8,321 matches
-
Sibișan, Editura Paralela 45, București, 2003; 112. Simion, E., Întoarcerea autorului, Editura Cartea românească, București, 1981; 113. Sonneson, G., That There Are Many Kinds of Icon Signs în International Journal for Visual Semiotics, nr. 3/ 1998; 114. Spridon, M., Despre "aparența" și "realitatea" literaturii, Editura Univers, București, 1984; 115. Spridon, M., Eminescu. O anatomie a elocvenței, Editura Minerva, București, 1994; 116. Stanzel, F. R., Die typischen Erzählsituationen im Roman, Vienne Stuttgart, 1955 ; 117. Starobinski, J., Relația critică, Editura Univers, București, 1974; 118
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lui Procust, ediția citată, p. 30 380 Ibidem 381 Idem, pp. 21 și 26 382 Termenul "verosimil" îl utilizăm cu trimitere la referențialul ascuns sub idea de realism, mimesis, și cultural (verosimilul topic ori de gen cf. M. Spridon, Despre "aparența" și "realitatea" literaturii, Editura Univers, București, 1984, p. 165) 383 Cf. P. Lubbock, The Craft of Fiction, Londra, 1965 384 Cf. Jaap Lintvelt, op. cit., pp. 80-94 385 Cf. J. Pouillon, Temps et roman, Gallimard, Paris, 1946; Tz. Todorov, Les categories
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
poate pentru profani, dar tematica abordată nu se va limita la motivele populare de blamare a medicilor, ci va cuprinde aspecte delicate și dureroase care au dat naștere la numeroase polemici pe planul eticii medicale, precum și noțiuni simple doar în aparență - consimțământ informat, risc medical, răspundere medicală, aspecte privind asigurările pentru malpraxis și importanța acestora pentru recuperarea prejudiciilor produse, sau eventuale modalități de soluționare a conflictelor intervenite pe acest temei. Mai mult ca oricând, acum, malpraxisul medical reprezintă o realitate. Mai
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
profesorului În acest plan este intermedierea relațiilor copiilor cu sistemul de valori promovate În societate. Rostul unui asfel de demers vizează clarificările preliminare necesare oricărei persoane care se află În postura de a-și cristaliza sistemul axiologic propriu. In ciuda aparențelor, la această vârstă elevii sunt preocupați foarte mult de ceea ce gândesc ceilalți despre ei. Diferențieri subtile Încep să apară În conduitele din clasă, se crează o discretă distanțare Între fete și băieți și o competiție, Încărcată de forme ușoare de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
apărut la Iași, la care "lect. dr. Luca Pițu" era și "secretar științific de redacție", ceea ce presupună că i-ar fi "lecturat" producția, cum se spune în româneza cărturarilor, apoi la "Cahiers roumains d'études littéraires", revistă creată pentru exportul aparenței libertății de gândire din "epoca de aur". Orizonturile erau diferite: dacă viitorul analist de teme deșucheate ale epocii scria aplicat despre Limita extremă a genului epidictic (convocând autori ca Joseph de Maistre, Salvador Dali și făcând o ocheadă la E. M
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
având ca punct terminus prin epuizarea resurselor pe Marguerite Yourcenar), "țărănoiul" le trecea prin ciurul lui Scarron și sita lui Sade, prin grila de reprezentări din argotierii francezi, cu privirea "golanului" care pătrunde sub cultura de fațadă hipernormativă la nivelul aparențelor lingvisticer a unei "burghezii" de dată recentă (de la parveniții erei comuniste la cei desprinși din târgoveți între cele două războaie, trecuți de partea "poporului" fie de la început, fie în urma reeducării), mahalagiul/mahalagioaica din Caragiale. Efectul trebuie să fi fost devastator
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
între elanul fugos și galant al lui Nicolas și criteriul de utilitate alegorică plus vanitate, tapiseriile urmând să reprezinte scenic cele cinci simțuri, fără a uita de blazonul casei Le Viste. Claude nu are nici cea mai mică stimă pentru aparențele rangului social, cu ipocrizia și hieratismul lor mimetic, fiind de partea vieții și a sentimentelor adevărate; doar așa ne explicăm scena cu adevărat scandaloasă, chiar și pentru veacul al XXI-lea, la care se vor deda Claude și Nicolas sub
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
motiv reiterat până la obsesie spre o reușită prespălare a creierului, Bernard este foarte circumspect în a crede că a ajuns efectiv în rai, căci nepotrivirea dintre realitate și arhetip este bătătoare la ochi. Pe acest flagrant contrast între esență și aparență, între riturile contractului social și intermitențele inimii, între purgatoriul britanic al partenerilor de călătorie și "raiul" plajelor oceanice din Hawaii, se deapănă o aventură epică, erotică, spirituală, pe scurt, un roman fără cusur, dat "la cheie", ca de obicei, de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cu un aparat de fotografiat, detalii, așa cum vom vedea, deloc neglijabile. Se lasă ademeniți și aproape târâți de mână cu o cordialitate posesivă de numitul