5,249 matches
-
tulburări referitoare la orientarea în spațiu; 2) tulburările orientării în timp; 3) tulburările orientării autopsihice; 4) tulburările orientării alopsihice; 5) tulburări de tip delirant; 6) tulburarea oneiroidă (amestec de vis cu o reflectare reală a realității); 7) amentia: implică o agitație motorie, confuzia fiind totală, iar bolnavul este imobilizat la pat. 4.1.7. Tulburările de limbaj Diferitele boli psihice sau organice influențează în mod negativ exercițiul limbajului. O posibilă clasificare a tulburărilor de limbaj, ar fi: 1. Afaziile: afectează înțelegerea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ideativă, asociată cu tendința de a trece la act, perturbă derularea cursivă. Forma cea mai ușoară este polipragmazia, constituită prin faptul că bolnavul începe mai multe activități pe care nu le poate finaliza. Forma cea mai gravă a hiperbuliei este agitația psihomotorie. Manifestarea clinică este impresionantă, uneori cu note de violență și agresivitate, fie asupra propriei persoane, fie asupra celor din jur. Frecvent, ea apare brusc sau după altercații minore. Agitația psihomotorie se întâlnește atât în patologia organică (boli organice de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
le poate finaliza. Forma cea mai gravă a hiperbuliei este agitația psihomotorie. Manifestarea clinică este impresionantă, uneori cu note de violență și agresivitate, fie asupra propriei persoane, fie asupra celor din jur. Frecvent, ea apare brusc sau după altercații minore. Agitația psihomotorie se întâlnește atât în patologia organică (boli organice de diferite etiologii, infecții, intoxicații, stări posttraumatice etc.), cât și în boli psihice. Din punct de vedere psihiatric, se disting patru forme principale clinice de agitație psihomotorie: 1) Agitația psihomotorie maniacală
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
brusc sau după altercații minore. Agitația psihomotorie se întâlnește atât în patologia organică (boli organice de diferite etiologii, infecții, intoxicații, stări posttraumatice etc.), cât și în boli psihice. Din punct de vedere psihiatric, se disting patru forme principale clinice de agitație psihomotorie: 1) Agitația psihomotorie maniacală caracteristică stărilor de excitație psihică din manie, manifestată prin tendința nestăpânită de mișcare amplă exuberantă, pe spații largi. Bolnavul cântă, dansează, vorbește mult, se interrelaționează ușor cu persoanele din jur. Uneori se manifestă violent, agresiv
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
altercații minore. Agitația psihomotorie se întâlnește atât în patologia organică (boli organice de diferite etiologii, infecții, intoxicații, stări posttraumatice etc.), cât și în boli psihice. Din punct de vedere psihiatric, se disting patru forme principale clinice de agitație psihomotorie: 1) Agitația psihomotorie maniacală caracteristică stărilor de excitație psihică din manie, manifestată prin tendința nestăpânită de mișcare amplă exuberantă, pe spații largi. Bolnavul cântă, dansează, vorbește mult, se interrelaționează ușor cu persoanele din jur. Uneori se manifestă violent, agresiv mai ales dacă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
contrazis, existând riscul actelor antisociale grave. Dispoziția este în general euforică, de optimism exagerat și evident nejustificat, alternând cu stări de furie și agresivitate. Pe plan cognitiv pot să apară idei delirante de tip expansiv (de bogăție, filiație etc.). 2) Agitația catatonică spre deosebire de cea maniacală, se desfășoară de cele mai multe ori pe spații restrânse-cameră, chiar pat, și are un aspect bizar, aparent fără logică, fără descifrarea unei posibile intenționalități în inadecvență și cu ambianța. Este însoțită adesea de tulburări psihosenzoriale iluzii, halucinații
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pe spații restrânse-cameră, chiar pat, și are un aspect bizar, aparent fără logică, fără descifrarea unei posibile intenționalități în inadecvență și cu ambianța. Este însoțită adesea de tulburări psihosenzoriale iluzii, halucinații și delir cu tematică paranoidă (influență, persecuție, relație etc.). Agitația poate fi marcată de un raptus agresiv sau autolitic, uneori determinat de halucinații auditive imperative. Agitația catatonică se întâlnește frecvent în schizofrenie, dar și în alte boli, inclusiv organice. 3) Agitația confuzională se caracterizează prin asocierea la starea de agitație
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
posibile intenționalități în inadecvență și cu ambianța. Este însoțită adesea de tulburări psihosenzoriale iluzii, halucinații și delir cu tematică paranoidă (influență, persecuție, relație etc.). Agitația poate fi marcată de un raptus agresiv sau autolitic, uneori determinat de halucinații auditive imperative. Agitația catatonică se întâlnește frecvent în schizofrenie, dar și în alte boli, inclusiv organice. 3) Agitația confuzională se caracterizează prin asocierea la starea de agitație a tulburării conștiinței (manifestată prin confuzie mintală, dezorientare auto și allopsihică) a tulburărilor organice determinate de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și delir cu tematică paranoidă (influență, persecuție, relație etc.). Agitația poate fi marcată de un raptus agresiv sau autolitic, uneori determinat de halucinații auditive imperative. Agitația catatonică se întâlnește frecvent în schizofrenie, dar și în alte boli, inclusiv organice. 3) Agitația confuzională se caracterizează prin asocierea la starea de agitație a tulburării conștiinței (manifestată prin confuzie mintală, dezorientare auto și allopsihică) a tulburărilor organice determinate de boala organică, care stă la originea acestui tip de agitație. Agitația survine frecvent în evoluția
