60,912 matches
-
de șoarece a unui zâmbet. Mai mult, pentru prima oară de când Îl urmăream, l-am văzut destupând o sticlă de șampanie și turnându-și o porție generoasă. A scos la imprimantă un teanc grăsuț de foi, pe care l-a așezat sub fereastră. Probabil că licoarea i-a pus capac, căci pentru prima oară În ultimele zile și-a Încălcat programul și s-a dus mai devreme la culcare. Cât timp el a dormit, am urmărit tot ce se Înregistrase În lipsa
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sub voalul alb de lângă el, trebuie să-și fi făcut mult curaj Înaintea nunții și m-a confundat, probabil, cu unul dintre nuntași, căci mi-a ieșit În Întâmpinare, Îmbrățișându-mă cu foc. Am revenit Înăuntru și, arătând spre pistolul așezat pe bord, am Întrebat: — E voie? — Vă rog, a răspuns șoferul. E la dispoziția clientului. Să știți că, dacă se lasă cu cadavre... — Știu, se dublează tariful. — Nu, intră-n preț, a zâmbit șoferul. Avem promoție pentru bandele nou apărute
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Era Vasea, Îmbrăcat Într-un palton mai vechi ca reumatismul, cu o căciulă care părea făcută dintr-o veveriță decedată În timpul unui incendiu. Jurai că se Întorsese pe jos de la Borodino . Mi-a făcut semn să tac și s-a așezat lângă mine. — Vasea, ce-i cu tine aici? am Întrebat În șoaptă. — Iggy, trebuie să te Întorci, a spus el, privind speriat În stânga și-n dreapta. E groasă. De când ai părăsit acțiunea, Demiurgul ne muncește ca pe clone. Nu mă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
meu. Doi bărbați Îmbrăcați ca niște critici literari se Îndreptau Încet spre noi. Când ușile s-au deschis, Vasea a sărit În picioare și, mai iute decât o făcea cândva veverița din creștetul său, a țâșnit afară. Indivizii s-au așezat pe două scaune proaspăt eliberate, apoi ușile s-au Închis și am plecat mai departe. Nota lui Kuznețov. Dezertarea personajului principal nu-mi făcea, recunosc, nici o plăcere. O muncă de ani de zile se putea nărui din cauza unei intervenții neghioabe
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
insulițele de păr alb de deasupra urechilor, cu servieta mai uzată decât podeaua unui magazin de solduri și lentilele ochelarilor groase cât două discuri de frână, păream bunicul tuturor contabililor. În fața apartamentului Verei, singurul de pe palier, malacul stătea de gardă, așezat pe un scaun. Când ușa liftului s-a deschis, s-a ridicat În picioare, scrutându-mă. Doar când m-am apropiat a avut o mică tresărire, care s-a preschimbat Însă În convulsie imediat ce numele firmei de pe talpa pantofului meu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mă omoare? a Îngăimat ea. — Stai jos, i-am spus, arătându-i canapeaua pentru care jumătate din zebrele din Etiopia Își donaseră pijamalele. Trebuie să-ți spun ceva. E-o poveste lungă, dar o să-ncerc s-o scurtez. S-a așezat, privindu-mă cu ochi mari și umezi. Am răsuflat adânc. — Vera, te-ai gândit vreodată că suntem doar niște picături de apă foindu-se printr-un ocean nesfârșit? Că totul e numai iluzie și că...? — Nu trebuie să pui atâtea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
respirației liniștite a butoaielor care constituiau mobilierul principal din Încăpere. Un bec chior lipea de peretele din fundul beciului o lumină tulbure și posacă. Vera inspecta curioasă Împrejurimile, plimbând cu nasul ușor Încrețit un deget peste borcanele pline de praf așezate În rafturi. Ce facem acum? a Întrebat ea. — Ne mișcăm cât mai puțin și așteptăm. Acum, c-a șters textul, e posibil să uite de fișierul În care sunt explicațiile de subsol. Vino lângă mine. Vera s-a zgribulit alături
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
seara, Întors acasă În solitudinea mea plină de cifre, să calculez neîntrerupt impozite și contribuții la casa de sănătate. Și iată-mă, câștigând abia cât să cumpăr două sticle de vodcă pe zi... — Bietul de tine, m-a căinat Vera, așezându-mi domol palma pe ficat. — ...căci ticălosul, deși am arsuri la stomac, n-a ezitat o secundă să mă transforme Într-un alcoolic. N-a contat că aveam platfus, sciatică și suflu sistolic, la fiecare pagină Îmi scotea În față
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
doar să așteptăm s-o umple din nou. N-o să dureze mult. — De unde știi? Ești cumva scriitor? — Crede-mă, știu. Cei lipsiți de talent sunt Întotdeauna prolifici. Vera s-a oprit și s-a trântit pe suprafața albă. M-am așezat lângă ea și am cuprins-o pe după umeri, netezindu-i lăstărișul din creștet. Brusc, a Început să plângă și a ridicat spre mine o figură care i-ar fi dat junghiuri În inimă și lui Alice Cooper. Pe urmă a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
