5,389 matches
-
manifestând o largă deschidere spre reformele și transformările ulterioare ale orașului Vaslui. 4.ISTORICUL PRIMULUI AȘEZĂMÂNT SPITALICESC DIN VASLUI, FONDAT DE POSTELNICUL DIMITRIE DRĂGHICI, CUNOSCUT SUB NUMELE DE SPITALUL LUI DRĂGHICI După cum s-a menționat într-un capitol anterior, primul așezământ spitalicesc a fost înființat de postelnicul Dimitrie Drăghici în anul 1849, ca spital particular numit și Spitalul lui Drăghici sau „casă ospitalicească”. Clădirea se afla pe marginea unui deal, în partea de apus a orașului Vaslui, locul fiind proprietatea Elenei
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în a doua jumătate al secolului XIX și în prima jumătatea a secolului următor, s-au găsit oameni animați de idei filantropice, unii din ei chiar primari și prefecți care făceau parte din direcția spitalului, oameni care au ajutat substanțial așezământul spitalicesc. Se remarcă în această direcție: Spătarul Ștefan Angheluță (primul primar instalat de Mihail Kogălniceanu), P. V. Irimiade, doctor Gheorghe Scarlat, doctor Nicolae Radovici, ing. Panainte Donici (nepotul lui Dimitrie Drăghici), medelnicer Nicolae I. Racoviță, etc... Din familia Ghica, Elena
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cea mai îndelungată activitate (30 de ani) ca medic al Spitalului (1888-1918), medic eminent, devotat până la sacrificiu profesiunii de ajutorare a acelor aflați în suferință. După reclădirea Spitalului, doctorul Jack Ungar a redactat, în anul 1910, un "Regulament pentru administrarea așezământului Spitalului lui Drăghici din Vaslui" (tipărit la Tipografia Letcae din Huși). Potrivit acestui Regulament, Epitropia se compunea din: prefectul județului, președintele tribunalului, un delegat al moștenitorilor Elenei Șubin. Regulamentul amintit reia unele articole din actul de fondație al lui Dimitrie
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
care, de-a lungul timpului au trudit în spital, uneori ani îndelungați, unii dintre ei adevărate personalități, care au contribuit, prin munca și realizările lor, la formarea prestigiului acestui spital. Argument În cei peste 150 de ani de existență ai așezământului spitalicesc din orașul Vaslui, s-au perindat prin secțiile sale generații întregi de medici, fiecare generație aducându-și contribuția în funcție de posibilitățile medicale ale timpului și a conjuncturii istorice prin care trecea această parte a ținutului Moldovei. Trebuie să amintim aici
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
medici care au contribuit la organizarea și dezvoltarea spitalului Drăghici, în secolul al XIX-lea au fost: dr. Iacob Felix, dr. Ștefan Corvin, dr. Toma Hepites, dr. Aristide Peride, dr. Benjamin Taussig, precum și primii medici care au lucrat în acest așezământ: dr. Ignat Markstein și dr. Karol Hoffman. Urmează o serie de medici cu activitate îndelungată a căror devoțiune a mers uneori până la sacrificiul suprem: dr. Jack Ungar 30 de ani de activitate (1888-1918), dr. Alexandrina Holban, principala colaboratoare a dr. Gheorghe
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
colectivă fapte, evenimente și oameni din vremurile de odinioară. POSTFAȚĂ Prof. Mihai Ciobanu Monografia „De la Spitalul lui Drăghici, la Spitalul Județean de Urgență Vaslui” se constituie într un document, dar și într-un argument, o biografie a vechiului și noului așezământ spitalicesc din municipiul Vaslui și cuprinde un microcosmos de viață a unei instituții care dăinuiește de peste un veac și jumătate. Această carte, inedită și unică prin conținutul ei, reface cu acribie științifică drumul parcurs de una din cele mai vechi
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
memoria lui afectivă, nu numai clădirile vechi și noi construite de-a lungul timpului, ci în primul rând făclia dusă de generațiile de medici care s-au succedat în decursul timpului, jertfa lor supremă pentru sănătatea oamenilor care au înnobilat așezământul spitalicesc cu numele lor. M-aș referi numai la câțiva dintre ei: dr. Ignat Markstein - primul medic de arondisment, magistru în „hirurgie” și acușer (mamoș), școlit la Universitatea din Viena; dr. Gheorghe Andreescu - doctor în chirurgie și obstetrică, fiul lui
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cazul acestei monografii lucrurile s-au petrecut de o manieră asemănătoare. Parcurgând materialul pe care inițiatorii acestui proiect mi l-au prezentat, în ideea unei colaborări pentru definitivarea lui, am avut o adevărată revelație privind extraordinara istorie a acestui vechi așezământ spitalicesc pe care nu o cunoscusem până atunci. Am realizat imediat că puține așezăminte de acest gen din ținuturile moldave se pot mândri în istoria lor cu un asemenea parcurs. Și toată această istorie s-a scris prin marile personalități
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
