5,001 matches
-
avut succesul pe care îl anticipa. Pe același ton, acesta continuă, afirmând că "punctul de vedere că atacul împotriva Radioului a fost o acțiune contrarevoluționară bine pregătită, organizată dinainte, nu corespunde realității și este o minciună ordinară (subl. m.)". Acuzând abținerea liderilor PMM de a participa la întâlniri cu revoluționarii, în afară de el însuși, Nagy va conchide că aceștia și-au trădat misiunea și au dat dovadă de "lașitate" și de o conduită nedemnă pentru conducători comuniști. "Comportarea membrilor Biroului Politic în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1961, 56-59). "Ce s-ar fi ales de credibilitatea lor", se întreabă Mircea Malița, "dacă nu ar fi susținut inițiativa latino-americană înrudită, care privea, ca și ele, o zonă distinctă a lumii?" În final, Polonia a decis să opteze pentru abținere, împreună cu restul taberei socialiste, în timp ce România, sprijinind argumentele Cubei, a votat totuși, "în ultimul moment", în favoarea inițiativei mexicane. "Când s-a produs votul nominal și am spus "da"", își amintește Malița, "președintele olandez a ridicat ochii mirat și a spus
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
semnat la Roma. La ceremonia semnării au fost prezenți și reprezentanții României, Bulgariei și Turciei, dar aceștia au semnat numai Actul final al Conferinței Interguvernamentale. Tratatul a fost aprobat de Parlamentul European (500 voturi pentru, 137 împotrivă și 40 de abțineri) și urma să intre în vigoare cel mai devreme la sfârșitul anului 2006. Lăudat de mulți, criticat de unii, Tratatul a fost supus ratificării în statele membre, dar acest curs a fost oprit în momentul respingerii lui la referendum-urile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la care se referă alin. (2) din același articol are în vedere în mod expres "legile interne" și nu Constituția. Parlamentul României a ratificat Tratatul de la Lisabona la 4 februarie 2008, cu 387 de voturi pentru, unu împotrivă și o abținere. România a devenit astfel al patrulea stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Tratatul, după Ungaria Slovenia și Malta. Deși în Expunerea de motive a proiectului legii de ratificare se afirmă de mai multe ori că dreptul comunitar are
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
etic] rațional]” (Weber, 1958, pp. 261, 337). 3. În ciuda existenței unei opinii generale c] Vedele ar fi, per ansamblu, ritualiste, ele conțin totuși imnuri care laud] anumite virtuți umaniste și idealuri morale, cum ar fi sinceritatea (satya), d]ruirea (dana), abținerea (damă), austerit]țile (tapas), afecțiunea și gratitudinea, fidelitatea și evitarea r]nirii sau himsa oric]rei ființe (Rigveda 10; Atharvaveda 2.8.18-24; cf. Kane, 1969, I.1:4). Etică hindus] clasic] Autoritatea vedic] devine normativ] în urm]toarele perioade
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
situație, este, în același timp, dezinteresat și inactiv. Este de la sine înțeles c] întreaga etic] Jaina este perceput] în raport cu etică monastic]. Din perspectiva jainismului, viața etic] devine aproape sinonim] cu respectarea unei liste de jur]minte și austerit]ți, precum și abținerea de la toate activit]țile inutile, precum și de la acelea care ar conduce la indisciplin]. Dar populația Jaina nu ofer] nici un argument concret pentru care o anumit] practic] X, de exemplu, smulgerea din r]d]cin] a tuturor firelor de p]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] p]rul reprezint] pl]cere. În consecinț], pl]cerea se confund] cu r]ul, iar durerea trebuie suportat]: fapt care r]stoarn] utilitarismul clasic! Manualul practic al eticii Jaina definește conduită corect] în termeni de jur]minte de abținere, direcționate, în mod progresiv, în scopul renunț]ri complete a ascetului. Aceasta este schemă lor axiologic]. Exist] cinci astfel de jur]minte, si anume, ahimsa, satya, asteya, brahmacharya, apigrha, pe care le vom prezenta succint. Ahimsa se refer] la nev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care le vom prezenta succint. Ahimsa se refer] la nev]ț]marea ființelor conștiente și reprezint], probabil, conceptul fundamental al etici Jaina. Pornind de la înțelesul larg al conștiinței, aceast] etic] reflect] o „reverenț] în fața întregii vieți” care nu cunoaște compromis. Abținerile presupun obiceiuri nutriționiste rigide, cum ar fi refuzul consumului de carne, alcool, mânc]ruri specifice, proclamându-se împotriva abuzului, tratamentelor nepotrivite, exploat]rii etc. a tuturor „creaturilor conștiente care respir], exist] și tr]iesc”. Sunt interdicții legate de r]nirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
