16,557 matches
-
fiind diferite nu numai ca mărime, ci și în funcție de: - domeniul de activitate: au exclusiv activități de educație a adulților sau desfășoară și alte tipuri de activități; - adresabilitatea ofertei: este deschisă tuturor categoriilor de adulți sau se adresează numai anumitor grupuri; - apartenența lor: sunt parte a unor structuri organizaționale largi (cum sunt, de exemplu, organizațiile patronale și sindicale, bisericile ș.a.) sau sunt organizații independente; - interesele lor: comerciale (cum sunt centrele de pregătire profesională, organizate ca societăți comerciale), sociale (de exemplu, serviciile bisericești
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
interacțiunile sociale fiind esențiale atât în cunoaștere, cât și în înțelegere. De asemenea, comportamentul grupului „obligă” persoana să-și descopere propriul rol în interiorul acestuia. Fiind parte a echipei, lucrând cu ceilalți în atingerea obiectivelor de învățare, adultul trăiește și sentimentul apartenenței la grup, la „comunitate”, ceea ce conduce la stimularea motivației de a învăța (Minton, 2000). Ennis și colaboratorii săi (apud Merriam, Caffarella, 1991) au realizat o analiză a componentelor climatului social ce influențează calitatea experiențelor de învățare, urmărind trei direcții: percepțiile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să devină vizibile. Putem întâlni aici aspecte legate de atitudinile și caracteristicile naționale, modul de structurare a sistemului educațional, expectanțele privind realizarea academică și valoarea acordată de societate diplomelor obținute. De asemenea, accesul la formare poate fi îngrădit și de: - apartenența la o anumită clasă socială și statutul socioeconomic al persoanei respective (profesia, nivelul de educație, venitul personal sau familial, calitatea vieții etc.); - apartenența sexuală: participarea femeilor având o pondere mai redusă, ca urmare a responsabilităților numeroase legate în special de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și valoarea acordată de societate diplomelor obținute. De asemenea, accesul la formare poate fi îngrădit și de: - apartenența la o anumită clasă socială și statutul socioeconomic al persoanei respective (profesia, nivelul de educație, venitul personal sau familial, calitatea vieții etc.); - apartenența sexuală: participarea femeilor având o pondere mai redusă, ca urmare a responsabilităților numeroase legate în special de familie; - vârsta: existând o discriminare mai mult sau mai puțin tacită față de persoanele trecute de o anumită vârstă, pe de o parte, și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este exclusivăși absolută în evaluarea din educația adulților, nefiind neglijate nici conduitele intermediare/de parcurs și, mai ales, felul cum se succedă ele fluent și cumulativ-integrativ, conectate prin evaluări parțiale/intermitente din partea formatorului; • un interes sporit pentru evaluarea grupului de apartenență, simultan cu evaluarea fiecărui cursant, în stagiile de formare în educația adulților, dat fiind faptul că, la acest nivel, grupul supus unui program de formare diferă din multe puncte de vedere de grupul de tip „clasă de elevi”, având o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și cursant, mai putem spune că astfel sunt eliminate barierele referitoare la stresul cursanților atunci când sunt față în față cu tutorii. Nu mai există nici un fel de discriminări, indiferent de natura lor: de ordin sexual sau referitoare la etnie religie, apartenență socioeconomică sau culturală etc. - se știe faptul că, de obicei, cursanții sunt foarte receptivi la inovație, acceptă cu ușurință provocările și sunt dornici să învețe lucruri noi. Ei percep ca pe o provocare o astfel de platformă de învățare sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
îndemână pentruînvățarea informală, de la egali, de la semeni, prin împărtășirea unor experiențe și reflecții. De asemenea, vorbind tot de avantajele 2 generate de utilizarea blogurilor la scară planetară, putem menționa faptul că în cadrul blogosferei nu există probleme referitoare la rasism, la apartenența la o anumită religie, la barierele socioeconomice sau culturale. Așa cum era de așteptat, orice nouă tehnologie internet apărută are și efectenegative (vezi Malița, 2006a; Grosseck, 2006) sau, altfel spus, folosirea sa implică anumite riscuri. Dintre acestea, considerăm că aspectul negativ
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru că e rezultatul unei alegeri. Eu am ales-o pe ea, ca domeniu de studiu și pasiune savantă, și nu ea pe mine, ca istoriograf, comentator sau cronicar. În al doilea rând, este „a mea” și datorită unei relații de apartenență. M-am născut, am trăit și nu am nici un dubiu că voi muri aici, În Ardeal, În lumea care mi-e dragă și familiară. Iar Între aceste două repere - Între libertatea de a-ți alege destinul și Înrădăcinarea Într-o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este primordial, că el ar fi cel mai important pentru propria condiție. La Întrebarea „cine ești?”, un francez din secolul al XVIII-lea ar fi răspuns: sunt baronul X, sunt nepotul negustorului Y, sunt țăranul cutare de pe moșia marchizului Z. Apartenența la o anumită