care inițiatorii acestui proiect mi l-au prezentat, în ideea unei colaborări pentru definitivarea lui, am avut o adevărată revelație privind extraordinara istorie a acestui vechi așezământ spitalicesc pe care nu o cunoscusem până atunci. Am realizat imediat că puține așezăminte de acest gen din ținuturile moldave se pot mândri în istoria lor cu un asemenea parcurs. Și toată această istorie s-a scris prin marile personalități care au poposit aici, au muncit aici, sau au plecat de aici ca dintr-
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în Spitalul de traumatologie, chirurgie plastică și arși. În cursul lunii septembrie 1933, Ministrul a instituit o comisie din care făceau parte reprezentanții unor instituții cu salariați numeroși în speranța că, beneficiind de serviciile spitalului, vor contribui substanțial la întreținerea așezământului. Măsura a dat doar rezultate parțiale căci, datorită crizei, numai Casa Asigurărilor Sociale a contribuit cu o oarecare sumă. Comisia instituită era formată, pe lângă ministrul și secretarul general al Ministerului Sănătății, din profesorul I. Bălăcescu,directorul Casei Muncii C.F.R., inginer
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
doar rezultate parțiale căci, datorită crizei, numai Casa Asigurărilor Sociale a contribuit cu o oarecare sumă. Comisia instituită era formată, pe lângă ministrul și secretarul general al Ministerului Sănătății, din profesorul I. Bălăcescu,directorul Casei Muncii C.F.R., inginer Roll, din partea Eforiei Așezămintelor Brâncovenești, M. Botez, senator, precum și directorii din minister, Gr. Kessim, directorul direcției spitalelor, dr. E. Răsmeriță, directorul general al Fondului Sanitar, dr. O. Pușcariu, directorul general al Sănătății și dr. Traian Nasta, de asemenea o autoritate în domeniul organizării asistenței
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ca specialitate medicală. Menționăm și aici, că dr. Ion Ghiulamila a fost solicitat de dr. Petre Topa, la organizarea Spitalului de Chirurgie, Accidente de muncă și mecanoterapie, conducând cu competența sa remarcabilă, activitatea de recuperare a accidentaților internați în acel așezământ de asistență de urgență al Asigurărilor Sociale. Într-un articol, „Considerațiuni asupra evoluției chirurgiei aparatului locomotor în general și a stărei ei actuale” (România medicală, 1934), dr. Ion Ghiulamila - docent de chirurgie ortopedică, sintetizează elementele principale, de fond ale începutului
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
care, ca urmare a sprijinului maestrului său, să poată face un număr însemnat de intervenții din cele mai diverse domenii ale chirurgiei de urgență. În perioada anilor 1908-1913 a funcționat ca medic chirurg, șef al serviciului de consultații din policlinica Așezămintelor Brâncovenești, iar între anii 1913-1923 ca medic primar chirurg la serviciul din Spitalul Brâncovenesc. În activitatea sa socială s-a alăturat acelor care căutau forme și soluții sociale de sprijin a lucrătorilor din întreprinderi, asigurările sociale - considera el - fiind instituția
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
stagiul de secundariat, Petre Topa a fost numit chirurg al Casei centrale a meseriilor, unde i s- a deschis un nou câmp de activitate în chirurgia ortopedică și accidentele muncii. A organizat, în această activitate, Serviciul de consultații chirurgicale din așezământul medical modern „Casa medicală Regina Maria”. Obține prin concurs titlul de chirurg primar al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, clasificat I (1928), Monitor oficial din 28 sept. 1928. Tot în același an (1928) este ales Vicepreședinte al Asociației Generale a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
lui Nicolae Iorga. Va fi, în prima parte, secretar general al acestui partid și va candida la alegerile parlamentare pentru un mandat de deputat. Gazeta București Medical (nr. 5-6 din 1931) menționează că „Dl. dr. Petre Topa, chirurg primar al așezămintelor Principesa Elena și al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale a fost ales deputat de Caliacra. Totodată D-sa a fost ales vicepreședinte al Camerei, subliniem aceasta pentru că este primul înalt loc în parlamentul țării”. Aceeași gazetă ne relatează în numărul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
realizări au fost obținute până acum de către Fundația Elias, nu aș avea de expus în cuvântarea mea, decât partea pur științifică a organizării Spitalului ce îl deschidem astăzi. Să-mi fie totuși permis să relevez câteva fapte din istoricul acestui așezământ care, privite din punctul de vedere al marii probleme a asistenței medicale și sociale, fac admirația noastră a medicilor, reprezintă un progres necontestat în sănătatea publică și merită să fie date ca exemplu tuturor în țara noastră. Medicii care se
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Căci nu avem dreptul să refuzăm bolnavului, nici celui cu stare nici celui sărac, nimic din ceea ce tehnica medicală ne pune la dispoziție pentru îngrijirea bolilor și prevenirea lor. Și cred că grație sacrificiilor făcute de Fundație, putem considera acest Așezământ ca unul din cele mai bine înzestrate și realizate din Europa. Încrederea ce marele filantrop Jacques Elias a arătat Academiei Române și speranțele nutrite de la început de această înaltă instituțiune primind legatul de a realiza dorința testatorului, se arată cred, astăzi
