15,786 matches
-
egalitatea de șanse, era mai bine decât În majoritatea sălilor; unii dintre membrii care Încălcaseră aceste drepturi fuseseră deja poftiți pe ușă afară. Era oarecum ironic că antipatiile lui Jeff se Îndreptau mai cu seamă către Derek, care nu se alăturase niciodată celor ce-l luau peste picior, fiind mult prea ocupat să măsoare din priviri orice fund feminin care se fâțâia de colo-colo prin sală. Dar viața e nedreaptă, iar bărbații - mai ales aceia care se adună dinaintea unor oglinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Încă una din casetele mele cu compilații și mi-am Început propriul program de exerciții. Mă simt frustrată de fiecare dată când Îi privesc pe alții lucrând, când eu nu fac decât să-i dirijez, fără a putea să mă alătur lor. Timp de o oră și jumătate, m-am rupt de lumea dimprejur. Lumea intra și ieșea din sală, dar eu abia dacă observam. Mi-am pus deja la punct un sistem propriu - nu folosesc multe aparate, ci, mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ar fi căutat În ea o alinare. Peticele de plastic portocaliu forforescent de pe umeri captau lumina lămpii cu abajur verde, care atârna direct deasupra mesei noastre. — Fasciști nenorociți, spuse el din reflex. Primul lucru pe care-l Învățai atunci când te alăturai socialiștilor era să răspunzi automat așa, ori de câte ori se menționa cuvântul „poliție“. Bănuiesc că deprinderea asta putea deveni oarecum obositoare În cazul În care erau strânși mai mulți laolaltă. Cu toate astea, nu-și rostise formula cu prea multă convingere, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pe Derek. La propriu, vreau să zic. Îmi cer scuze, dar erați prietene? Întrebă ea privindu-mă. — Nici vorbă, i-am răspuns ferm, profitând de ocazie ca să creez o legătură Între noi. N-o puteam suferi. Două femei ni se alăturaseră pe refugiu, dintre care una târa după ea un băiețel pe care Devon l-a recunoscut. Sări În picioare, alergă spre el și-l bătu cu palma pe umăr, strigând: În regulă, Tariq? Janice se uită În direcția lor. — Bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
rost, sau se sprijineau În poziții incomode de blocurile de ciment, care erau singurele scaune disponibile. Per ansamblu, aveam dinainte un nesfârșit catalog al ororilor și n-aș fi rămas dacă vărul lui Baby, Tim, nu ni s-ar fi alăturat pe când eram la restaurant. Tim era ziarist la Sunday Herald și avea un simț al umorului la fel de sec ca o fântână părăsită. Nu era vina lui că era rudă cu Baby. Datorită lui, dubița mea era parcată chiar În față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
așa ceva, dacă nu ai la dispoziție atât de mult spațiu ca aici, adăugă zâmbindu-mi. Lângă ea, Jim se foi. — Nu ziceai ceva de cina de diseară, Felice? Întrebă el pe neașteptate. Poate că Sam ar vrea să ni se alăture și putem discuta despre toate atunci. Felice Îmi expedie o privire severă. Nici nu se punea problema să refuz. Am răspuns că mi-ar plăcea foarte mult să iau cina cu ei și mi s-a spus să vin la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
o voi cuceri și pe această fiică, așa cum am cucerit imperiul, așa cum am cucerit Bagdadul!“ VIII Djahane povestește cu de-amănuntul și cu o Încântare vinovată decepțiile matrimoniale ale mai marilor acestei lumi; renunțând s-o mai dezaprobe, Omar se alătură acum din toată inima tuturor schimelor sale. Și când, poznașă, ea amenință să tacă, el o imploră, folosindu-se de mângâieri, să continue, deși știe foarte bine cum se sfârșește istorisirea. Cârmuitorul Dreptcredincioșilor se resemnă, deci, să spună „da“, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
invitat pe Omar să facă același lucru, strecoară În urechea celui din urmă: — Nu te mira de nimic, realitatea are două chipuri, ca și oamenii. În aceeași seară, Abu Taher este convocat de Nasr Han, care-i cere să se alăture soliei Însărcinate să meargă să-i prezinte sultanului defunct omagiile Samarkandului. Omar se pornește și el la drum, alături, e adevărat, de o sută douăzeci de alte persoane. Locul de prezentare a condoleanțelor este o fostă tabără a armatei selgiucide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
