5,686 matches
-
1996). Totuși zestrea genetică nu trebuie contestată și nici minimalizată, întrucât viteza se educă numai în situația în care sportivul are predispoziții nervoase, musculare și antropometrice care avantajează obținerea unor adaptări ce permit exersări rapide. Același autor definește viteza de alergare, ca fiind și rezultatul tehnicii de alergare. Ca orice tehnică, metodele acesteia pot fi învățate și perfecționate, de către cei care cunosc metodologia specifică. În studiile lui N. Sozanscki și T. Witeczac, 1979, viteza este o calitate motrică, complexă, care este
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și nici minimalizată, întrucât viteza se educă numai în situația în care sportivul are predispoziții nervoase, musculare și antropometrice care avantajează obținerea unor adaptări ce permit exersări rapide. Același autor definește viteza de alergare, ca fiind și rezultatul tehnicii de alergare. Ca orice tehnică, metodele acesteia pot fi învățate și perfecționate, de către cei care cunosc metodologia specifică. În studiile lui N. Sozanscki și T. Witeczac, 1979, viteza este o calitate motrică, complexă, care este determinată de 3 componente principale: - timpul de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
R. Enoka, 1994). R.A. Schmidt, 1999, susține că un program motor este structura neurofiziologică de analiză (rețea neurală), întărită de un model specific de succesiune a etapelor învățării motorii. Un alt aspect referitor la influența zestrei ereditare privind viteza de alergare este efectul genetic asupra distribuției tipurilor de fibre și activității enzimelor în reacțiile metabolice privind rolul de energetician a ATP-ului, CP-ului și glicogenului în mușchiul scheletic. Știind că viteza se bazează pe efort anaerob, J.A. Simoneau, G.
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
prezenta în tabelul de mai jos, o parte a studiului lui E.L. Fox și D.H. Mathews, 1984, care au demonstrat în ce măsură unele funcții ale organismului sunt ereditare: În opinia fiziologilor Demeter, 1983, M. Malina și C. Bouchard, 1991, viteza de alergare în probele de sprint depinde în cea mai mare parte de principalii factori ereditari: -viteza de contracție a mușchiului este determinată de apariția excitației nervoase; viteza de contracție a mușchiului depinde de timpul de inervație de la nivelul plăcii motorii; -viteza
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sau o „tehnicizare” excesiv de timpurie. Pentru a nu se ajunge la aceste aspecte negative în pregătirea copilului, potențialul de viteză trebuie valorificat prin a asigura atletului începător un nivel de instruire tehnică în paralel cu abordarea vitezei în probele de alergări, apoi în probele de sărituri și aruncări. Și, de asemenea, trebuie asigurată participarea copilului la pregătirea de forță, care este condiționată de vârstă și nivelul de însușire a unui grup de probe asemănătoare, evitând pe cât posibil instalarea barierei de viteză
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
1990, susțin că la fel se petrece și cu capacitatea de accelerare, care e relativ independentă de capacitatea de a alerga cu viteză maximă. Concluzia autorilor de mai sus este că, pentru a fi sprinter cu o tehnică eficientă de alergare, este nevoie de a se respecta următoarele aspecte: -execuția unui element tehnic cu viteză lentă nu este transferabilă la viteze apropiate de maxim; -transferul de viteză nu se efectuează decât în mișcările în care coordonările sunt asemănătoare. Să nu uităm
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de ATP, situată la nivelul acestora, prezintă particularitatea de a se descompune, eliberând energia în măsură să producă contracția lor cu intensitate maximă. Acest fapt permite efectuarea unor exerciții foarte intense, cu o putere maximă, ceea ce este extrem de util în alergările de viteză. În schimb, mecanismul de descompunere al ATP-ului nu are puterea să întrețină mult timp contracția musculară, întrucât acesta se găsește în cantități mici în mușchi și fiind solicitat la maximum de intensitate, se epuizează după circa 6-8
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
au puteri egale și valoarea ei reprezintă jumătate din valoarea adulților, iar la vârsta de 14 ani, energia lor este de 90% din valoarea adulților. În acest sens, Van Schenau, 1994, prezintă cantitatea de energie consumată în fiecare fază a alergării de sprint de atleții consacrați. În primele 4 -5” de alergare în proba de 100 mp, energia este susținută de o mare cantitate de fosfați cu un echivalent mecanic de 20W/Kg și chiar mai mult și apoi de 10W
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
