10,591 matches
-
213 culturi dintre care Ha. 30 cereale 76 cartofi 62 legume restul diverse: 65 ha. pomi roditori 12 ha. căpșuni 6600 meri tineri vite de muncă 53 vaci (17 mulgătoare) 57 cai 48 porci 116 găini 20 oi 13 stupi albine 65 iepuri de casă dintre acestea unele sunt vite de muncă. Produsele se desfac în colhoz. Din produse se mai dă la creșă, școală, grădina de copii și bătrâni neputincioși. Culturi de seră castraveți și tomate 400 m. culturi în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din acel hotar și două curți și cu vama pe uscat și pe apă. Nimeni nu avea voie să prindă pește în hotarul lor, fiind scutite de orice dare și slujbă.Nici boierii sau desetnicii să nu ia desetina din albine, și nici berbenița de miere, și nici prisăcarii să nu îi supere cu nimic pe locuitorii acestor locuri, iar dreptul de a-i judeca revenea numai egumenului și oamenilor săi. În privilegiu sunt menționate și două curți, despre care nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unei mânăstiri. Acest privilegiu deosebit se explică prin aceea că satul Balasinăuți era satul unei mânăstiri de maici. La 8 iulie 1453, Alexăndrel voievod reînoia privilegiul anterior, adăugând unele dispoziții: “nici gorștină din porci să nu dea, nici desetină din albine”. La 17 aprilie 1475, Ștefan cel Mare reînoia privilegiile anterioare, menționându-se de data aceasta că e vorba de două sate, pentru care mânăstirea avea privilegiu de la Alexandru cel Bun. Este nominalizat de data aceasta satul “unde a fost curtea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
orice fel de meșteri, fie rus sau grec sau orice fel de limbă, să nu dea acești oameni nici dare, nici posadă, nici iliș, nici la morile noastre să nu lucreze, nici la cetate, nici să nu dea desetină din albine, nici din vii și nici altceva nimic să nu dea, niciodată, în veci”. “Și de asemenea, acești oameni să fie slobozi și să umble în bunăvoie cu oale sau cu sare, sau după pește, fie că vor umbla cu marfă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care sunt în acest hotar, în hotarul lor, și două curți, cu vama și pe uscat și pe apă”. Toate aceste locuri erau scutite de dări și “nimeni dintre boierii și desetnicii noștrii să nu îndrăznească să ia desetina din albine și nici berbenița de miere și nici prisăcarii să nu îi turbure cu nimic”. Locuitorii din aceste părți urmau să fie judecați numai de judecătorul lor. La 12 aprilie 1458, erau întărite Mitropoliei (Episcopiei) Romanului satele Leucușani și Dragomirești, cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Exista o dare în vaci și oi numită sulgiu, fiind menționat un sulger, cel care percepea această dare; în 1456. Era vorba de vite pentru curțile domnești și pentru oastea de curte, după cum menționa Dimitrie Cantemir. Se lua desetina din albine (miere-burdufuri de miere). Din privilegiile date mânăstirilor, prin care domnul le scutea de dări și slujbe, aflăm care erau aceste dări și munci, Atunci când se dă mânăstirilor locuri în braniștile de la Bohotin și de la Botne, pe Nistru, se menționează darea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Din privilegiile date mânăstirilor, prin care domnul le scutea de dări și slujbe, aflăm care erau aceste dări și munci, Atunci când se dă mânăstirilor locuri în braniștile de la Bohotin și de la Botne, pe Nistru, se menționează darea din mierea de albine. Dacă locurile, cu care erau înzestrate mânăstirile, erau scutite de dări, de munci, de vamă, la Nistru, cele rămase în proprietatea domniei erau, în secolul al XV-lea, foarte întinse și în aceste braniști domnești existau prisăci, încât desetina din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dacă locurile, cu care erau înzestrate mânăstirile, erau scutite de dări, de munci, de vamă, la Nistru, cele rămase în proprietatea domniei erau, în secolul al XV-lea, foarte întinse și în aceste braniști domnești existau prisăci, încât desetina din albine trebuie să fi fost foarte mare, constituind un venit important pentru domnie. Un produs, care revenea în întregime domniei, erau pietrele din ceară de albine. În 1444, domnul dăruia mânăstirii Pobrata “toată ceara din Târgul Frumos, câte cârciumi...”. Ceara se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al XV-lea, foarte întinse și în aceste braniști domnești existau prisăci, încât desetina din albine trebuie să fi fost foarte mare, constituind un venit important pentru domnie. Un produs, care revenea în întregime domniei, erau pietrele din ceară de albine. În 1444, domnul dăruia mânăstirii Pobrata “toată ceara din Târgul Frumos, câte cârciumi...”