să-i dezvăluie faptul că el Însuși merge la marele vizir. Cu toate acestea, se răzgândește În ultimul moment. Mai stăruie o fărâmă de neîncredere care, deși s-a Îndepărtat, n-a dispărutcu totul. Peste două zile, după ce s-au alăturat unei caravane de neguțători, călătoresc unul alături de altul, citând din belșug din memorie, În persană sau arabă, cele mai frumoase pagini din autorii pe care-i admiră. Câteodată, se pornește o discuție, dar aceasta se oprește imediat. Când Hasan vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Astăzi e ziua pentru care ni s-a făgăduit un raport amănunțit asupra stării vistieriei noastre, e gata? Întreabă Malik Șah. Hasan se Înclină. — Mi-am ținut făgăduiala, raportul e aici. S-a Întors către secretarul său, care i se alătură grăbit, desface legătura de piele și Îi Întinde teancul de hârtie. Sabbah Începe să citească. Primele pagini nu sunt, conform tradiției, decât mulțumiri, adresări pioase, citate savante, pagini elocvente bine Întoarse din condei, dar auditoriul așteaptă mai mult. Hasan ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Se pregătea să se ridice, fără grabă, când o servitoare vine să anunțe: — La poartă se află un derviș, cere găzduire pentru noapte. — Lasă-l să intre, spune Omar. Dă-i odăița de sub scară și spune-i să ni se alăture la masă. Djahane Își acoperă chipul ca să se pregătească pentru intrarea străinului, dar servitoarea revine singură. — Preferă să rămână să se roage În odaia lui, mi-a dat mesajul acesta. Omar a citit. A pălit brusc, s-a ridicat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
bărbatul acela poreclit Studentul-cu-Cicatrice? — Cum să-l uit pe cel care mi-a fluturat moartea Înaintea ochilor? — Își aduci aminte că se dezlănțuia Împotriva celei mai mici umbre de iz de erezie? Ei bine, de trei ani, de când s-a alăturat ismailiților, le propovăduiește rătăcirile cu același zel pe care-l folosea pentru a apăra Adevărata Credință. Sute, mii de cetățeni Îl urmează. Este stăpânul străzii, Își impune legea asupra neguțătorilor din bazar. În mai multe rânduri, m-am dus să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
tot ce am zis e adevărat. Să dea Preaînaltul ca stăpânul nostru și imperiul să fie apărați de o soartă rea!” În ziua În care un mesager sosește din partea sultanului ca să-l vadă și să-l invite să i se alăture acestuia În vederea unei călătorii la Bagdad, vizirul nu se Îndoiește nici o clipă de soarta care-l așteaptă. Îl cheamă pe Khayyam ca să-și ia rămas-bun. — În starea În care te afli, n-ar trebui să străbați asemenea cale, Îi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
trebuie să știi și să mori, căci dacă, ucigând, ne descurajăm dușmanii să acționeze În vreun fel Împotriva noastră, murind În modul cel mai Îndrăznești, dobândim admirația mulțimii. Și din această mulțime se vor ivi oameni care ni se vor alătura. A muri este mai important decât a ucide. Ucidem pentru a ne apăra, murim pentru a converti, pentru a cuceri. Cucerirea este un scop, apărarea nu e decât un mijloc.” De acum Înainte, asasinatele vor avea loc de preferință vinerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
moarte. Aș fi putut să omor un ucigaș, s-ar fi ivit altul. Cine sunt eu ca să mă amestec Între stăpânul meu și soartă? — Și ce dorești? Noaptea trecută, trupele noastre s-au strecurat În Isfahan. Garnizoana ni s-a alăturat. Sultanul Barkyaruk a fost eliberat. De acum Înainte, cetatea Îi aparține. Khayyam s-a ridicat În picioare. — Djahane! Un strigăt și o Întrebare neliniștită. Vartan nu spune nimic. Expresia Îngrijorată a chipului său nu se potrivește cu Înfățișarea-i războinică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Eu am de gând să te las În viață. Altfel crezi că aș fi continuat să vorbesc astfel cu tine? — Și ce le vei spune tovarășilor tăi? N-am să le dau spun nimic. Voi pleca. Pașii mei se vor alătura pașilor tăi. O spui atât de liniștit, ca și cum ar fi o hotărâre gândită Îndelung. — Acesta e adevărul. Nu mă port pripit. Am fost cel mai credincios slujitor al lui Nizam al-Mulk, am crezut În el. Dacă Dumnezeu ar fi Îngăduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Încheiau În avantajul lor. Câțiva „fii ai lui Adam” au cucerit, sâmbătă, biroul Indo-European Telegraph, prin care puteau fi menținute legăturile cu Teheranul și cu alte orașe din țară, ca și cu Londra și Bombay. În aceeași zi, li se alătură o cazarmă a poliției, aducând, În chip de zestre, o mitralieră Maxim și treizeci de lăzi cu muniții. Aceste succese au redat Încrederea populației, tineri și bătrâni prinseră curaj, năvăleau cu sutele spre cartierele eliberate, uneori Împreună cu armele lor. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
