniat această din urmă expresie căci, după cunoștința noastră, la noi se verifică îndeosebi - atunci când se face o verificare! - dacă operatorul a chestionat persoana de la adresa la care spune că a fost, nu și felul cum a ajuns la adresa respectivă. Capitolul VItc " Capitolul VI" POPULAȚIE ȘI EȘANTION (II) Aspectele matematice ale eșantionăriiTC "POPULAȚIE ȘI
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mare parte a acestor cazuri se descoperă după ce datele au fost introduse în calculator și se construiesc tabelele de legătură între itemii chestionarului. De asemenea, tot prin programele de calculator se pot face unele verificări chiar în momentul introducerii datelor, îndeosebi pentru a descoperi codurile ce ies din intervalul prestabilit, dar și pentru altfel de erori. Uniformitatea. Pentru unele întrebări din chestionar este foarte important de știut dacă operatorii sau subiecții le-au înțeles în același sens. Firește că aceste întrebări
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cel mai adesea, există câteva logic imposibile, deci care se elimină de la sine. b. Analiza logică prezice, iar datele factuale confirmă că anumite combinații sunt puțin probabile, deci numărul indivizilor ce apar în astfel de cazuri e mic (neglijabil). c. Îndeosebi atunci când se atribuie valori numerice variantelor de răspuns, se pot face reduceri ale spațiului comprimând în aceeași clasă combinațiile care conduc la sume de valori egale sau aproape egale. De pildă, dacă, pentru a evalua calitatea dotării locuinței cu bunuri
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
chiar dacă, să zicem, ne-am afla într-un caz fericit, când dispunem de un eșantion foarte mare, sporirea dimensiunilor tabelelor ne împiedică, practic, să mai vedem ceea ce se întâmplă în ele. Pentru eliminarea acestor neajunsuri, au fost puse la punct, îndeosebi în ultimele două-trei decenii, o serie de proceduri formale de calcul, în sensul că se regăsesc în mai toate pachetele de programe statistice pentru științele socioumane, de genul SPSS, capabile să conducă la rezultate ce măsoară gradul de legătură dintre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care, centrându-se pe frecvențele din căsuțele tabelelor multidimensionale, evidențiază relațiile dintre factori, dar șiefectele de interacțiune dintre ei. Pentru caracteristicile cantitative, există proceduri clasice de analiză a raporturilor de dependență, cărora, firește, li s-au adăgat și altele noi, îndeosebi după generalizarea folosirii calculatoarelor personale. Modelul clasic originar de dependență rămâne cel al regresiei multiple. Având dat un număr de m variabile, x1, x2, ..., xm, fiecare individ statistic din cei n analizați va primi câte o valoare după fiecare variabilă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
proiectat și a celui finalmente folosit, precizându-se și proporția nonrăspunsurilor totale, se va descrie procedura de eșantionare (în liniile ei mari, căci foarte adesea detaliile privind eșantionarea reprezintă o informație bine păzită de către cei ce fac cu regularitate anchete, îndeosebi de institutele de sondare a opiniei). Corespunzător procedurii de eșantionare, se va calcula intervalul de încredere pentru proporții și anumite mărimi medii, precum și valorile semnificative ale unor coeficienți de asociere și corelație. În fine, anexa metodologică va cuprinde și informațiile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
limitarea ei, odată cu sporirea gradului de democratizare a societății, este posibilă numai prinliberalizarea publicării rezultatelor sondajelor într-un timp cât mai scurt. Și, desigur, aici rolul fundamental îl joacă conlucrarea etică dintre presă și producătorii de sondaje. În Occident- și îndeosebi în SUA -, acest deziderat a fost pus insistent în prim-plan de aproape toate lucrările de specialitate, de mai mulți ani. Nu știm cât de operant este el. Un caz singular printre țările democratice îl reprezintă Franța, unde există un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
versurile tînărului Bolintineanu. În Florile Bosforului, Macedonele, Conrad, sunetele, culorile ei se percep mai ușor și ele ne duc spre un univers liric pe care Îl putem determina. Universul se constituie dintr-o suită de „tablouri desfătătoare” și de portrete (Îndeosebi feminine) În care nota dominantă este frumusețea pură a liniilor. Totul este dulce, alb, blînd, omul și elementele materiale tind spre răsfăț, o moliciune dulce și dalbă ne Întîmpină Îndată ce deschidem poarta acestui serai poetic. „Simțualismul” lui Bolintineanu ia forme
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
totdeauna iedera dulcelui („Un corp dulce ca un crin”, „dulce crin din Ietnen”) sau pe aceea, mai abstractă a frumosului: corpul ei „un crin frumos”... Crinul devine, la rîndul lui, un determinant de preț pentru obiectul erotic: gîtul, corpul, sînul (Îndeosebi sînul) primesc atributele aristocratice ale crinului: „adu-mi sînul tău ca crinul Unde dulci dorințe cresc” oftează poetul și, tot el, În delirul adorației, vorbește de o vale umbroasă unde se oficiază ritualuri sacre: „Peste sînul tău de crin E
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
complice, privirea le adoră și, cum ziceam, le corupe prin exaltarea forței lor de a străluci. Lingușirea este arma lui Bolintineanu. Nu umilința, nu penetrația, nu efortul de cuprindere filozofică, nu veracitatea, ci lingușirea obiectelor, atribuirea excesivă de calități, cultivarea, Îndeosebi, a formelor sublime. A face un obiect să strălucească, indiferent de natura lui, printr-o perfidă exagerare a virtuților suprafeței, iată strategia lui Bolintineanu. Pentru aceasta, el aruncă totul În joc, nu face economie de superlative, nu se teme de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din urmă, bolnavă, corupătoare, aceea ce confundă natura cu arta și se hrănește cu clișeele cele mai uzate ale poeziei. * Cu Legendele istorice, Basmele, Macedonele, Bolintineanu coboară pe uscat și urcă spre nord. Părăsește lumea Bosforului. Nu-și părăsește temele (Îndeosebi tema erotică), Însă În sfera imaginației lui intră, acum, alt peisaj și, normal, alte subiecte. Desconsiderînd poemele dintîi, critica tradițională a lăudat blestemele și ritmurile iuți ale baladelor. Acestea sînt, Într-adevăr, extraordinare. Cine nu-și amintește de Mihnea și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
forța o lege misterioasă și atît... Însă demonstrația lirică s-a făcut, mica tragedie este plină de semnificații vaste. Dacă poezia este un mod de a te situa față de realitate, observăm că, În cazul Bolintineanu, poezia oferă (În Legende istorice Îndeosebi) puține elemente pentru a putea determina o poziție originală, coerentă față de real. Retorica pune Între obiect și subiect un număr de clișee prin care privirea (arma, totuși, cea mai puternică a poetului) străbate greu. VÎrful de munte, valea verde din
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]