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și stomatologie... Organizarea acestui spital prevede o colaborare strânsă între diferitele specialități. Progresul uimitor de rapid al științelor medicale, care ne obligă să ne specializăm din ce în ce mai mult, creează între specialiști bariere artificiale și împiedică colaborarea între ei. Dezvoltarea înăuntrul aceluiași așezământ de servicii cu specialitățile cele mai importante, asigură această colaborare care lipsește aproape în toate spitalele. Insist în special asupra colaborării între medicină și chirurgie... O dezvoltare destul de mare ce sperăm să continuăm, a fost dată laboratoarelor de anatomie patologică
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și la dispoziția bolnavilor de care se ocupă importantele instituțiuni sociale, Asigurările sau Casa Muncii, încercând prin convenții speciale să stabilim o colaborare între aceste instituții și spitalul nostru. Din ce în ce mai mult se întrevede nevoia unei colaborări mai eficace între toate așezămintele de asistență. Printr-o coordonare a activității diferitelor instituții de stat sau similare prin convenții ale acestora cu așezămintele particulare, pot fi realizate economii importante și un progres radical medicinii colective. Noi medicii am fost primii care am cerut această
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
să stabilim o colaborare între aceste instituții și spitalul nostru. Din ce în ce mai mult se întrevede nevoia unei colaborări mai eficace între toate așezămintele de asistență. Printr-o coordonare a activității diferitelor instituții de stat sau similare prin convenții ale acestora cu așezămintele particulare, pot fi realizate economii importante și un progres radical medicinii colective. Noi medicii am fost primii care am cerut această coordonare. Dar în așezămintele particulare nu trebuie s-o facem decât în limitele permise de actele de fundație. Căci
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
o coordonare a activității diferitelor instituții de stat sau similare prin convenții ale acestora cu așezămintele particulare, pot fi realizate economii importante și un progres radical medicinii colective. Noi medicii am fost primii care am cerut această coordonare. Dar în așezămintele particulare nu trebuie s-o facem decât în limitele permise de actele de fundație. Căci, în adevăr, dacă ne întoarcem la începuturile medicinii românești, dacă ne amintim că instituțiile particulare au fost acelea care au permis chiar existența primelor noastre
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
vis. Activitatea deosebită, chiar și în faza de compartiment, a permis înscrierea în Societatea Națională de Oncohematologie Pediatrică. De remarcat că s-au deschis și alte centre pentru tratarea copiilor cu cancer, în toata țara, dar puține beneficiază, în același așezământ spitalicesc, de chirurgie-ortopedie, ORL, neurochirurgie, anestezie-terapie intensivă, imagistică, cardiologie, specializate în tratamentul copiilor, așa cum este la S.CU.C. „M. S. Curie”. Numărul de cazuri tratate în fiecare an a fost de 50-60, comparabil cu alte secții de Oncopediatrie cu
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
clădire fusese donată statului încă din 1944 (Proces-verbal nr. 23265 din data de 24 octombrie 1944) de către soții Dr. Eugenia Christian și Gral. Dr. Eugen Christian, în memoria unicului lor fiu, medicul Radu Christian, în scopul transformării sale într-un așezământ destinat îngrijirii medicale prioritare a studenților, medicilor și celor nevoiași » (conform actului de donație din aceeași dată). În anul 1965, numărul salariaților se dublează ajungând la 111 (9 medici, 1 chimist, 38 de cadre medii și 63 din alte categorii
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
maximă strălucire culturală și artistică. S-au zidit acum biserici și mănăstiri, s-au deschis școli de toate gradele, s-au tipărit carți În diferite limbi, au fost sprijiniți și Încurajați oamenii de carte, s-au acordat ajutoare materiale multor așezăminte bisericești ortodoxe căzute sub dominație otomană. În timpul lui Constantin Brâncoveanu, au trăit la Bucuresti numeroși Învățați străini - greci și de alte neamuri - fie reprezentanți ai culturii italiene, fie ai celei grecești. Dar pe lângă Învățații străini, În timpul domniei lui, și-au
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
de precisă și de exactă. A luptat pentru alinarea suferințelor celor mulți, nefăcând discriminare între oameni și credințele lor. A înființat instituții de asistență socială: azil, ospătărie, casă pentru reeducarea fetelor alunecate, spital (și de leproși), școli tehnice. Toate aceste așezăminte erau cunoscute sub numele de Vasiliada. A luptat pentru alinarea suferințelor celor mulți, criticându-i pe bogați. A împodobit serviciul divin cu Sfânta sa Liturghie, ce se săvârșește de 10 ori pe an în cursul anului bisericesc. A fost pretutindeni
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]