spun că, În nici un moment, pe parcursul dificilelor luni de asediu, cetățenii străini n-au fost luați drept ținte. Mai mult decât atât, domnea o fraternizare emoționantă. Nu vreau să vorbesc de Baskerville, de mine Însumi sau de Panoff, care se alătură rapid mișcării. Doresc să omagiez aici alte persoane, cum ar fi Mr. Moore, corespondentul ziarului Manchester Guardian, care, neșovăind să pună mâna pe armă de partea lui Fazel, fu rănit În luptă, sau căpitanul Anginieur, care ne ajută la rezolvarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Încercuirea Tabrizului era Încheiată. Poșta nu mai venea, nici proviziile. A trebuit organizată o raționalizare dintre cele mai severe pentru a se continua hrănirea celor aproape două sute de mii de locuitori ai orașului. În februarie și martie 1909, s-au alăturat alte orașe. Teritoriul Constituției se extindea acum până la Șiraz, Hamadan, Meșed, Astarabad, Bandar-Abbas, Bushir. La Paris, se formă un comitet pentru apărarea Tabrizului, avându-l În frunte pe un anume domn Dieulafoy, distins orientalist; același elan se găsi la Londra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
lui Fazel. Căci, pentru moment, evenimentele păreau să-i contrazică temerile. Nu a rămas decât câteva zile la consulatul britanic. Foarte curând, Mr. Wratislaw Îl conduse, În automobilul său, prin liniile rusești, până În Împrejurimile orașului Kazvin. Acolo putu să se alăture trupelor constituționaliste care, după o lungă așteptare, se pregăteau să avanseze În direcția Teheranului. Într-adevăr, atâta vreme cât Tabrizul era amenințat cu sugrumarea, șahul păstra un puternic mijloc de presiune Împotriva inamicilor săi, reușea Încă să-i Înfricoșeze, să-i stăpânească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
fără să exagereze, fluturându-și mâna albă ca să-și salute supușii. Dar, de Îndată ce ajungea la palat, dădea anturajului multe motive de Îngrijorare. Despărțit cu brutalitate de părinți, plângea fără Încetare. A căutat chiar să fugă, În acea vară, ca să se alăture tatălui și mamei sale. A fost prins, a Încercat să se spânzure de tavanul palatului. Când a Început să se sufoce, i s-a făcut teamă, a strigat după ajutor. A putut fi salvat la vreme. Această pățanie a avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și de la est la vest, Înviorând mințile temătoare și târând departe de priviri umbra lungă a lui thanatos. Pe măsură ce zilele treceau și văzând că realmente nimeni nu murea, pesimiștii și scepticii, câte puțini la Început, apoi În masă, s-au alăturat la marele magnum de cetățeni care profitau de orice ocazie ca să iasă În stradă și să proclame, și să strige, că, acum da, viața e frumoasă. Într-o zi, o doamnă, văduvă de curând, negăsind o altă modalitate de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
a dreptul amenințătoare, cum ar fi, de exemplu, Cine nu pune drapelul nemuritor al patriei la fereastra casei sale, nu merită să trăiască, Cei care nu vor avea drapelul național la vedere așa cum trebuie, Înseamnă că s-au vândut morții, Alăturați-vă nouă, fiți patriot, cumpărați un drapel, Mai cumpărați unul, Cumpărați Încă unul, Jos cu dușmanii vieții, norocul lor că nu mai există moarte. Străzile erau o autentică sărbătoare de drapele fluturând, În bătaia vântului, dacă sufla, sau, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Văzând-o, se opri brusc, schiță chiar o mișcare de recul, ca și cum, văzută de aproape, femeia ar fi fost altceva decât femeie, ceva din altă sferă, din altă lume, de pe fața nevăzută a lunii. Cu capul aplecat, Încercă să se alăture colegilor care ieșeau, să fugă, dar cutia violoncelului, agățată de unul dintre umerii săi, Îi Îngreună manevra de eschivare. Femeia era În fața lui, Îi spunea, Nu fugiți de mine, am venit doar să vă mulțumesc pentru emoția și plăcerea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
la noi direct pline, iar eu nu împing pe nimeni pentru a-mi face loc, dar iată că sunt lăsată să urc, oamenii se dau la o parte, lipindu-se de pereții ascensorului, își sug burțile, numai ca să ne putem alătura lor, eu și Udi, perfuzia cu săculețul transparent și cateterul cu lichid portocaliu, coborâm astfel până la secția de radiografie, cu camere întunecoase luminate doar de niște neoane fără intensitate, care nu se sting niciodată, mai conștiincioase ca lumina soarelui, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]