7,838 matches
-
al Expresului Literar. E deja multă lume adunată acolo, vezi tineri concentrați în fața ordinatoarelor, mese încărcate cu sticle de plastic - apă, suc, cafea, stixuri. Autoservire, fără restricții. Pe alte mese, tot soiul de rechizite de birou - pixuri, carnete, hărți, pliante, afișe, cu care ne aprovizionăm, ca scriitori ce suntem. Îi revedem și pe amicii noștri români, minus Andrei Bodiu, cazați la hotelul Ibis Alesia. Sediul din rue d’Opera va fi locul nostru strategic de întâlnire. Din nou în autocar. Intrăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
personalitate inconfundabilă înseamnă a-ți demonstra deopotrivă bunul gust și condiția financiară. Biserica Notre-Dame de Montmartre e un loc de reculegere pentru artiști, mult mai domestic, mai familiar pentru oamenii din zonă decât Catedrala Sacré-Coeur, acaparată mai ales de turiști. Afișele mari de la intrarea în capelă ne spun că am nimerit în zilele Festivalului Montmartre en Europe (9-23 iunie), cu participarea unor artiști plastici din 14 țări ale Europei. Zăbovim mai mult în Place de Tertre - un loc celebru, inima colinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
traficanților de bunuri simbolice, cărora îți este peste putință să nu le faci hatârul dacă treci pe acolo. Au de toate sub umbrarele lor ponosite: gravuri medievale și contemporane, cărți rare, obiecte de artă, curiozități numismatice, cărți poștale, mărci și afișe de la începutul secolului sau din perioada interbelică, multe altele. Disponibilitatea lor este infinită. Îmi satisfac o veche dorință și-mi cumpăr o hartă a Europei de la 1637. Harta înfățișează un conglomerat de teritorii colorate pestriț, amintind vag conturul națiunilor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
militare. Fișierele se deschid mișcând ușor degetul pe ecran - chiar dorința ta este cursorul mecanismului electronic. Standuri uriașe expun decorații de război, foi îngălbenite cu ordinele de zi adresate armatei și, de asemenea, materialul propagandistic al vremii: ziare, calendare, broșuri, afișe, cărți poștale răspândite prin tranșee, înfățișând caricaturi și cancanuri la adresa inamicului - Wilhelm al II-lea, împăratul german -, menite să ridice moralul soldaților, sau scrisori ale militarilor către cei de acasă (păstrate cu sfințenie de câteva generații). Două săli izolate consacră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
20.00, ni s-a programat o recepție la Primăria orașului, situată cam la 15 minute de mers pe jos. E o veche, spectaculoasă și foarte respectabilă clădire, pe care o revezi, sub chip de emblemă a ținutului, pe toate afișele și prospectele turistice ale urbei, contrastând cu arhitectura modernă, care luat locul edificiilor distruse în timpul războiului. Am ajuns la primărie cu întârziere, ajutându-i pe cei doi cameramani germani care însoțesc Trenul Scriitorilor să-și tăbârcească sofisticata aparatură. Un cuplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de porțelan au fost chiar câțiva dintre oamenii primăriei, iar scriitorii, lihniți, i-au urmat fără remușcări. Se rade totul în câteva minute. Încerc să mă extrag din această forfotă sardanapalică și mă pozez cu Richard Wagner pe fundalul unui afiș cu trenul, însă scenografia ce ne cuprinde e mult mai amplă: o cupolă mare deasupra noastră, scări din marmură albă, încăperi și lustre de toate mărimile, răspândind o lumină egală, liniștitoare. VASILE GÂRNEȚ: Meciul România-Anglia, pe care îl privim, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
propune și el un program mai special, de alternativă (vizită la țară, petreceri nocturne...), dar îl refuzăm politicos, spunându-i că preferăm programul organizatorilor. Apoi, ca peste tot până acum, în gară suntem întâmpinați cu un spectacol muzical, intitulat în afișe „Așteptând trenul scriitorilor”, cu participarea unor actori, poeți și a formațiilor muzicale Ludus și Grodi, cu instrumente specifice, de epocă. Aș vrea să remarc, ca într-o paranteză mereu deschisă, organizarea excepțională a acestui Literatur Express Europa 2000. Într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
uciși, cu un Arafat pe post de înger păzitor. Numai adolescenții de parte bărbătească au dreptul la fotografii: fetele și micuții dispăruți au câte un trandafir roșu în locul feței. Încerc o jenă în a vedea albumul de familie transformat în afiș și doliul politizat. În același bombardament, gazda mea și-a pierdut două fiice, pe soția sa, tatăl, bunica, cumnata, fratele, sora și soacra. I-a rămas un fiu de șapte ani cu un picior amputat. Tonul îi devine dintr-odată
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
