93,058 matches
-
care își încheie articolul intitulat Palatul Pionierilor. Inventar în felul următor: "Nu simțeam că suntem manipulați politic, nici măcar când recitam tâmpenii. Totul era o anexă la metabolismul policrom al pubertății. Pe de altă parte, ni se părea absolut normal ca, întorși la casele noastre, să-i auzim pe părinții, pe unchii și mătușile noastre înjurând regimul și comentând emisiunile unor posturi de radio străine. Astfel ne-am petrecut copilăria și adolescența, pendulând somnambulic între Palatul Pionierilor și ŤEuropa liberăť. Mai toți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8594_a_9919]
-
inculcată, ori ajunseseră singuri la ea, că nu vor reuși să se afirme literar decât făcând anumite compromisuri. Nimic din ce se petrecea atunci nu le da vreun semn că în viitorul apropiat va fi altfel. Ba dimpotrivă. Să ne întoarcem puțin în epocă. După moartea lui Stalin apăruseră și la noi semne timide de dezgheț, ecouri ale noului curs politic declanșat de Moscova. Regimul Dej nu i se putea opune pe față chiar să fi vrut. Admite unele relaxări. Insurecția
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
unei proze de mare subtilitate. Un întreg inventar de asemenea detalii de neuitat se aglomerează în paginile - și așa nu prea generoase numeric - care desfășoară secvențiala epopee civilizatoare a străbunicului Mirunei, Constantin Berca. Spusă de fiul acestuia, de Niculae, și întoarsă pe toate părțile de cei doi ascultători fragezi, ea se leagă în formula bizară a câtorva flash-uri tragice. Un soldat rus, plin de vodcă, se aprinde ca un chibrit în momentul când gloanțele turcești de la 1877 îl ating. O
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
figura de câte ori e cu putință și desfăcând misterele atunci când ele - deja - sună oarecum în afara firescului (cum se întâmplă în desele pasaje în care ielele își poartă pașii dănțuitori). Cam așa arată o orație de nuntă, cam așa un refuz e întors către sine din câteva cuvinte: "Umblă vorba că ai dat toată solda de la război pe o pendulă nemțească cu arcuri și greutăți, care se așază pe perete și cântă timpul, ca în casele boierești. Și mai spun zvonurile că noaptea
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
acolo din Vestul său unde trăiește retras, ca să nu spună chiar exilat, să contribuie la repunerea în legătură a republicanilor sinceri. Supralicitează puțin, se și vede într-un rol. Îl cuprinde din nou entuziasmul. Duplessis împarte țigări, promite să se întoarcă repede cu un nou răspuns din partea lui Victor Hugo. Dl de l'Aubépine mai adaugă câte ceva despre Victor Schoelcher și îi solicită Maestrului o întrevedere. Asta e noua lui obsesie, să se întâlnească cu Victor Hugo, omul pe care îl
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
să se abată din cale deocamdată; are totuși să-i transmită o scrisoare dlui de l'Aubépine. Iat-o. }ăranul nu refuză bănuțul, nici păhărelul. Eugénie e la post, ea îi dă și una și alta. Stăpânul nu s-a întors încă, rotofeiul nu mai așteaptă, lasă scrisoarea. Grégoire recuperează iapa, nici de data asta nu a fost cruțată, ies aburi din ea. Nu-i spune nimic dlui de l'Aubépine care se îndreaptă în goană spre intrare. Se duce după
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
citește în câteva secunde, strigă cât îl ține gura, vrea să-l vadă pe omul care a adus corespondența. A plecat? De când? Se supără, se năpustește asupra lui Grégoire, îl înghesuie, cravașa, mucosule. Nu puteai să-l oprești? Lambert se întoarce din pădure, asistă la pedeapsa pe care o încasează fiu-său. Îl apucă de braț, îl scutură și el, îi arde două palme înainte de a afla despre ce e vorba, se cuvine ca tatăl să termine treaba. Are el timp
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
se încline în fața mea din cauza castelului. Urăsc castelele. Îi urăsc pe castelani. Voi mă considerați un castelan. Iar eu am admis acest lucru. Ce proști sunteți! Dacă ați ști, castelul nu înseamnă nimic. Am să-i dărâm zidurile după ce mă întorc de la Guernesey. Această vizită îmi va da tăria necesară, cu siguranță. Astăzi m-am eliberat de tot. Mâine voi fi încă și mai liber. Gata cu castelul, nici o piatră nu va mai rămâne la locul ei. Și voi construi în locul
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