iar la vârsta de 14 ani, energia lor este de 90% din valoarea adulților. În acest sens, Van Schenau, 1994, prezintă cantitatea de energie consumată în fiecare fază a alergării de sprint de atleții consacrați. În primele 4 -5” de alergare în proba de 100 mp, energia este susținută de o mare cantitate de fosfați cu un echivalent mecanic de 20W/Kg și chiar mai mult și apoi de 10W/Kg pentru a menține viteza acumulată. Astfel, un sprinter de 80
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
o viteză de 3,6 m/s specifică copiilor cu accelerație de 10-11 m.s- , energia ajunge până la 3000W, ceea ce înseamnă mai mult de 4 cai putere. Concluziile acestui studiu sunt următoarele: - puterea mecanică depinde de datoria de oxigen în timpul alergării la diferite viteze; - datoria de oxigen crește liniar cu viteza de alergare, în opinia lui Boileau et al. 1982, citați de Schenau 1994. Prin comparație cu cele afirmate mai sus, într-un studiu realizat de A. J. Ward - Smith și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
10-11 m.s- , energia ajunge până la 3000W, ceea ce înseamnă mai mult de 4 cai putere. Concluziile acestui studiu sunt următoarele: - puterea mecanică depinde de datoria de oxigen în timpul alergării la diferite viteze; - datoria de oxigen crește liniar cu viteza de alergare, în opinia lui Boileau et al. 1982, citați de Schenau 1994. Prin comparație cu cele afirmate mai sus, într-un studiu realizat de A. J. Ward - Smith și P. F. Radford, 2000, în cursa de 100 mp cu sportivi consacrați
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mai mare la sprintere decât la sprinteri, susține același autor. Astfel, se sugerează ideea că antrenamentul sprinterelor nu ar trebui să-l imite pe cel al sprinterilor. Metabolismul aerob este mai important pentru atlete de-a lungul tuturor distanțelor de alergare. J. Ward - Smith și P. F. Radfort, 2000, au observat că atletele au folosit procente mai mari din rezerva aerobă decât atleții, în probele de sprint prelungit. Tot J.Ward - Smith și P.F. Radfort, 2000, și-au extins studiul și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mișcării imaginate. Annett, 1995 și A. Paivio, 1991, au demonstrat că nu s-a găsit nici un efect aditiv al reperării verbale asupra imaginării vitezei mișcării. Dar un atlet trebuie să fie foarte atent ce-și imaginează, pentru că imaginile nepotrivite scopului alergării ar putea produce diminuări însemnate ale performanței, relevă J.J. Janssen și A.A. Sheikh, 1994. R. A. Schmidt, 1991, susține că dacă se ajunge la un automatism al prelucrării informațiilor, multe acțiuni se pot produce nu doar repede, dar și în
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și diferențiere a organismului, iar pe de altă parte, de eficiența procesului de instruire. Procesul de instruire, la rândul lui, trebuie să stimuleze dezvoltarea biologică a calităților și funcțiilor organismului în direcția specializării motrice. Structura (fazele) și analiza biomecanică a alergării de sprint Structura alergării de sprint este comună cu cea de la oricare alergare în cadrul probelor de viteză ale concursului de atletism, având caracteristici strict particulare. Referirile noastre vor viza proba de 100 mp, cea mai tipică probă de sprint, ce
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
iar pe de altă parte, de eficiența procesului de instruire. Procesul de instruire, la rândul lui, trebuie să stimuleze dezvoltarea biologică a calităților și funcțiilor organismului în direcția specializării motrice. Structura (fazele) și analiza biomecanică a alergării de sprint Structura alergării de sprint este comună cu cea de la oricare alergare în cadrul probelor de viteză ale concursului de atletism, având caracteristici strict particulare. Referirile noastre vor viza proba de 100 mp, cea mai tipică probă de sprint, ce se caracterizează prin următoarele
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
instruire. Procesul de instruire, la rândul lui, trebuie să stimuleze dezvoltarea biologică a calităților și funcțiilor organismului în direcția specializării motrice. Structura (fazele) și analiza biomecanică a alergării de sprint Structura alergării de sprint este comună cu cea de la oricare alergare în cadrul probelor de viteză ale concursului de atletism, având caracteristici strict particulare. Referirile noastre vor viza proba de 100 mp, cea mai tipică probă de sprint, ce se caracterizează prin următoarele faze: poziția de start, startul de jos și lansarea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de viteză ale concursului de atletism, având caracteristici strict particulare. Referirile noastre vor viza proba de 100 mp, cea mai tipică probă de sprint, ce se caracterizează prin următoarele faze: poziția de start, startul de jos și lansarea de la start, alergarea pe parcurs, finișul și atacul firului la sosire. În concepția teoreticienilor străini, aceste faze se regăsesc structurate mai în detaliu, astfel: După S. Gaffeney, 1990, structura, în procente, a alergării de viteză în proba de 100 mp, ar fi următoarea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