Robert, printre alei, piațete și pasaje, halucinantul traseu nocturn sfârșind într-un bar, după toate aparențele pentru gay, călăuza părând a fi de-al casei. Robert cel ridat nu ezită să-și relateze povestea, de fapt obsesia legată de tatăl său, ex-diplomat la Londra și tiran al familiei prin nenumărate interdicții, valabile pentru fete, nu însă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cap al familiei. Dihonia între surori și frate va fi ireversibilă, micul tiran devenind un misogin sadic și un maschilist odios, convins că bărbatul adevărat (bruta discreționară) este menit să modeleze lumea. La a doua întâlnire, tot "întâmplătoare", după toate aparențele, în Piazza San Marco, Robert îi invită pe cei doi să doarmă în vila lui. Înainte de a se trezi, Colin este contemplat gol prin ochii lui Mary, ocazie pentru MacEwan de a-și proba darul de anatomist îndrăgostit și totodată
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cu cât împinge mai departe hotarul lumii cunoscute, cu atât mai mult se apropie de poveste. O poveste diferită de cea a adulților, în special al celor ce fac parte din etnia căzută în dizgrația istoriei, dar care păstrează încă aparențele unui simulacru de sociabilitate, de ritual religios în sinagoga improvizată, refuzând astfel stigmatizarea. Însăși "sălbăticiunea" de Esther se convertește sub efectul cântărilor și rugăciunilor din cartea sfântă (chiar dacă nu înșelegea sensul cuvintelor), acestea având puterea să o transpună, să o
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de Sud din apropierea Polului Antarctic, își face cunoscut statutul: timp de 12 luni trebuia să trăiască acolo, într-o singurătate de exil, cu misiunea de a nota direcția, intensitatea și frecvența vânturilor. Descins pe țărmul acelei limbi de pământ cu aparență megalitică, se îndreaptă spre casa meteorologului, o clădire aproape ruinată și părăsită. Nici urmă de lucruri personale care să ateste prezența unui om, mai cu seamă a celui ce trebuia înlocuit și îmbarcat. Știind că farul de pe insulă era locuit
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ei de supraviețuire. Dicțiunea inepuizabilă a memorialiștilor-inchizitori, aproape transa incontinenței lor confesive, capricioasă mai ales în discontinuitatea axei temporale, constituie un exemplu tipic de cum forma devine semnificație: destrămarea galopantă a centralității puterii discreționare, dezintegrarea unui univers toxic, blestemat, deși cu aparențe de normalitate, spargerea încremenirii funeste în miriade de cioburi: așa-zisul echilibru politic și social, hrănit propagandistic cu splendoarea Portugaliei, nu era decât o perversă, teroristă colecție de sloganuri și butaforie. Să facem cunoștință cu câțiva dintre memorialiștii romanului, personaje
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
monologhează despre sânii ei dinadins la vedere, spre momirea și deturnarea victimelor. Care fac tot felul de alegații și uneori chiar analize cvasi-medicale, când favorabile, când defăimătoare, despre obârșia și identitatea fizică a șoferiței, spre deruta cititorului; deși are toate aparențele unei ființe umane de sex feminin, Isserley n-are nimic normal, începând cu mâinile stâlcite și picioarele de paralitic și terminând cu sânii mult prea mari și parcă de împrumut. În doze, trepte și ritmuri care țin de talentul epic
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
par să aibă o voluptuoasă slăbiciune). Este și cazul lui Michel Faber, care, de la realismul canonic al romanului british, trece direct la relatarea horror, stilul fiind aproape științific, în ciuda cruzimii și violențelor riturilor săvârșite de personalul format din alieni cu aparențe umane. Masculii livrați de Isserley, după ce sunt rași, purificați chimic, decerebrați și castrați, sunt puși la îngrășat în niște țarcuri și boxe comune. Când ajung numai buni de procesat, ei sunt tranșați și apoi trimiși ca specialități într-o țară
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
lui Don Juan, nu era altceva decât emisarul Iadului, cobaiul menit să se perfecționeze, o dată cu depozitarul său, în teologie, predestinare și liberul arbitru. Straniul menaj al lui Don Juan, al sufletului său cu acel Mefisto italian, "un diavol fericit de aparența lui umană", îi garantează însăși dăinuirea în feluritele sale succedanee, inclusiv puterea de fascinație, chiar dacă în viața lui femeile au avut un rol exclusiv instrumental, de revoltă față de Dumnezeu. Excepțională este ponderea dată de romancier coabitării eurilor (Don Juan Leporello
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
îmbolnăvise de nervi din cauza unei pasiuni homoerotice pentru un mic monstru care-l jecmănise de bani, îl umilise ș.a.m.d. Valentina îl preia, îl vindecă și chiar îl violează, ceea ce a dus chiar la o nuntă pentru a salva aparențele. Sosind în America, Valentina înțelege rapid că n-avea nici un rost să-și recicleze așa-zisul bărbat, pentru a scoate din el un heterosexual; în schimb, va da de inevitabilul Alik, dispus să o inițieze și pe ea în viața