categorie socială era mult mai importantă decât limba sau naționalitatea. Nimănui nu i-ar fi trecut prin minte să spună „sunt francez”, iar pașapoarte care să arate acest lucru nu existau. Un text medieval celebru chiar consemnează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și-au edificat și ei o națiune separată, chiar dacă totul părea să-i lege, și lingvistic, și teritorial, de restul lumii germane. Să nu ne mai mirăm atunci de vorbitorii de română din Republica Moldova de astăzi, care ezită Între o apartenență moldoveană distinctă și revenirea la fosta lor identitate românească, sub imperiul diferitelor presiuni politice sau culturale. Ce se poate concluziona pe marginea acestor considerații sumare? Identitatea națională, afirmată În ultimele două sute de ani, este o construcție socială recentă, edificată pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
abordate de acești istorici, mai ales În lumea medievală, solidaritățile etnice și naționale aveau caracteristici diferite și o pondere mai redusă decât În epoca modernă și contemporană, istoricii mentalităților s-au arătat interesați de imaginile și prejudecățile generate de sentimentul apartenenței la alte tipuri de colectivitate umană, la un anumit grup religios, cultural, social sau profesional, care Îi lega pe membrii acestora mai puternic decât putea să o facă sentimentul identității etnice. Astfel, pentru omul medieval, istoria mentalităților a delimitat o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ale acestor discipline, istoria culturală Își propune să studieze sistemele de valori și tiparele de sensibilitate, normele de comportament și atitudinile dominante, producțiile culturale și expresia artistică, formele materiale de civilizație, În fond totalitatea manifestărilor umane ipostaziate istoric, din perspectiva apartenenței lor la un mediu cultural fundamental. Ținând cont de importanța comunicării În procesul de producere și de transmitere a valorilor culturale, istoria culturală promovează mai ales o direcție de studiere a istoriei relațiilor culturale, ceea ce o apropie foarte mult, ca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
defini, În sfera științelor socio-umane, o structură explicativă mai cuprinzătoare, mai coerentă și mai ambițioasă. Până acum, imagologia a fost considerată, În general, o ramură a istoriei mentalităților, așa cum apare și În clasificarea din Bibliografia Istorică. Dar tocmai datorită acestei apartenențe, ea riscă să resimtă criza de identitate pe care o acuză la ora actuală disciplina-mamă. Astăzi, mulți cercetători Îi reproșează istoriei mentalităților fie caracterul prea vag și general al conceptelor cu care operează, fie, dimpotrivă, fragmentarea obiectului cercetării În nenumărate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
felul În care este relaționată, În general, „Transilvania” cu „România”, În cultura politică românească. Transilvania este Înfățișată Întotdeauna ca o parte componentă, indisociabilă, a României, nu doar din punctul de vedere al realității politico-administrative actuale, ci și din acela al apartenenței istorice și al esenței de civilizație pe care ar conține-o. Luarea În considerare a Transilvaniei ca un element particular, aparte, autonom, În cadrul civilizației românești, este obstrucționată de faptul că românii o definesc nu ca o parte oarecare, ci ca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
universitatea, termenul universitas, din latina medievală, nu se referea nicidecum la o instituție de Învățământ superior. El nu desemna instituția ca atare, ci doar comunitatea studenților și profesorilor, asociați Într-un „tot”, Într-o corporație legal recunoscută. Acest spirit de apartenență la aceeași comunitate, Împărtășit de magiștri și de discipoli, a supraviețuit În mediul universitar până astăzi, ca o moștenire de preț, și el este vizibil, de pildă, la nivelul unor forme exterioare de politețe. Sub cupola universității, profesorii se adresează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Universități clujene. Și, fără Îndoială, lista venerabilelor edificii care adăpostesc Clujul universitar și care constituie osatura istoriei acestui loc se poate prelungi la nesfârșit, În cazul unui oraș ale cărui catedrale Își măsoară vârsta cu secolele. Întorcându-ne la problema „apartenenței naționale” a edificiilor universitare ridicate În perioada regimului dualist austro-ungar sau chiar mai Înainte, trebuie să remarcăm cu luciditate marile dificultăți pe care le ridică astăzi asumarea unei asemenea moșteniri de către concetățenii noștri. Într-adevăr, rememorând istoria Universității ungurești, conștiința
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
anumite metodologii sau vârste istoriografice, păstrându-și Însă afilierea esențială, stabilită pe baza aceluiași criteriu de factură etnică. Mai mult decât atât, nu avem nici măcar o istoriografie bună și una proastă a Transilvaniei, ci, din nou, delimitările se fac În funcție de apartenența națională. O anumită lucrare poate fi socotită „neștiințifică”, „partizană”, nu pentru că autorul ei s-ar dovedi neapărat un slab profesionist, ci pentru că aceasta reflectă punctul de vedere „eronat”, „neștiințific”, al unei istoriografii rivale. Întrebarea ar fi dacă este posibilă și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