inițial ungurește, ai trecut, cu volumul tău de debut, la scrisul în limba română, pentru ca, în timp, iată, să dai o operă de prim rang acestei culturi majore. Ce te-a făcut să treci în tribul scriitorilor români? M-am întors, așadar, după studii, în București, nu la Cluj. Dincoace stătea tata, dincolo locuia (șoma) mama. Nu între ei am optat însă, ci pentru Janina și pentru tocmai născuta noastră fiică, Maria, pe care o alintam Mașa, concepută fiind la Leningrad
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
profesionist. Eu eram foarte tânără pe vremea aceea și grozav de timidă. Poate din pricina acestei timidități nici nu mă apropiam prea mult de el. Și totuși, într-o bună zi s-a întâmplat ceva bizar. În plină repetiție, Beckett se întoarce la un moment dat spre mine și mă întreabă: "Cum ți se pare scena asta?" Pe mine mă întreba oare, pe o neștiutoare? Ce vedea marele dramaturg în mine care eram o muscă? Și de atunci mi-a tot cerut
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
șapte volume traduse în 64 de limbi atinsese 400 de milioane de exemplare. Din 2004 asistăm și la succesul planetar al simpaticului colegian interpretat de Daniel Radcliffe. Mai putem oare convinge un copil, fan al lui Harry Potter, să se întoarcă nesilit de bibliografia școlară la Gârleanu, Ionel Teodoreanu sau Carlo Collodi? Ceea ce nu înseamnă că lucrarea lui Iuliu Rațiu, care o ignoră complet pe doamna Rowling, nu stă pe propriile picioare, inclusiv prin analiza aplicată a unei extraordinare lucrări despre
De la Ghilgameș la Harry Potter by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8634_a_9959]
-
venit, dar cîtă vreme nu ies cu ele în stradă într-un miting neautorizat, autoritățile române nu-i pot expulza decît abuziv. Sînt înterzise în România convingerile anti-NATO sau cele contra globalizării? Din cîte știu eu, nu. Așa că cine a întors de la graniță acel microbuz cu anarhiști a făcut cam același lucru ca grănicerul român de pe vremea lui Ceaușescu dacă îi prindea pe cetățenii străini cu "materiale dușmănoase". Efectul acestei expulzări e că anarhiștii s-au pus și ei pe treabă
NATO, anarhiștii și prostituatele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8642_a_9967]
-
regăsiri". Treptat, relațiile se destind, "însoțirea" devenind o deferentă prietenie. Ca "să respire liber" ( ne aflăm în anii crepusculari ai "epocii de aur"), tînărul îl vizitează adesea pe "părintele Nicolae" la noul său domiciliu de la Mînăstirea Rohia, iar acesta îi întoarce, plin de benevolență, vizitele, călătorind la Beclean, Bistrița, Mocod. Se statornicește astfel o legătură temeinică, sfîrșită odată cu trecerea la cele veșnice a lui N. Steinhardt, în primăvara 1989, deci în pragul evenimentelor eliberatoare. Înmormîntarea marelui cărturar e adnotată cu o
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
picioarele, trântindu-l lângă monumentul orășenesc al aceluiași Lenin. La proces, tânărul a plâns, a cooperat cu anchetatorii. La întrebarea " Ce-ați făcut cu sintetizatorul?" - a răspuns cu voce tremurândă: "L-am predat apei". Din detenție, Vovik nu s-a întors. Mai exact, s-a întors dar nu acasă, ci a început să trăiască la altă femeie, o tadjică cu dinți de aur și cu fața ca o lună, șefă de sală la restaurantul "Sever". De tăticul lui nu se mai
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
orășenesc al aceluiași Lenin. La proces, tânărul a plâns, a cooperat cu anchetatorii. La întrebarea " Ce-ați făcut cu sintetizatorul?" - a răspuns cu voce tremurândă: "L-am predat apei". Din detenție, Vovik nu s-a întors. Mai exact, s-a întors dar nu acasă, ci a început să trăiască la altă femeie, o tadjică cu dinți de aur și cu fața ca o lună, șefă de sală la restaurantul "Sever". De tăticul lui nu se mai temea, treburile bătrânului Lifantiev începuseră
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
eschivaseră de la comunism. Când se îmbăta, Uliana Vladimirovna medita îndelung la timpul acela straniu când ziarele erau buimace de propria lor cutezanță, ca niște țânțari îmbătați de sânge, iar bani încă nu avea nimeni. Bine ar fi fost să poți întoarce vremurile acelea, poate atunci li s-ar fi născut și lor un copilaș! O fetiță, de exemplu, ar fi avut acuma șaisprezece ani. Câte griji, nu cumva să-i apară în calea vieții vreun bărbat stricat, nu cumva, lipsită de
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
cele două universuri sub aspect artistic, dar și personal? V.D.: Ruptura a fost dramatică, dar nu am simțit-o ca ruptură pentru ca eu am plecat pentru trei zile (mai bine zis trei săptămâni... cât era viza) cu intenția să mă întorc acasă și am rămas până acum. Multă vreme m-am „hrănit” cu gândul întoarcerii... așa că nu am simțit ruptura decât după ce ea s-a „recusut”... Dacă mă gândesc mai bine, timpul petrecut în România mi se pare lung, iar cel