. Ceara se lua de la cârciumile din târguri, dar și de la proprietari de case din târgurile Baia, Suceava, Roman, Târgu Neamț, Bacău, Târgu Siret, Huși etc. Ceara de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În 1444, domnul dăruia mânăstirii Pobrata “toată ceara din Târgul Frumos, câte cârciumi...”. Ceara se lua de la cârciumile din târguri, dar și de la proprietari de case din târgurile Baia, Suceava, Roman, Târgu Neamț, Bacău, Târgu Siret, Huși etc. Ceara de albine se exporta și era foarte căutată în Apus pentru puritatea ei, palate din Veneția fiind luminate cu lumânări confecționate din ceara provenită din Țările Române. Așa cum remarcau călătorii străini, țara era bogată în iezere, bălți, în special bălțile de la Dunăre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
flăcăului, ca semn al supunerii totale în fața întemeietorului, ce convertește astfel forța zămislitoare din sacru: „- Nu ne, Ioane săgetară/ C-am o sor’ foarte frumoasă,/ Și e sor’ cu soarele,/ Are-o mână ca și-o zână,/ Cu cumpătu de albină,/ Eu cu ea te-oi dărui” (Bumbuiești - Vâlcea). Înrudirea cu soarele, atributele divine și calitățile preluate de la o specie sacră indică adevăratul motiv al incursiunii eroice, înfruntarea fiarei distructive nefiind altceva decât modalitatea de obținere a miresei ideale. O altă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Spiru Haret și continuată de Constantin Angelescu în învățământul românesc a însemnat și apariția a numeroase gazete ale învățătorilor. Între acestea cunoscute erau în plan local "Tribuna învățătorilor fălticeneni" sau în plan național "Revista generală a învățământului", "Revista Asociației învățătorilor", "Albina", "Răvașul poporului", "Comoara satelor"21 dar și gazeta celor doi colegi de la Baia. Presa a devenit astfel "o armă, un sprijin și o nădejde"22. Primul cerc cultural în care a fost membru se numea chiar "Baia". La 3 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
neîntrecut vorbitor pentru săteni, cultivă gustul cetitului în sat, unde prin străduințele dumisale are abonați la diferite foi. Este un gospodar neîntrecut, are o grădină de pomi numărând ... bucăți. Toate sunt plantate de domnia sa și se ocupă și cu cultura albinelor"92. Așa cum susținea Mihail Sadoveanu, colegul mai mare de la Fălticeni, al lui Rădășanu "era epoca eroică a școlilor rurale, când, cu mijloace puține, se putea totuși ajunge la rezultate apreciabile"93. În ceea ce privește păstrarea și valorificarea comorilor care alcătuiesc tezaurul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și foarte slabă și foarte supărată și distrusă. Soțul ei Diaconul Leon Băncilă, mare dirijor de cor la biserica Adormirea din Fălticeni, și om e rară vrednicie, murise de tifos exantematic încă din 1916. Doctorul i-a recomandat miere de albine. A cerut la mine și nu i-am putut da, că nu aveam, că a fost un an prost pentru albine. Stătea pe strada Rădășeni în casele Catihetului, preot V.Grigorescu și mai avea și 4 copii foarte mici. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Fălticeni, și om e rară vrednicie, murise de tifos exantematic încă din 1916. Doctorul i-a recomandat miere de albine. A cerut la mine și nu i-am putut da, că nu aveam, că a fost un an prost pentru albine. Stătea pe strada Rădășeni în casele Catihetului, preot V.Grigorescu și mai avea și 4 copii foarte mici. Și am plecat cu ochii în lacrimi, de cum am știut-o pe domnișoara Aneta Grigorescu și cum a ajuns ! Tare-și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la foița populară "Vestitorul satelor", 80 de săteni din Baea și din Bogata, 30 de abonați la "Neamul Românesc" a lui N. Iorga și 30 de abonați la "Duminica Poporului" a profesorului universitar Simion Mehedinți și 10 abonați la revista "Albina". Și ca să strângi sute de lei pe an pentru carte îi foarte greu. Și iaca eu strâng. Și el mi-a spus: "Iorga-i un nebun ". A fi nebun, da la țărani le place cum scrie el. Iar în grădina școalei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
-o Aglaia de frumuseță și înțelepciune rară. Într-o vară N. Iorga a venit și a dormit în Baea la Grădinărița pe prispă afară. A venit Neculai a Gaciței, primarul com. Baea. "Am 100 de oi, 100 de stupi cu albine, 5 perechi de boi, 5 vaci cu lapte, am plapomă, saltea, ai pe ci ti odihni, nu ca aici să dormi pe prispă și să te mânânce țânțarii". Și N. Iorga i-a răspuns: "Nu merg la neata, am venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
