5,714 matches
-
ajutor autorităților franceze într-un proiect de aducțiune a apei potabile în interiorul comunei. Astfel, în 1910 Luncavița devenea prima localitate a Dobrogei cu sistem modern de alimentare cu apă potabilă. Comuna Luncavița este amplasată la egală distanță (7 km) de arealul a două mari arii naturale ecologice, Rezervația Biosferei Delta Dunării și situl de importanță comunitară Munții Măcinului. Ea se situează și între Parcul Național Munții Măcinului și Lunca Dunării. Comuna Luncavița se află la distanțe accesibile de o serie de
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
scop medicinal sau culinar (frunzele bazale, cu un gust ușor amărui, se folosesc în salate asortate, precum și în pregătirea unor mâncăruri specifice bucătăriei franceze și italiene). a comună este o plantă originară din nordul Africii, Europa și Asia, al cărei areal natural s-a extins și în America de Nord. Este cultivată în regiunile temperate. Plantă erbacee perenă, spontană și adesea cultivată pentru rădăcinile sale din care se extrage un surogat de cafea. Cicoarea are o arie mare de răspândire în pășuni și
Cicoare () [Corola-website/Science/309764_a_311093]
-
cu arabescuri ornamentale colorate și cu chipuri de sfinți. Toate acestea arată, desigur, o artă rudimentară, dar nu lipsită de frumusețe.”" Bisericile de lemn, adevărate monumente de artă populară românească, constituie, în prezent, importante dovezi materiale ale permanenței românești în arealul carpatic. Fără a fi un fenomen specific doar unei anumite zone geografice locuite de români, lăcașurile de cult realizate din lemn se constituie într-o caracteristică a vieții spirituale a românilor din toate regiunile istorice ale țării (Transilvania, Maramureș, Crișana
Biserici de lemn din Mureș () [Corola-website/Science/309946_a_311275]
-
Oltenia, Muntenia, Moldova). Indiferent de zona geografică din care provin, bisericile de lemn se caracterizează printr-o unitate tipologică a tehnicii de construcție, formelor arhitectonice și ornamentelor. Cu toate piedicile și greutățile rezultate din statutul de „tolerați” impus populației românești, arealul transilvan a cunoscut de-a lungul secolelor trecute o abundență de lăcașuri de cult românești din lemn, un număr prea mic dintre acestea păstrându-se până în zilele noastre, în principal datorită perisabilității materialului din care au fost construite ori pierderii
Biserici de lemn din Mureș () [Corola-website/Science/309946_a_311275]
-
Petru M. Șuster, Dr. Andy Z. Lehrer a abordat pentru prima dată în țară, studiul detaliat al acestei familii pe baza armăturilor genitale mascule, ceea ce a dus la descoperirea unei serii de specii noi pentru fauna Calliphoridelor României, la extinderea arealului geografic cu noi stațiuni de colectare și la revizuiri taxonomice pentru majoritatea speciilor citate. Toate aceste aspecte s-au materializat până la urmă în monografia sa asupra familiei Calliphoridae, publicată în 1972, în seria de Faună a României. Nu se poate
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
Apele minerale din România au un conținut deosebit de variat în elemente chimice și de aceea prezintă o mare complexitate și diversitate sub aspect fizico-chimic, minerologic, termic. Ele sunt localizate în principal între zona de contact între dealuri și podișuri cu arealul montan (stațiunile Covasna, Tușnad, Călimănești, Băile Herculane, Vatra Dornei). Lacurile terapeutice - datorită calităților fizico-chimice ale apelor lor, fenomenului de heliotermie și salinitate ridicată, prezintă un deosebit interes terapeutic; apele acestor lacuri sunt clorurate sodic, iodurate sau sulfuroase. Lacurile cele mai
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
este inclus satul Viișoara. La 1930 satul Purcari era în plasa Volintiri, județul Cetatea-Albă. Localitatea este amplasată pe cursul inferior al râului Nistru. Localitatea se află în Zona vinicolă Sud-Est. Specialiștii disting pe teritoriul Moldovei nu mai puțin de patru arealuri: zona de Nord, zona Codrilor (Centrală), de Sud-Est (Nistreană), de Sud. Zona Nistreană se extinde în formă de fâșie îngustă de-a lungul malului nistrean. În limitele ei se înscrie centrul de vinificație Purcari. Condițiile climaterice sunt favorabile cultivării soiurilor
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
aciforme, au o lungime de 15 cm și sunt grupate câte două. Conurile sunt ovale, cu o lungime de până la 10 cm. Acest arbore are o înălțime de până la 50 m și un diametru de 1 - 1,5 m, în arealul său mediteranean, însă la noi nu depășește 30-32 m, cu un port caracteristic crește pe stâncile calcaroase din Banat și Oltenia; cu coroana piramidală care se lățește la bătrânețe; lujerii viguroși, brun-cenușii pânî la negriciosi, glabrii; acele câte două în
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