traficanți de droguri, conflicte locative sau accidente de circulație care să nu abunde în "bipuri" dese și prelungi, ca un subtil comentariu muzical marcînd statutul și văpaia încleștării. Sînt, s-ar putea spune, punctele de suspensie ale reportajului, în locul cărora așezăm mental ceea ce ne sugerează contextul și propria noastră competență în domeniu, nu întotdeauna egală cu a figurilor de pe micul ecran. Scriind "puncte de suspensie", mi-am adus aminte de o tipăritură de la sfîrșitul secolului XIX, care apelează la ele ori
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
Doina Ruști Bineînțeles, nici acest mit nu este cu totul și cu totul al urbei actuale, însă ea l-a scos la iveală și l-a așezat într-o haină foarte la modă. Plecarea de-acasă constituie sindromul oricărei ființe neîmplinite și care se consideră persecutată de destin. Mulți români își părăsesc satul, țara și chiar continentul. Pe tema aceasta există o poveste despre un scriitor moldovean
Mitul eternei evadări by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9154_a_10479]
-
Mircea Mihăieș La câteva ore după anunțul decernării Premiului Nobel, Doris Lessing a ieșit pe mica platformă a casei din Londra și a stat de vorbă cu ziariștii. "A stat de vorbă" cred că e mult spus: s-a așezat, pur și simplu, țărănește, direct pe treptele casei, s-a lăsat fotografiată și a răspuns întrebărilor. A răspuns, probabil, într-un stil derutant, amestecând tăcerile cu zâmbetul ironic, integrând unui monolog fără sfârșit întâmplătoarele propoziții ale celor din jur. Copleșită
Doris Lessing, pe treptele casei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9155_a_10480]
-
cărei glamour idilic este întregit de pastorala locală cu pisică, un motan mare și obraznic, cățel, care fugărește găinile, găini, rațe și porumbei, din care mai ciugulește și pisica, un măgar bolnav de chagrin d'amour, care plînge și se așează suicidar pe linia ferată și un păstor bătrîn. Cu acești protagoniști nevorbitori la care se adaugă poștașul hîtru, Kusturica face un film de o mare sensibilitate, cu o ironie tandră, cu un sentimentalism la vedere, cu cunoscutele efuziuni și zburdălnicii
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
coleric a cărui umoare imprevizibilă îl transforma deseori într-o prezență neplăcută, iar paradoxul acestui găligan de 1,90 înălțime și de 90 de kg greutate era că, în ciuda unor apucături a căror grosolănie te-ar fi tentat să-l așezi în rîndul avangardiștilor și al progresiștilor dezlănțuiți, Hulme era o structură conservatoare și un apologet al clasicismului. Nu credea în progres și în democrația liberală, era mefient în privința bunătății constituționale a ființei umane (respingînd ideea potrivit căreia omul e bun
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
război mondial. După primul război mondial s-a afirmat ca sculptor, având lucrări integrate în forul public la Dorohoi, Botoșani, Huși, Calafat ș.a. Sculptor activ a fost o prezență în perioada interbelică în expozițiile oficiale, de grup. voe ca să se așeze bustul în colțul parcului din fața gimnaziului. / Lucrarea tânărului sculptor reprezintă pe Iorgu Teleman în uniforma de general și figura sa de atunci. Înălțimea monumentului va fi de 5 metri și pe un basrelief se va reprezenta bătălia de la Smârdan, în
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
te-ai ascuns de mine, de cum m-am arătat,/ Oriunde-ți pipăi pragul cu șoapta tristei rugi,/ Dau numai de belciuge cu lacăte și drugi". Atari obstacole nu sînt decît oglindirea acelui skandalon, adică a dorinței de imitație, care se așează, prin rivalitate, în drumul pietății, după cum explică eseistul francez: "Satana este una cu mecanismele circulare ale violenței, cu încarcerarea oamenilor în sisteme culturale sau filosofice care le asigură un modus vivendi cu violența. Iată de ce îi promite el lui Iisus
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
în care am văzut preponderent bărbați și câteva femei sub masca turismului. Comandantul B. 202 Ap. C.B.R.N. lt. col. Rizea, de atunci un om cu mult autocontrol și competență profesională, era foarte îngrijorat. Tot personalul unității a fost încazarmat, fiecare cadru așezat în poziția sa pentru o misiune de luptă. Nu am primit nici o dispoziție privind angajarea tehnicii într-o deplasare în raionul de alarmă, situat undeva în afara localității și nici nu mi-a pomenit nimic despre situația de la Timișoara. Întregul personal