între datoriile fâț] de sine și fâț] de alții, care pot fi la rândul lor datorii perfecte sau imperfecte. Datoriile perfecte sunt complete, în sensul c] sunt valabile pentru toți agenții în toate acțiunile lor fâț] de ceilalți. Pe lang] abținerea de la a face promisiuni false, abținerea de la coerciție și violent] sunt exemple ale principiilor datoriilor perfecte fâț] de altii; ele sunt obligații care pot fi respectate în raport cu toți ceilalți (și care au în calitate de corespondent drepturile negative). Kant extrage principiile obligației
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț] de alții, care pot fi la rândul lor datorii perfecte sau imperfecte. Datoriile perfecte sunt complete, în sensul c] sunt valabile pentru toți agenții în toate acțiunile lor fâț] de ceilalți. Pe lang] abținerea de la a face promisiuni false, abținerea de la coerciție și violent] sunt exemple ale principiilor datoriilor perfecte fâț] de altii; ele sunt obligații care pot fi respectate în raport cu toți ceilalți (și care au în calitate de corespondent drepturile negative). Kant extrage principiile obligației imperfecte prin introducerea unei premise suplimentare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
egale de a le face r]u altora și vulnerabilit]ți egale în a fi victima altora), atunci ei trebuie s] manifeste o preocupare egal] fâț] de toți ceilalți deoarece au nevoie de un acord care s] ofere motive pentru abținerea de la exercitarea puterii de face r]u. Bineînțeles, hobbesienii știu c] aceast] ipotez] asupra egalit]ții fizice este adeseori fals]. Opinia lor nu este c] oamenii sunt într-adev]r egali de la natur], ci c] morală este posibil] numai în m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
are dreptul natural de a folosi orice mijloace disponibile; constrângerile morale vor ap]rea numai dac] indivizii dispun de puteri aproximativ egale. Doar în acest caz individul câștig] din protecția persoanei și propriet]ții sale mai mult decat pierde prin abținerea de la a-i folosi pe ceilalti că sclavi. Egalitatea nu este totuși suficient] deoarece inegalit]țile artificiale pot, de asemenea, submina baza necesar] a constrângerilor morale. Indivizi care dispun de capacit]ți fizice similare pot avea capacit]ți tehnologice extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
defect moral, acela de a fi capabil s] își urm]reasc] interesele dincolo de ceea ce este permis din punct de vedere moral. Comportamentul egoist apare atunci când urm]rirea interesului propriu al unui individ într] în conflict cu scopurile altcuiva; morală cere abținerea de la o asemenea conduit]. Dac] frecvență acestui comportament dep]șește un anumit nivel, de obicei media, atunci este vorba de egoism în sensul obișnuit al termenului. îi. Egoismul psihologic Aceia care percep egosimul (precum și opusul s]u, altruismul) din aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere moral, că eu s] îmi ucid bunicul pentru că astfel s] nu se poat] r]zgândi și s] m] dezmoșteneasc]? Presupunând c] aceast] crim] va servi interesului meu personal, dar va fi în detrimentul bunicului și c], pe de alt] parte, abținerea de la comiterea ei va fi în dezavantajul meu, dar spre binele bunicului, potrivit teoriei reglemet]rii conflictelor etice trebuie s] existe un criteriu etic solid care s] asigure soluționarea conflictului (cum ar fi interdicția de a ucide). Ins], în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lege este neînc]lcarea statutului persoanei, iar aceasta este o condiție care afecteaz] în mic] m]sur] viața privat] a oamenilor de rând și este ușor de respectat. Acest respect trebuie înțeles pur și simplu sub forma unei conformit]ți; abținerea de la evaziunea fiscal], de la furtul sau prejudicierea altora de teama consecințelor, din respect pentru proprietate (principiul lui Locke) sau din respect pentru conceptul de liber arbitru (al lui Kant) sunt argumente lipsite de substanț]. Supunerea sau conformitatea în raport cu legea este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] o orienteze în alte direcții. O posibil] sugestie ar fi s] percepem acțiunea de a omor] că pe o succesiune de evenimente care duc la moarte, iar pe cea legat] de a l]să pe cineva s] moar] că abținere de a interveni într-o succesiune de evenimente care duc la moarte. Conform acestei scheme, administrarea unei injecții letale ar reprezenta un caz de omor; în timp ce a nu conecta un pacient la un aparat respirator sau a-l deconecta de la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neinjectat. El merge mai departe și aplic] aceste rezultate la problema avortului, ajungând la concluzia c] „la prima vedere nu este mai puțin greșit s] ucizi un organism uman, care este o potențial] persoan], dar nu o persoan], decât este abținerea intenționat] de