conducătoare n-ar trebui să tragă storurile în fața avântului acestui islam de piață. Când vezi la Amman supermagazinul Mekkastore, un shopping mall la pătrat, cinci etaje de societate de consum, când vezi fete purtând vălul islamic și sorbind Coca-Cola sub afișe cu filme americane, și prosperitatea băncilor islamice, îți zici că mai degrabă va cuceri America islamul decât invers. O Islamerică pentru urban professionals, o Mekka-Cola în sânul generației Internet consumeriste și neoliberale, adeptă a bogăției virtuoase? Foarte probabil, între altele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Tel-Aviv (și, fără îndoială, mai salafist la Tetonan decât în Munții Atlas). Puzderie de embleme și entuziasm hagiografic. De partea libaneză, acest lucru este atestat de înmulțirea portretelor cu martiri pe stâlpii rețelelor de electrificare de pe marginea drumului și de afișele din ce în ce mai mari înfățișându-l pe Nasrallah, mai exact bustul acestuia cu mâna dreaptă ridicată, pe ziduri și la intrarea în localități. De partea israeliană monumente improvizate în memoria celor căzuți, sub panouri cu fotografiile soldaților morți în luptă ca, de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Bătălia toponimică, pentru a menține pe hartă vechile nume arabe ale satelor ocupate sau distruse (ca și în Cipru, cu denumirile grecești și turcești ale localităților). Bătălia emblemelor-drapel, hârtie cu antet, ștampile pe pașaport. Vezi peste tot în magazine un afiș din anii 1930 în franceză: "Vizitați Palestina". Moda retro? Nu. Numele țării, un substantiv, e interzis acum. Autoritatea administrativă are dreptul doar la adjectivul "palestiniană". De unde recursul la imaginarul nostru colonial pentru a afișa numele propriu. Fiecare detaliu contează. Dar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de 16 zile. Ofițeri, în balcoane, privesc trecerea noastră, cu batistele la nas. Ei n-au trecut Balcanii și au făcut războiul cu șampanie, și, zice-se cu dame... Încaltea, la Lovcea, holera e în toiu. Orașul e plin de afișe roșii pe care scrie mare negru: Holerna. Cu toate acestea defilăm printr-o prăfărie enormă, prin fața generalului Presan. Poposim la 2 chilometri de oraș. Și eri auzim că în trei zile au murit în Lovcea peste 70 de oameni 30
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înalt senat al Regatului. Deși toți domnii senatori le citeau cu luare-aminte, aceste fișe cu explicațiile lor nu le stârneau nici cea mai neînsemnată mirare, ceeace dovedește că atâtea și atâtea greșeli de limbă, ortografie, punctuație, care umplu ordonanțele, publicațiile, afișele, firmele, plus gazetele și revistele nu prea jignesc simțul gramatical și lingvistic al oamenilor noștri mijlocii. Făcând observațiile de rigoare unuia dintre vecinii mei membru activ al Academiei (la secția științifică, e adevărat), domnia sa a citit cu atenție textul, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
neîncetat în timp ce se dezbracă de costumația specifică bicicliștilor îndreptându-se apoi spre dușuri. Jos, în fața hanului alți pelerini stau la taclale la o bere sau un suc. - Merg și aici să văd biserica dar este închisă, iar un afiș pus pe ușă spune că pot apela pe d-na Carmen la un anumit număr de telefon. Nu înțeleg nimic și mă las păgubaș de a-mi mai pune singur întrebări. Normal că nu o să o apelez. Să o întreb
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
se simte în largul său. El ne prezintă într-o modalitate nouă lumea așa cum a fost transformată de gândirea nouă. Dan Mititelu creează în pas cu vremea. El este ceea ce se numește modern.” Înainte vreme oamenii noștri erau mari și afișele acestora mici. Acum reclamele sunt enorme și trecătorii minusculi. Cumpărăm ceea ce nu avem nevoie, trăim cum nu suntem și murim ca și cum nu am fost. Ni se spune că doar în matematică sau fizică mai există direcție ori sens. În inimă
Adio si la gar? by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83653_a_84978]
-
Adrian. Nu ești un poet mai slab doar fiindcă trăiești la Piatra Neamț, ca poet româno-neamț! A, partea aceea de vizibilitate și de publicitate care face ca profilul unui poet să fie mai conturat pe pânza vremii, pe banerele epocii, pe afișele spaimei de a nu fi cunoscut de toată lumea...?! Ce treabă are lumea cu poezia? Exagerez anume, ca să fiu priceput. Poate că am uitat prea ușor îndemnul înțeleptului: devino ceea ce ești, dincolo de ceea ce te-ndeamnă și te cheamă cu voce de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
am devenit "scriitor", adică membru al unei asociații sindicale, Uniunea Scriitorilor, unde încercăm să ne resolidarizăm, în favoarea limbii române, a caracterului, a dialogului. Dacă n-aș fi fost scriitor, mi-ar fi plăcut să fiu scriitor (cel puțin să scriu afișe la Casa "Pogor", cum zicea, odinioară, fetița mea...). Fernando Pessoa spune la un moment dat, în "Cartea neliniștirii": Consider că poezia e ceva intermediar, o simplă trecere de la muzică la proză... În proză vorbim liber. Avem posibilitatea să introducem ritmuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