industrializare; În locul culturii orale, folclorice, se răspândește cultura scrisului, bazată pe școală; În locul ierarhiilor sociale și politice tradiționale, ia naștere societatea egalitară, democratică, În care toți sunt asemenea, din punctul de vedere al drepturilor și libertăților politice, ca și În ceea ce privește apartenența unanim recunoscută la aceeași comunitate națională. În fine, locul spațiului sacru, al ritualului și al sărbătorii, al universului ordonat de un Dumnezeu omniprezent, va fi luat de lumea secularizată, profană, explicabilă rațional, din care divinitatea era evacuată Într-un spațiu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
coeziune socială se inserează noul principiu de ordonare a realității sociale, naționalismul. Acesta apare pe ruinele identităților tradiționale, etnice, culturale, sociale și religioase, identități bazate, după cum scrie Benedict Anderson, pe contactul nemijlocit, personal, al fiecărui individ cu membrii comunității de apartenență. Dar mai ales În Europa răsăriteană, crede Anthony D. Smith, naționalismele moderne au fost construite utilizându-se din plin elementele oferite de identitățile etnice premoderne. Pornind de la acestea, În secolul al XIX-lea s-au clădit și s-au inventat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rolul conducător, având ca argumente legitimante majoritatea lor numerică, precum și o construcție istorică axată pe ideea priorității și continuității. În fine, a treia variantă era aceea a unei Transilvanii ungurești. Ea se Întemeia tot pe un argument istoric, cel al apartenenței Ardealului la Regatul Ungariei, dar și pe unul de factură modernă, respectiv pe proiectul național maghiar, elaborat de Széchenyi și Kossuth XE "Kossuth" , bazat pe contiguitatea națiunii maghiare În cuprinsul Întregului său teritoriu istoric. Pentru români, ultima variantă nu reprezenta
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să argumenteze teza că imaginea „Europei luminate”, a progresului și a culturii, la care se raportau intelectualii români de la Începuturile epocii moderne, avea În spatele ei o „Europă geografică”, corect definită din punct de vedere al amplasării În spațiu, inclusiv În ceea ce privește apartenența românilor la respectiva entitate. De ce este important acest lucru? Deoarece, În această lumină, sesizăm mai bine caracterul „retoric”, dimensiunea pur ideologică a Întrebărilor referitoare la identitatea europeană a românilor. Dacă lucrurile erau clare sub aspectul „realității geografice”, se poate spune
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mentalități Încă nefamiliarizate cu o manieră de reprezentare abstractă. Europa este „a noastră”, mai spune, fără nici o rezervă, cronicarul. El relaționează, În mod strâns, trei elemente ale unei ecuații identitare: Europa, Împăratul și românii. Împăratul, suveranul legitim, și, prin el, apartenența la Imperiul Austriac reprezintă, de fapt, elementele decisive care Îi inserează pe români În geografia politică a continentului și le conferă dimensiunea europeană a identității lor. Pentru Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , În acord cu logica oricărei lecții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
definirea În manieră iluministă a civilizației europene: dacă „Europa” Înseamnă progres și cultură, iar românii sunt deficitari la acest capitol (din cauze imputabile lor sau altora), rezultă că europenitatea lor este una precară. Uneori, este pusă sub semnul Întrebării chiar apartenența la Europa, În numele inadecvării românilor la criteriile care definesc specificul civilizației europene, așa după cum o face Timotei Cipariu XE "Cipariu" , În 1845, atunci când se referă la persistența nefirească a instituției robiei În Țara Românească: Numai la ei mai domnește sclavismul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
perioadei iluministe. Dacă românii Îmbrățișau principiile politice liberale (de exemplu, prin intermediul pasului miraculos și rapid al Revoluției), ei intrau automat, cu drepturi depline, În comunitatea popoarelor europene civilizate. În măsura În care se va dovedi că și ei sunt Însuflețiți de ideile libertății, apartenența la Europa nu va mai constitui o problemă. Se poate observa, În concluzie, că redefinirea criteriilor de apartenență la spațiul european, din punctul de vedere al imaginilor construite de intelectualii români, ținea cont, În mod prioritar, de necesitățile ideologice ale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
intrau automat, cu drepturi depline, În comunitatea popoarelor europene civilizate. În măsura În care se va dovedi că și ei sunt Însuflețiți de ideile libertății, apartenența la Europa nu va mai constitui o problemă. Se poate observa, În concluzie, că redefinirea criteriilor de apartenență la spațiul european, din punctul de vedere al imaginilor construite de intelectualii români, ținea cont, În mod prioritar, de necesitățile ideologice ale momentului. „Europa” românilor ardeleni (ca și a altor creatori de heteroimagini politice dintr-o epocă de geneză a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]