poziția de start, startul de jos și lansarea de la start, alergarea pe parcurs, finișul și atacul firului la sosire. În concepția teoreticienilor străini, aceste faze se regăsesc structurate mai în detaliu, astfel: După S. Gaffeney, 1990, structura, în procente, a alergării de viteză în proba de 100 mp, ar fi următoarea: -1%- viteza de reacție din blocuri; -5%- viteza de demaraj -64%- accelerarea; -18%- menținerea velocității (vitezei maxime); -12%- decelerarea. După Mendoza și Schollhorn, 1992, fazele probei de 100mp sunt: 1
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de 100 mp, ar fi următoarea: -1%- viteza de reacție din blocuri; -5%- viteza de demaraj -64%- accelerarea; -18%- menținerea velocității (vitezei maxime); -12%- decelerarea. După Mendoza și Schollhorn, 1992, fazele probei de 100mp sunt: 1. start: - reacție, demaraj. 2. alergare: - accelerare și atingerea vitezei maxime, menținerea vitezei, -decelerare. În studiul lui L. Seagrave, 1996, s-au identificat nouă componente care se au în vedere la o cursă de sprint, dintre care cele de la punctele 2-7 se încadrează în structura propriuzisă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
au în vedere la o cursă de sprint, dintre care cele de la punctele 2-7 se încadrează în structura propriuzisă : 1.Încălzirea - esențială pentru obținerea unei performanțe evitând accidentele. 2.Startul - timpul de reacție și aplicarea forței în primii pași de alergare. 3. Accelerația pură - faza accelerației, care face legătura între startul sportivului și faza de tranziție. Aceasta accelerație cuprinde primii 8 -10 pași de alergare. 4. Tranziția - durează 8 pași și completează faza accelerației pure. Este faza schimbărilor subtile și gradate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
unei performanțe evitând accidentele. 2.Startul - timpul de reacție și aplicarea forței în primii pași de alergare. 3. Accelerația pură - faza accelerației, care face legătura între startul sportivului și faza de tranziție. Aceasta accelerație cuprinde primii 8 -10 pași de alergare. 4. Tranziția - durează 8 pași și completează faza accelerației pure. Este faza schimbărilor subtile și gradate din tehnica lungimii pasului în timpul alergării. 5. Viteza maximă - cea mai importantă perioadă a cursei de sprint, ce se caracterizează prin cea mai mare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
care face legătura între startul sportivului și faza de tranziție. Aceasta accelerație cuprinde primii 8 -10 pași de alergare. 4. Tranziția - durează 8 pași și completează faza accelerației pure. Este faza schimbărilor subtile și gradate din tehnica lungimii pasului în timpul alergării. 5. Viteza maximă - cea mai importantă perioadă a cursei de sprint, ce se caracterizează prin cea mai mare frecvență a pasului și printr-o lungime optimă a acestuia. Viteza maximă se atinge între secunda 4 -5 a cursei de 100
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a pasului și printr-o lungime optimă a acestuia. Viteza maximă se atinge între secunda 4 -5 a cursei de 100 mp și durează 2 -3 sec. Viteza maximă începe după acumulările de viteză obținute în primii 40 m de alergare după start. 6. Menținerea vitezei maxime implică și o scădere gradată a vitezei datorită oboselii de efort, descreșterea frecvenței pasului și o creștere a lungimii acestuia, ce determină apariția fazei de decelerare. 7. Sfârșitul cursei - implică o tehnică ce poate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
care, atunci când sunt executate corect, duc la producerea forței, permițând atleților să depășească inerția și să înceapă faza de accelerație. În mod obișnuit, ținând seama de o secundă, startul include timpul de reacție, aplicarea forței și primii doi pași de alergare. Toți acești factori au fost măsurați cu un goniometru electronic, calculator portabil 280 Kisler, platformă 40/60 cm, pilă electronică pentru înregistrarea timpului de contact și presiunea înregistrată de talpă asupra blocstartului. L. Mendoza și W. Schollhorn, 1992, studiind tehnica
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
distanțle de la linia de plecare la primul, respectiv la al doilea bloc s-a modificat. Rezultatele studiului arată că atleții 2; 3; 4; 5; 6, cărora li s-au modificat distanțele au obținut un rezultat mai bun pentru timpul de alergare pe parcursul primilor 10 m. Distanțele celor două blocuri au fost modificate între 7-10 cm și s-a observat că juniorii testați au obținut rezultate mai bune când unghiul genunchiului de la primul bloc a fost mai mic sau mai mare de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]