este bienală, cu o periodicitate a fructuficației de 2-3 ani. Lemnul său este de o culoare cenușie-maro. Pinul negru este râspândit în sudul și, parțial, centrul Europei, peninsula Asia Mică și nordul Africii. Pinul negru este o specie exotică, cu areal mai restrâns decât pinul silvestru, fiind o componentă a regiunilor forestiere mediteraneene. Pinul negru este răspândit în sudul și, parțial, centrul Europei, peninsula Asia Mică și nordul Africii. În România, apare natural în insule izolate din Banat și Oltenia, în
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
rațe sălbatice" și "berze". Reptilele sunt puține: "vipera", "șarpele de apă", "șopârlele". Amfibienii sunt reprezentați de "salamandre", "tritoni" și "broaște". Ihtiofauna este bogată, atât în râurile de munte, cât și în Olt. "Coleopterele" și "lepidopterele" sunt întâlnite în aproape tot arealul Țării Bârsei. Resursele naturale subterane ale Țării Bârsei sunt puține, nefacilitând dezvoltarea unei industrii miniere puternice. Totuși, se găsesc unele bogății de importanță economică, precum lignitul (în masivul Măgura Codlei) sau materialele de construcție. La nord-vest de Zărnești, pe valea
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
alcătuit din trei trepte: Temperaturile medii anuale se încadrează în intervalul 10-12°C. Se observă diferențe între partea nordică (9-10°C) și partea sudică (10-11°C). Precipitațiile medii anuale sunt între 550-600 mm. Vegetația naturală s-a păstrat doar pe areale extrem de restrânse. Solurile sunt din clasa molisolurilor (cernoziomuri) și solurilor intrazonale (hidromorfe, halomorfe, psamosolurilor în Câmpia Careiului). Drenează aceleași râuri că Dealurile de Vest. Râurile care străbat câmpia au o direcție E-V cu excepția celor din Banat care se orientează
Câmpia de Vest () [Corola-website/Science/306222_a_307551]
-
Totuși ingeniozitatea oamenilor din zonele invadate le-a găsit o utilizare în confecționarea scheletului coroanelor funerare. În timp s-au constatat efecte negative asupra mediului, prin concurența făcută speciilor autohtone, ceea ce a condus chiar la eliminarea unora dintre acestea pe arealele afectate. Îndepărtarea tufărișului de amorfă din habitatele naturale invadate, în scopul regenerării acestora, este deosebit de dificilă, din cauza prolificității deosebite a speciei, presupunând, de asemenea, resurse financiare foarte mari.
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]
-
zonă de un pitoresc deosebit. Stâncile din zonă sunt o mare atracție pentru alpiniști. Rezervația științifică Pietrosu Mare se află în partea nord-vestică a Munților Rodnei. Aceasta se desfășoară de la circa 750 m la 2.303 m altitudine, incluzând în arealul ei reliefuri aparținând diferitelor cicluri de modelare (în special glaciar și periglaciar), precum și porțiuni din principalele etaje de vegetație ale Munților Rodnei. A fost înființată în 1932 și are și o zonă științifică de protecție absolută. În rezervație sunt prezente
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
între 800 și 900 mm. Principalele râuri care străbat zona sunt Crasna, Almașul și Agrijul, având afluenți pâraie cu debit scăzut, alimentate de izvoare, zapezi și ploi, cu regim de scurgere permanent sau semipermanent. Caracteristică zonei este inexistentă lacurilor naturale. Arealul Munților Meseș adăpostește o gamă variată de animale sălbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte) specii de plante din floră (arbori, arbuști, ierburi, flori) spontană a nordului Apusenilor. Mamifere cu specii: lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
conform înregistrărilor din registrele municipale. Densitatea populației în Spania (91 loc./km patrat) este mai redusă decât în celelalte țări ale Europei de Vest, iar distribuția pe teritoriul țării este inegală. Cu excepția regiunii ce înconjoară capitala, Madrid, cele mai populate areale se găsesc de-a lungul coastei mediteraneene. Populația Spaniei s-a dublat în timpul secolului XX, îndeosebi datorită spectaculosului "boom demografic" dintre anii 1960 si 1970. Spaniolii nativi reprezintă 88% din populația totală a Spaniei. După ce rata natalității si rata de
Demografia Spaniei () [Corola-website/Science/306293_a_307622]
-
2,53/1000. Densitatea populației în Spania, de 91,4 loc./km patrat în 2008, este mai mică decât în majoritatea altor tări din Europa Occidentală, iar distribuția în teritoriu este foarte inegală. Populația spaniolă se concentrează îndeosebi în 2 areale: Zonele de coastă și proximitatea acestora: Zonele de coastă și cele apropiate de acestea sunt cele mai populate și unde se găsesc cele mai mari nuclee de populație în arii metropolitane, spre exemplu: Barcelona, care își extinde aria de influență
Demografia Spaniei () [Corola-website/Science/306293_a_307622]
-
care prin Ilișoara își are obîrșia sub Măgura Calului din apropiere de Piatra Fîntînele, împreună cu afluentul său Leșu - aproape paralele - drenează partea centrală; Bistrița (limita sudică) cu obîrșiile în Căliman și afluentul său Bîrgăul (Tiha, Straja) - de asemenea cvasi-paralele - străbat arealul sudic al masivului, fiind cel mai mare afluent al Șieului (sistemul hidrografic al Someșului Mare), cu o lungime de 65,4 km, care drenează o suprafață de 662 Km2, din care peste 400 km2 numai în regiunea Munților Bîrgău. Apele