strânsă cu o curelușă; 13 cureaua cu care se leagă în jurul mijlocului ițarii, pantalonii; 14 agitat, smuls; 15 vătășel, funcționar inferior la primărie; 16 mare, umflată, groasă; 17 stupi creați pentru apicultorii care nu au timp să se ocupe de albine, bazându-se pe reducerea la minim a lucrărilor de sezon; 18 crăcănate; 19 tehnician care răspunde de buna funcționare a unui drum sau unei porțiuni de cale ferată; 20 grămadă mare de fân, căpiță; 21 corect, Philadelphia; 22 corect, George
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
claritatea în expunere a cursului, impecabila organizare și conducere a seminariilor și lucrărilor de laborator, abnegația cu care și-a rezolvat în mod strălucit temele de cercetare, la cei peste 80 de ani ai săi, continuă să muncească ca o albină, așa cum a observat la predecesorii săi: profesor Simeon Caraghiozov de la Liceul de băieți din orașul Bolgrad și academician ștefan Procopiu de la Facultatea de științe a Universității ieșene. Profesorul Vasile Tutovan s-a născut la 22 martie 1921 în comuna Giurgiulești
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
crezi că ai ratat (în viață) și nu mai poți recupera? Sentențios ți-oi susura: Omul, că de aia îi ciolovec, ratează și, ratând, îi confirmă lui Nae Ionescu doctrina privitoare la rață, care, ea, nu pățește așa ceva, după cum și albina se adeverează, ca arhitectă, cu multe clase deasupra lui zoon politikon. Până aici e clar. Dar Țepeneag, părintele fondator, nerecunoscut, al textualismelor valahicești (bravat, la ocazie, până și de Iova), ce crede el... în chestiunea ratării? Credincios dogmei autonomiei semnificantului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
transformă în mod automat în cuvinte și fraze românești. La fel cu germana și maghiara. Limba unui multilingv nativ se raportează la persoană și nicidecum la o situație generală. Când visez o câmpie cu multe flori, primăvara, cu zumzet de albine, susur de izvoare sau foșnet de copaci, atunci visez în culori și nu alb-negru, atâta timp cât visul nu mă duce într-un spațiu lingvistic. Atunci visez și eu ca toți cei crescuți într-o singură limbă. Aici trebuie să mai fac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
doamna Maria Moșneagu, revarsă, În această nouă carte, impresiile și sentimentele trăite În preajma numeroaselor biserici și mănăstiri grecești. Cu sufletul ei sensibil la tot ceea ce este frumos și sfânt, autoarea surprinde și adună În cămara inimii sale mari, ca o albină harnică și credincioasă, nectarul și balsamul vieții duhovnicești Închinate exclusiv Bunului și Atotmilostivului Dumnezeu. În partea a doua a cărții, doamna Maria Moșneagu ne oferă tuturor un „buchet de flori duhovnicești" dedicat Mântuitorului și Maicii Domnului. Poeziile, născute din sufletul
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
moară de oloi, un atelier de cărămidărie - altul decât cel de la Ciurea - și tăbăcării. Mijlocul veacului al XIX-lea a adus și în capitala Moldovei o preocupare vizibilă pentru dotarea atelierelor existente cu mecanisme moderne, acționate de forța aburului. Almanahul „Albina Românească” surprindea în amănunt vizita lui Gotlieb Knor, „mecanic hidraulic”, venit din Germania cu scopul declarat de a construi mori și diverse mașini. O dată cu trecerea timpului, industriile Iașilor au început să se diversifice, de la mici ateliere de confecționat chibrituri, la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
impulsionat dezvoltarea unor industrii specifice. Efervescența culturală de la jumătatea secolului al XIX-lea a contribuit și ea la dezvoltarea vieții economice ieșene prin apariția unor ateliere tipografice, primul dintre ele legat de începturile activității lui Gheorghe Asachi și de publicația „Albina Românească. La scurt timp, acestei inițiative i-a succedat activitatea lui Mihail Kogălniceanu. În 1840, el punea bazele tipografiei „Cantora Foaei Sătești”, unde, dincolo de câștigul imediat, a intuit un mijloc rapid de promovare a ideilor novatoare, menite să faciliteze progresul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în Hoceni la 14 octombrie, în Băsești la 23 iunie și în Răducăneni la 29 august. În cuprinsul județului funcționau nouă bănci (Banca Națională a României, Banca Agricolă, Banca Fălciului, Banca Comerțului, Banca „Speranța”, Banca „Piscul lui Vodă”, Banca Federală „Luceafărul”, Banca Populară „Albina”, Banca Grădinari), 56 cooperative de credit, opt cooperative agricole de aprovizionare și vânzare în comun și trei cooperative de consum. La sfârșitul Primului Război Mondial, România se confrunta, ca întreaga Europă, cu o mare criză financiară. Autoritățile locale au hotărât mărirea taxelor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]