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
Lucian să se ocupe de problemele culturale, să primească plenipotențiarii străini, să primească presa și să coordoneze secția consulară. În lipsa lui Micescu, Lucian Blaga a trebuit să le facă pe toate. Venea la minister la 8, pleca la 13, se întorcea pe la 16-17 și pe urmă pleca când termina de rezolvat toate chestiunile. Plus că el nu avea o casă. Locuia în hotelul vechi "Splendid" - care era vis-a-vis de "Athénée Palace" - într-o singură cameră". După cele 44 de zile de
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
nu a mai spus nimic, nici nu l-a condamnat; lucrul acesta l-a făcut firesc marele Gafencu, pentru că este putere dumnezeiască. ș...ț Dacă neamul acesta a rezistat, a rezistat datorită celor care au părăsit plutonul și s-au întors la Dumnezeu în genunchi, să-i mulțumească, pentru că ceilalți au fost oameni care și-au pierdut credința. Poporul român n-a rezistat datorită oportuniștilor, ci datorită martirilor și sfinților. ș...ț Au spart zidul închisorii prin rugăciune. Și astfel e
Mogîldeața by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8394_a_9719]
-
unor prejudecăți tot mai agresive despre natura literar asexuată a acestui celebru experiment literar. Cu părere de rău, trebuie să adaug că în această ultimă și absolut riscantă postură A.R-G a trădat de fapt Noul Roman pentru a se întoarce la narațiunea clasică, fie ea și destinată dezvirginarii paginilor cu cuțitul, nu cu degetul, fiindcă atît în ediția franceză, cît și în traducere, cartea nu poate fi citită dacă nu-i tai paginile. În ceea ce mă privește n-am întrebuințat
Romanul testicular-testamentar al lui Robbe-Grillet by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8391_a_9716]
-
atât piese noi, cât și melodii deja cunoscute, precum “Ploaia mea”, “Crezi în tine” sau cel mai recent single al nostru, “Un nou început” “, au spus Criss și Vlad. După concerte în Rusia, Belgia, Kazahstan, Turcia sau Italia, NAGUALE se întoarce la Baia Mare, orașul său natal. Primul spectacol în aer liber, pe Bulevardul Unirii, în cadrul evenimentului anual “Sărbătoarea castanelor”. - după șapte ani în care n-am mai cântat aici, revin pe scenă, în orașul meu ”, a spus Naguale. El
Nume noi by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83965_a_85290]
-
întregime ceea ce spunea. Era un fel de joc, jocul cu Moartea sau, poate, o încercare de a o amăgi, de a o îndepărta prin chiar invocarea ei. Căci era, într-adevăr, într-o situație fără ieșire: fără bani ca să se întoarcă la Nișă, fără speranță de a pleca la București. De altfel, venise la Paris cu această speranța, căci cei de la ambasada îi promiseseră că o vor trimite în țară în vederea unei noi expoziții. Și o duceau cu vorba de vreo
Magdalena by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/8388_a_9713]
-
mai nimic. Doar cele povestite de G. și M. pe care i-a văzut recent: după vizita noastră la Paris de anul trecut, ei au mai întâlnit-o pe Magdalena, i-au cumpărat câteva tablouri, apoi, când ea s-a întors la Nișă au condus-o cu mașina la gară. "De ce venise acum, din nou, la Paris?" Nu știe. Probabil tot în vederea unei expoziții care n-a mai fost să fie. Nu cumva aceeași pe care o aștepta anul trecut? Nișă
Magdalena by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/8388_a_9713]
-
altfel: ce-ai fi vrut să faci, dacă n-ai fi fotografiat scriitori? Mi-ar fi plăcut să explorez cartierele puțin cunoscute ale New Yorkului. Să fac fotojurnalism. Și chiar am făcut puțin fotojurnalism în tinerețe, imediat după ce m-am întors din Africa. Am avut un contract la o revistă, să explorez Bronxul. Nu mi s-ar fi dat mie, dacă redactorul-șef, o femeie, nu mi-ar fi citit CV-ul. Ea a văzut că oricum mă duceam în South
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
paralel, Coști preluase baghetă și nu se mai gândea decât la succesele orchestrelor românești și străine. La 27 de ani debutase la Budapesta, cucerind presă și inimile auditorilor maghiari care îl comparau cu Nikisch și Toscanini. Din capitală Ungariei, se întorcea cu zeci de discuri-micro și cu scule moderne de pescuit, inexistente la București. Acasă era socotit muzician “bizar”, o personalitate “greu de descifrat”. Anumite interpretări personale, greu de acceptat de presă, mai ales străină, începuseră să-l tulbure. Lansase lozinca
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]