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Agitația poate fi marcată de un raptus agresiv sau autolitic, uneori determinat de halucinații auditive imperative. Agitația catatonică se întâlnește frecvent în schizofrenie, dar și în alte boli, inclusiv organice. 3) Agitația confuzională se caracterizează prin asocierea la starea de agitație a tulburării conștiinței (manifestată prin confuzie mintală, dezorientare auto și allopsihică) a tulburărilor organice determinate de boala organică, care stă la originea acestui tip de agitație. Agitația survine frecvent în evoluția unor boli organice, infecto-contagioase, endocrine etc., care pot pune
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
alte boli, inclusiv organice. 3) Agitația confuzională se caracterizează prin asocierea la starea de agitație a tulburării conștiinței (manifestată prin confuzie mintală, dezorientare auto și allopsihică) a tulburărilor organice determinate de boala organică, care stă la originea acestui tip de agitație. Agitația survine frecvent în evoluția unor boli organice, infecto-contagioase, endocrine etc., care pot pune în pericol viața bolnavului. Agitația de tip confuzional este o tulburare psihică și somatică (organică) majoră care trebuie să beneficieze de asistență și tratament atât medical
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
boli, inclusiv organice. 3) Agitația confuzională se caracterizează prin asocierea la starea de agitație a tulburării conștiinței (manifestată prin confuzie mintală, dezorientare auto și allopsihică) a tulburărilor organice determinate de boala organică, care stă la originea acestui tip de agitație. Agitația survine frecvent în evoluția unor boli organice, infecto-contagioase, endocrine etc., care pot pune în pericol viața bolnavului. Agitația de tip confuzional este o tulburare psihică și somatică (organică) majoră care trebuie să beneficieze de asistență și tratament atât medical (al
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prin confuzie mintală, dezorientare auto și allopsihică) a tulburărilor organice determinate de boala organică, care stă la originea acestui tip de agitație. Agitația survine frecvent în evoluția unor boli organice, infecto-contagioase, endocrine etc., care pot pune în pericol viața bolnavului. Agitația de tip confuzional este o tulburare psihică și somatică (organică) majoră care trebuie să beneficieze de asistență și tratament atât medical (al bolii organice) cât și psihiatric. 4) Agitația psihogenă este mai puțin frecventă și este determinată de diferiți factori
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
organice, infecto-contagioase, endocrine etc., care pot pune în pericol viața bolnavului. Agitația de tip confuzional este o tulburare psihică și somatică (organică) majoră care trebuie să beneficieze de asistență și tratament atât medical (al bolii organice) cât și psihiatric. 4) Agitația psihogenă este mai puțin frecventă și este determinată de diferiți factori psihologici (eșecuri, evenimente traumatizante etc.), adesea pe fondul unor structuri de personalitate vulnerabile, anxioase, hiperemotive. De cele mai multe ori este o descărcare afectiv-emoțională indusă de dificultăți existențiale, uneori sub forma
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
uneori sub forma unor crize de nervi de mare expresivitate fenomenologică (de exemplu, în isterie); în alte cazuri, sub impactul unui eveniment psihotraumatizant șocant, apar și tulburări de conștiință (stări crepusculare), mai ales la persoane dependente, imature și/sau histrionice. Agitația psihogenă (sau afectogenă, după unii autori) beneficiază pe lângă terapie farmacologică, de psihoterapie sub diferite forme, cu foarte bune rezultate. Agitația psihomotorie este destul de frecvent întâlnită în multe alte boli psihice, dintre care amintim: psihoze delirante acute, demențe (presenilă, senilă, vasculară
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unui eveniment psihotraumatizant șocant, apar și tulburări de conștiință (stări crepusculare), mai ales la persoane dependente, imature și/sau histrionice. Agitația psihogenă (sau afectogenă, după unii autori) beneficiază pe lângă terapie farmacologică, de psihoterapie sub diferite forme, cu foarte bune rezultate. Agitația psihomotorie este destul de frecvent întâlnită în multe alte boli psihice, dintre care amintim: psihoze delirante acute, demențe (presenilă, senilă, vasculară, posttraumatică, alcoolică), depresia de involuție, tulburarea organică de personalitate, atacul de panică. Hipobulia constă în diminuarea activității voluntare. Intensitatea hipobuliei
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