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
am luat, am respectat specificarea ,,confidențial” și l-am citit în autoturismul pe care-l aveam la dispoziție. Se întâmpla în dimineața zilei de 23.12.1989. Nu mai rețin cuvânt cu cuvânt conținutul documentului, cu precizarea că n-am așezat nici o semnătură de primire către curierul care m-i l-a înmânat. Documentul era un manuscris la indigo, cu semnătura generalului Nicolae Militaru, proaspăt numit ministru al Apărării Naționale. În esență, acesta cuprindea ordinul de trecere a tuturor structurilor militare
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
nivelurile, nu banalizată ca acum, în multe universități ciuperci, nivelul de trai fiind destul de acceptabil, asta ca un ușor viraj, nu în contrasens la spusele domnului inginer de securitate. Peste vreo 4-5 zile a sosit delegația exsovietică și s-a așezat în vecinătatea mea. La acea vreme hotelul Cobălcescu nu era administrat de comenduirea Garnizoanei București al cărei comandant era chiar comandantul A.1 col. Militaru. Chiar în prima seară l-am văzut pe Militaru, după ce serviseră masa la parter, la
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
Mă opresc asupra câtorva persoane cu funcții importante la nivelul orașului Huși. Încep cu ing. Ioan Neamțu, directorul I.A.S. Huși. Pe acest om îl cunoșteam personal îndeosebi când lucram direct cu dânsul în toamnele agricole unde gl. Chițac, mă așeza în grupa militară de coordonare a muncilor agricole cu sediul temporar în Vaslui. Într-o zi, înainte de anul nou, a venit personal la mine rugândumă să merg la sediul I.A.S.- ului deoarece un tractorist a dat cu pumnul în
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
frunze poroase rețineau mai mulți compuși radioactivi, ceea ce era normal. În zilele de joi, vineri și sâmbătă puteam stabili la oricine prin măsurători unde ține cheile în buzunar, stiloul și hainele cu care a fost îmbrăcat sau unde s-a așezat în casă venind de afară. Am făcut uz de unele stilodozimetre de radiație din dotare care erau de mare precizie pentru măsurarea dozei absorbite de personal pe care l-am dat unor persoane de încredere să verifice modul în care
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
cu acești mari scenografi, mari spirite, formate nu doar în cultul vizualului. Universuri fabuloase mi s-au deschis dintr-un cuvînt, dintr-un sens pe care cuvîntul, cum spuneam, îl deschidea altfel decît mintea mea. Scenograful definește o lume, o așază într-un spațiu, o determină să se exprime acolo, să atingă poezia, să convingă, îi dă dimensiune la vedere, îi creează coordonatele în care să respire, să se miște, să zboare, să existe. Scenograful este cumva mai mereu "între". Între
Spațiul și memoria by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9215_a_10540]
-
Bloc Sovietic era uraniul (oxid de uraniu), acesta era și-n blocul energetic nr. 4 unde a avut loc explozia nucleară. Uraniul era turnat în bare monolit cu înălțimea de aproximativ 2 metri și în diametru de 0,1 metri, așezate concentric, reactorul avea capacitatea de încărcare de 36 bare uranil, fiecare montate într-o teacă, folosind la sistemul de reglare a temperaturii în reactor, corelate implicit cu viteza de reacție (ardere). În momentul exploziei reactorul era încărcat la jumătate din
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
românească. Aș mai adăuga faptul că în măsurarea efectului de iradiere radioactivă există o perfectă similitudine cu măsurările în domeniul mecanicii fluidelor, unde operează criterii cum ar fi: Prandl Reinotz, Freude, etc, mai ales în curgerea fluidelor lichide, unde sau așezat în consacrare matematică cu valoare de axiomă (nu se mai demonstrează). Aparatura control nuclear servește date în evaluarea efectelor radiațiilor asupra forței vii și a materialelor anorganice existente în tehnica de luptă, armament, clădiri, alte mijloace fixe, suprafețe de teren
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
la mulțimea de oameni ai muncii care, obosiți de orele de așteptare și opăriți de caniculă, lăsaseră pancartele jos sau se sprijineau În cozile steagurilor. Cei care nu aveau nici pancarte, nici portretele celor doi conducători și nici steaguri, se așezaseră pe bordura trotuarului, așteptînd răbdători acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate. Nixon se uita la ei cu compasiune și admirație. Oamenii ăștia au plecat de la serviciu, și-au părăsit locul de muncă, riscînd să fie concediați, ca să-mi ureze bun-venit
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]