1960, conform aprecierii Maryland Institute of Art "cea mai frumoasă fotografie din lume și un simbol al secolului XX"! Îl știam pe Che de mulți ani și în misiunile mele diplomatice din America Latina îl întâlnisem peste tot statui, străzi, piețe, afișe, timbre... Înaintea plecării în Cuba îl analizasem "profesional", pentru viitoarele discuții cu localnicii din "țara de reședintă" autorități, diplomați... Lumini și umbre! La Havana, când ieșeam cu soția la cumpărături la magazinele "pe valută", ne întâlneam cu Che cu pușca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
melodia, este creația unor uruguayeni, ceea ce având în vedere vechile și nestinse-le controverse "de patrimoniu" între argentinieni și uruguayeni pe aceasta temă, mi-a atras niște priviri nu tocmai prietenești, așa că m-am retras "diplomatic". La câțiva pași un afiș de la o sală de cinematograf mi-a atras atenția "Diario de motociclista"! Citisem cărțile care au stat la baza scenariului filmului regizorului brazilian Walter Salles, așa că am intrat să văd coproducția argentiniano-americano-germano-anglo-chileno-peruano-franceză. După două ore am ieșit din sală năuc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
era moștenitorul lui I.I.C. Brătianu. Dinastie ereditară! De aci înainte se știe cum a procedat: întruniri publice prezidate de dânsul, în care oratorul numea pe unchiul său Smintilă Brătianu, fără ca el să protesteze. Altundeva, deasupra scaunului lui era un mare afiș: Vintilă balaurul străpuns de lancea Sf. George Brătianu! Proclamații și afișe în toată țara, în Ardeal le-am văzut cu cele trei portrete: I.C. Brătianu, I.I.C. Brătianu și George I. Brătianu și dându-se continuatorul celor doi mari oameni de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
știe cum a procedat: întruniri publice prezidate de dânsul, în care oratorul numea pe unchiul său Smintilă Brătianu, fără ca el să protesteze. Altundeva, deasupra scaunului lui era un mare afiș: Vintilă balaurul străpuns de lancea Sf. George Brătianu! Proclamații și afișe în toată țara, în Ardeal le-am văzut cu cele trei portrete: I.C. Brătianu, I.I.C. Brătianu și George I. Brătianu și dându-se continuatorul celor doi mari oameni de stat, pe care îl urmează întreg Partidul Național Liberal. De atunci
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la adâncirea rănilor sufletului. * Și destinele au destinul lor. * Iubirea nemărturisită produce aceeași durere ca și cea neîmplinită. * Cine bate doar o singură dată într-o ușă, riscă să nu i se deschidă. * Regretele sunt sechele postoperatorii. * Dragostea nu este afiș publicitar, dar nici scrisoare neexpediată. * Iubirile nemărturisite sunt linii paralele: nu se întâlnesc niciodată. * Unghiurile de vedere sunt drepte, ascuțite, echidistante și strâmbe. * Glonțul prietenului pătrunde mai adânc decât cel al dușmanului. * De sus se văd doar ansambluri, nu și
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
19 decembrie 1454 a fost păstrat la Arhivele de Stat din Florența (de acum: ASF), Stătuți dei comuni "autonomi" e "soggetti", (SCAS), 598, c. 28r-v: "Quod nullus de civitate et comitatu Pistorii possit conveniri [...]". o versiune tipărită și găsește în afișul Pistorien[șiș] Iurisdict[io], Firenze, Matini, 1692 (exemplar aflat în Arhiva de Stat din Pistoia [ASPt], Comune [Com.], Raccolte, 13, cc. 305r-351v), dar au schimbat din greșeală anul în 1494. 9 Pentru funcționarii cu atribuții în domeniul taxelor vezi Bibliotecă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
presei băcăuane, la finalul jocului pierdut de echipa sa împotriva campioanei Germaniei. Aceeași presă care a mediatizat pe larg partida din Cupa CEV și care a adus publicul în tribune, fiindcă persoana din cadrul clubului care s-a ocupat cu tipărirea afișelor a reușit premiera mondială să execute un poster de meci fără să scrie ce echipe joacă. Vom reda, în cele ce urmează, dialogul dintre presă și antrenorul Florin Grapă, alături de lămuririle de rigoare pentru antrenorul Științei. Întrebare: Ce s-a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
și ziare spre a se lipi la dosar. Trebuie să se știe că "Junimea" avea un dosar în care se lipeau ca curiozități contimporane toate neroziile ce ieșeau la lumina tiparului. Sunt în dosarul acesta eșantilioane de toată frumusețea: anunciuri, afișe, reclame, poezii de natură a stârni râsul celui mai morocănos dintre oameni. Acest dosar, grație nesecatului izvor de prostie omenească, se făcu așa de voluminos, încât s-a simțit nevoie de a se înființa un al doilea. Multă vreme aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]