conduită; * tulburare opozițională; * tulburări de învățare; * tulburări anxioase; * tulburări de dispoziție; * sindrom Gilles de la Tourette și ticurile cronice. Evoluția este relativ cronică. Mulți copii hiperactivi manifestă caracteristicile în timpul copilăriei și adolescenței. Pe parcursul dezvoltării hiperactivitatea motorie se diminuează, atingând niveluri de agitație controlată, însă deficitul de atenție și impulsivitatea pot persista până la vârsta adultă (Gianina Cucu-Ciuhan, 2003, apud Dindelegan 2006)79. 5.4.2. Tulburări psihogene A. Reacții psihogene 1. Reacții acute: * de șoc * de subșoc 2. Reacții subacute: * reacția depresivă * reacția
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fi specifice copilului de o anumită vârstă. Episodul depresiv major presupune existența pe parcursul a două săptămâni a dispoziției depresive, pierderea interesului pentru mediu și/sau iritabilitate, în plus apar încă patru din următoarele simptome: scăderea în greutate, tulburări de somn, agitație psihomotorie sau retardare în plan psihomotor, oboseală, stimă de sine scăzută sau vină excesivă, probleme de concentrare, gânduri și/sau tentative de suicid. 2. Schizofrenia infantilă. Este o psihoză cronică, procesuală, caracterizată prin disocierea personalității. Persoana pierde contactul cu realitatea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
creștere în greutate (o modificare cu peste 5% din greutatea corpului într-o lună). În cazul copiilor se va lua în considerare incapacitatea de a atinge plusurile ponderale expectate odată cu dezvoltarea; 4) insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi; 5) agitație sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi, resimțită la nivel subiectiv dar și observabilă de către ceilalți; 6) lipsă de energie sau fatigabilitate aproape în fiecare zi; 7) sentimente de inutilitate sau de vinovăție excesivă sau inadecvată aproape în fiecare zi
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aibă mai multe accidente deoarece ei nu sunt capabili să reacționeze la pericole într-atât de rapid încât să le evite. Multor depresivi le lipsește energia și declară că se simt obosiți cronic. O subcategorie de persoane cu depresie prezintă agitație psihomotorie, în loc de retardare psihomotorie. Se simt agitați psihic, nu pot sta locului și pot fi într-o continuă mișcare, fără un scop precis. Gândurile depresivilor sunt legate de teme cum ar fi inutilitatea, vina, lipsa de speranță și chiar sinuciderea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
particular. Diagnosticul presupune ca persoana să prezinte incapacitate de a simți plăcerea, plus cel puțin trei dintre simptomele următoare: o dispoziție depresivă distinctă, depresia să se manifeste de obicei mai puternic dimineața, trezire dimineața devreme, imobilitate/lentoare psihomotorie marcată sau agitație psihomotorie, anorexie sau pierderi în greutate semnificative, sentimente de vinovăție excesive sau nejustificate. Depresiile de tip melancolic sunt considerate a fi determinate de cauze biologice, mai degrabă decât de evenimente de ordin social sau de caracteristici de personalitate. În al
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de depresie este manifestarea clasică a tulburării bipolare. Am discutat deja simptomele depresiei în detaliu, așa că urmează să ne concentrăm pe simptomele maniei. Stările celor aflați în faza maniacală pot fi euforice dar exaltarea este adesea amestecată cu iritare și agitație. O persoană spunea: "În principal, intervine o stare generală și intensă de bine. Realizez că această stare este iluzorie și trecătoare. În ciuda faptului că restricțiile sunt susceptibile să producă din când în când iritare extremă și chiar o furie paroxistică
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Poate părea ciudat că o persoană maniacă încearcă să se sinucidă, având în vedere faptul ca această boală manifestă un înalt grad de exaltare și un nivel ridicat al respectului de sine. Totuși, stările predominante în manie sunt cele de agitație și iritație amestecate cu stările de deznădejde și ratare specifice unei depresii de grad scăzut. Un alt factor care duce la creșterea riscului de sinucidere este dependentă de droguri sau alt tip de dependență. Într-un studiu prospectiv asupra încercărilor
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
clădesc o toleranță la aceste medicamente de aceea ei au nevoie să crească doza de medicamente pentru a simți un efect pozitiv. În consecință, când nu mai folosesc aceste medicamente, ei trăiesc simptome precum: iritabilitate, tremur, insomnie, anxietate, senzație de agitație și foarte rar chiar atac și paranoia. Aceste simptome de sevraj pot apărea chiar dacă oamenii încheie administrarea medicamentului gradual. Al doilea dezavantaj major al benzodiazepinelor este că ele pot interfera cu funcționarea cognitivă și motorie. Abilitatea oamenilor de a conduce
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
clasică - demagogul, încornoratul credul, servitorul slugarnic și duplicitar, confidentul ș.a.) fiind, în definitiv, o expresie a unei dispoziții jubilante. Inapți de devenire sufletească, eroii lui comici par să fi încremenit într-o mărginire definitivă. Modul lor de a fi, în afara agitației exterioare, se refugiază în limbaj, un limbaj deformat, stropșit, înțepenit în ticuri absurde care le divulgă vacuitatea interioară. Limba personajelor caragialiene este prin ea însăși un spectacol, montura perfectă a replicilor în care sunt încrustate nemuritoarele formule având o armonie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]