a injecta un pui de pisic] cu un preparat chimic special, și în schimb uciderea lui”. Ar trebui s] avem încredere în intuițiile noastre cu privire la aceste cazuri? Cred c] nu. Nu este clar ce continuitate și ce diferențe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la atragerea unei părți a fracției țărănești de partea unirii. În cadrul dezbaterilor pe marginea declarației Blocului Moldovenesc, s-au purtat discuții prin care mai mulți deputați și-au exprimat adeziunea la hotărârea de unire cu România, alții și-au anunțat abținerea de la vot, motivând că nu au împuternicirea necesară, că trebuie așteptată hotărârea viitoarei constituante a Republicii Moldovenești sau rezultatul unui referendum. Cu o mare majoritate, s-a respins calea votului secret pentru adoptarea sau nu a actului de unire, trecându
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
majoritate, s-a respins calea votului secret pentru adoptarea sau nu a actului de unire, trecându-se la votul nominal deschis. Declarația Sfatului Țării a fost supusă votării, fiind adoptată cu 86 de voturi pentru, 3 contra și 36 de abțineri. Declarația conținea în primele rânduri vrerea marii majorități a populației, adoptată de organul reprezentativ, ales pe cale democratică: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și recunoscută pe plan internațional prin tratatele din 1919-1920, va reprezenta obiectivul fundamental al politicii externe promovate de statul român. ÎN CADRUL ROMÂNIEI ÎNTREGITE „Guvernele țărilor noastre își garantează mutual plinul și întregul respect al suveranității fiecăruia din statele noastre și abținerea de la orice imixtiune, directă sau indirectă, în afacerile interne și în dezvoltarea fiecăruia dintre ele și, în special a oricărei agitațiuni, propagandă și oricărui fel de intervențiuni sau de sprijin al acestora.” Din Nota schimbată de cei doi miniștri ai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
convenit în cadrul Conferinței Micii Înțelegeri de la Zagreb (22 iunie 1934), se anunța stabilirea relațiilor diplomatice între cele două state, pe baza următoarei înțelegeri: „Guvernele țărilor noastre își garantează mutual plinul și întregul respect al suveranității fiecăruia din statele noastre și abținerea de la orice imixtiune, directă sau indirectă, în afacerile interne și în dezvoltarea fiecăruia dintre ele și, în special, a oricărei agitațiuni, propagandă și oricărui fel de intervențiune sau de sprijin al acestora”. În textul scrisorilor erau reluate principiile Convenției semnate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
afacerile interne și în dezvoltarea fiecăruia dintre ele și, în special, a oricărei agitațiuni, propagandă și oricărui fel de intervențiune sau de sprijin al acestora”. În textul scrisorilor erau reluate principiile Convenției semnate la Londra, în iulie 1933, referitoare la abținerea celor două guverne de la orice situație ce ar putea conduce la declararea uneia dintre părți ca stat agresor. După realuarea relațiilor diplomatice, între cele două țări a intervenit o oarecare destindere, concretizată în acte cu caracter mai mult sau mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori sănătate! Sfatul Țării din Basarabia, în ședința lui de la 27 Martie (9 aprilie) 1918, votând prin 86 voturi pentru, 3 contra, fiind și 36 abțineri, a adoptat următoarea rezoluție: În numele Poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută de ani și mai bine din trupul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
chip normal, în înțelesul unei apropieri din ce în ce mai mari și a unei prietenii reale și trainice, am onoarea de a confirma înțelegerea care urmează: Guvernele țărilor noastre își garantează mutual plinul și întregul respect al suveranității fiecăruia din Statele noastre și abținerea de la orice imixtiune, directă sau indirectă, în afacerile interne și în dezvoltarea fiecăreia dintre ele și în special a oricărei agitațiuni, propagandă și oricărui fel de intervențiuni sau de sprijin al acestora. Guvernele se obligă în afară de aceasta, de a nu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
impozit negativ”, reprezentând, de fapt, o asumare de către stat a unei cheltuieli ca pe o alocație unică, globală, destinată să asigure indivizilor aflați În dificultăți un venit minim garantat. Dar această alocație nu trebuia să incite, prin nivelul său, la abținerea de la muncă, ci numai să asigure subzistența celor confruntați cu dificultăți materiale. 25 Prezintă interes din perspectiva necesității și implicațiilor impozitului și așa-numita teorie a neutralității, care pornește de la teza că practicarea impozitelor ar trebui astfel concepută Încât să
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]