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
armata de marionete cu care se desfăta Șeful de Post. Aflat în așteptarea eternă a Răzbunătorului de dincolo de mlaștini. Ca un fel de părinte al victimelor datoriei, departe de frontul propriu-zis, de război, de istorie, isterizate de iraționalul cazon, cu aparență de doctrină. Nu putem evita numele unor Buzzati, Brecht, Ionesco sau Gombrowicz, dacă vrem să definim libera circulație a unor motive narative sau dramatice, cum ar fi de pildă condiția de prizonierat devenită a doua natură a victimelor dresate prin
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
activități insolite; aceea de transă hipnotică sau mediumnică, În care subiectul e calm, dar viu În mod concret; și aceea de catalepsie, cînd subiectul e Într-atîta privat de toate facultățile sale, pînă la oprirea respirației și al pulsului, Încît are aparența unui mort, cu toate că, să-și descrie percepțiile și cunoștințele dobîndite În spirit”. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Nu mai trebuie să reamintesc aici „probatoriile” pentru fiecare din elementele caracteristice de mai sus: posesiunea, transa hipnotică și catalepsia. Fiindcă termenul de
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
lumii sau mai degrabă îl arată. Ele «tratează» despre nimic. Ele presupun că numele au semnificație, iar propozițiile elementare sens. Și aceasta este legătura lor cu lumea.“) „Ontologia“ sau „metafizica“ Tractatus-ului nu se raportează decât la limbaj.48 Este o aparență că autorul Tractatus-ului formulează enunțuri metafizice; această aparență ar fi înlăturată de precizări cuprinse în „Cuvântul înainte“ și în partea finală a lucrării. Enunțurile „ontologice“ sau „metafizice“ din Tractatus „arată“ condițiile interne ale limbajului și ale gândirii în genere.49
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
despre nimic. Ele presupun că numele au semnificație, iar propozițiile elementare sens. Și aceasta este legătura lor cu lumea.“) „Ontologia“ sau „metafizica“ Tractatus-ului nu se raportează decât la limbaj.48 Este o aparență că autorul Tractatus-ului formulează enunțuri metafizice; această aparență ar fi înlăturată de precizări cuprinse în „Cuvântul înainte“ și în partea finală a lucrării. Enunțurile „ontologice“ sau „metafizice“ din Tractatus „arată“ condițiile interne ale limbajului și ale gândirii în genere.49 Una din întrebările la care trebuie să răspundă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
că între științele naturii și filozofie nu va exista ceva intermediar. Considerând doar forma unei expresii a limbajului vom putea stabili dacă ea poate sau nu să fie adevărată sau falsă în sensul corespondenței cu faptele. Este înlăturată astfel o aparență ce s-a dovedit a fi atât de persistentă, impresia că ar exista propoziții ce descriu fapte care ar avea ceva comun cu filozofia. Ceea ce aruncă o lumină asupra unor observații ca acestea: „Psihologia nu este mai înrudită cu filozofia
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
curentă sau în știință, răspunsul Tractatus-ului și cel pe care îl găsim în scrieri mai târzii sunt foarte diferite. În Tractatus, Wittgenstein împărtășea punctul de vedere al lui Russell, al logicienilor moderni în general, acela că limbajul deghizează gândurile, generând aparențe înșelătoare cu privire la forma lor logică. Încă din primii ani după reluarea activității filozofice, perspectiva lui va cunoaște o schimbare radicală. În lecțiile sale din anii ’30, Wittgenstein compara limbajul cu o țară sau cu un oraș pentru care nu avem
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
vedeau în filozofie theoria prin excelență. Aceasta ne ridică deasupra orizontului experienței curente prin elaborări teoretice, care urmăresc obiective diferite de cele ale cercetării științifice. Se presupune că, în alt fel decât marile teorii științifice, rațiunea filozofică identifică și depășește aparențe, dezvăluie corelații inaccesibile intuiției și experienței comune. Asumarea tacită sau elaborarea sistematică a unor asemenea reprezentări constituie un punct de întâlnire pentru orientări și tradiții filozofice atât de diferite cum sunt cele inaugurate de Platon și Aristotel, de Descartes, Kant
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în această direcție. Îndemnul lui Wittgenstein „Nu gândi, ci privește!“17 poate fi înțeles astfel: nu te lăsa dominat de obișnuințe ale gândirii, explorează alternative! Filozofia merge pe o cale greșită atunci când, inspirată de idealul științei, își propune să depășească aparențele, să dezvăluie ceva ascuns, să formuleze principii care unifică și explică ceea ce este particular și contingent. Pentru a înțelege cum funcționează limbajul și gândirea noastră nu avem nevoie să cercetăm decât ceea ce stă deschis în fața ochilor, adică să discernem diferențe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]