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
sunt circumscriși de următoarele aglomerări urbane: Gură Humorului, Fălticeni, Târgu Neamț, Piatra Neamț, Bicaz. Conform L 83/2004, alte 2 localități: Frasin pe valea Moldovei și Broșteni pe valea Bistriței au căpătat statutul juridic de oraș. Mai multe comune își împart arealul montan, în sens orar: Activitățile economice de bază în aria montană propriu-zisă sunt cele zootehnic-forestiere. Subordonat, pe terasele inferioare ale râurilor se cultivă cartof, plante furajere și chiar porumb. Resursele minerale sunt modeste, singurele în cantități mari fiind materialele de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
de construcție, care nu fac însă obiectul unor exploatări sistematice de amploare. În gresia oligocena de Kliwa au fost identificate mici rezerve de petrol, exploatate numai la Pipirig, din 1983. Activitatea turistică este inegal repartizata, concentrându-se în principal în arealul Parcului Natural Vânători Neamț. În partea de nord, acoperirea cu servicii turistice este centrată în arealul limitrof "Drumului Talienilor" (DJ209B) - pe versanții vestici, activitate în curs de dezvoltare Accesul spre asistență medicală înspre vest, este grevat de necesitatea de a
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Kliwa au fost identificate mici rezerve de petrol, exploatate numai la Pipirig, din 1983. Activitatea turistică este inegal repartizata, concentrându-se în principal în arealul Parcului Natural Vânători Neamț. În partea de nord, acoperirea cu servicii turistice este centrată în arealul limitrof "Drumului Talienilor" (DJ209B) - pe versanții vestici, activitate în curs de dezvoltare Accesul spre asistență medicală înspre vest, este grevat de necesitatea de a traversa culmea Carpaților Orientali spre Târgu Mureș (prin pasurile Petru Vodă și Creangă în zona nordică
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
sunt situați pe teritoriul comunei Agapia lângă sediul Ocolului Silvic Văratec, reprezentând un arboret de mesteacăn având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani, fiind o rezervație de tip mixt, forestiera și peisagistica. Lacul Cuejdel este situat în arealul comunei Gârcina, lângă Piatră Neamț, s-a format în urma unor alunecări de teren succesive pe cursul pârâului Cuiejdel la baza Culmii Munticelu. Este cel mai mare lac de baraj natural din țară. În aval de lac mai există patru lacuri
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
ideaeus), fragii (Fragaria vesca). Solurile cambice se prezintă ca argiluvisoluri, soluri brune luvice și soluri brune eu-mezobazice, iar cele spodice, ca soluri brune acide și brune podzolice. Pe lângă bogata faună de nevertebrate specifică pădurilor de fag sau conifere ori cu areal larg de răspândire, în Munții Tarcăului se regăsesc numeroase alte specii vertebrate. Astfel apar pești precum : boișteanul (Phoxinus phoxinus), fântânelul (Salvelinus fontinalis), lipanul (Thymallus thymallus), moioaga (Barbus meridionalis), păstravul (Salmo trutta fario), porcușorul (Gobio uranoscopus frici), zglăvoaca (Cotus gobio). Se
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
sub 10 loc./km. O densitate mai mare a populației se constată de-a lungul văilor circumferențiale, precum și de-a lungul cursurilor inferioare ale Tarcăului și Asăului. Cu predilecție densitatea variază cel mai mult în sens pozitiv în principal în arealele de sud-est și sud (culoarul Solonț - Moinești - Comănești) și cel nord-vestic (valea Bicazului), precum și în zona care cicumscrie municipiul Piatra Neamț. Administrativ sunt situați pe teritoriul a trei județe: în principal Neamț în nord și Bacău în sud. O mică parte
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
și Bacău în sud. O mică parte în sud-vest aparține de județul Harghita . În sens orar sunt circumscriși de următoarele aglomerări urbane: Bicaz (nord), Piatra Neamț (nord-est), Roznov (est), Moinești (sud-est), Comănești (sud). Mai multe entități administrative (majoritatea comune) își împart arealul montan, în sens orar: Dintre resursele minerale se remarcă în rezerve - uneori modeste - petrolul, gazele naturale și șisturile bituminoase în zona de est, materialele de construcție (gresia) - în zona centrală a Tarcăului, precum și ape minerale (în general cu debite scăzute
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Industria lemnului se concentrează pe văi (Tarcău, Piatra Neamț). Datorită prezenței apelor minerale sau a unor elemente de patrimoniu cultural, laic sau religios, unele localități asociază funcții balneoclimatice sau turistice. Activitatea turistică - slabă - este inegal repartizată, concentrându-se în principal în arealul bazinului Tarcăului și în cel limitrof municipiului Piatra Neamț. În partea de sud, acoperirea cu servicii turistice este centrată în general arealului limitrof văii Trotușului. Accesul spre asistență medicală înspre vest, este grevat de necesitatea de a traversa culmea Carpaților Orientali
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]