KorAP: Find »[drukola/base=avort & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...198 199 200 ...203 >

5,075 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

Cu siguranță, Râmneanțu nu a fost criticat pentru propunerea sa, nici pentru limbajul care abunda În referințe la noțiuni specifice determinismului ereditar 20. De fapt, la 1 octombrie 1966, Parlamentul a aprobat teribilul Decret nr. 770, prin care se interzicea avortul. În timp, această lege a generat una dintre cele mai intrusive forme de control asupra privatității indivizilor din timpul regimului comunist. Însuși faptul că, după revoluția din decembrie 1989, abrogarea decretului antiavort a fost una dintre primele decizii ale Frontului

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
mama are vârsta de peste 45 de ani; 5) mama are deja patru copii În Îngrijire; 6) sarcina a rezultat În urma violului sau incestului 22. Toate excepțiile (În afară de cea de vârstă) se apropie de cele stipulate de legislația eugenică privind interzicerea avortului, aprobată În 1938. Asemănarea include chiar și limbajul folosit. Nici Decretul din 1966 și nici literatura adițională nu Își asumă În mod explicit un scop eugenic, Însă această lege reprezintă, de fapt, o reafirmare a ideilor eugeniste. Moldovan și colaboratorii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Decretul din 1966 și nici literatura adițională nu Își asumă În mod explicit un scop eugenic, Însă această lege reprezintă, de fapt, o reafirmare a ideilor eugeniste. Moldovan și colaboratorii săi ar fi fost Încântați să constate că legislația Împotriva avortului a fost de data aceasta implementată cu mult mai multă „eficiență” de către instituțiile de stat responsabile, cu rezultatul instaurării unei adevărate terori asupra cuplurilor tinere și mai ales asupra femeilor. Din 1966 până În 1989, Decretul de interzicere a avortului și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Împotriva avortului a fost de data aceasta implementată cu mult mai multă „eficiență” de către instituțiile de stat responsabile, cu rezultatul instaurării unei adevărate terori asupra cuplurilor tinere și mai ales asupra femeilor. Din 1966 până În 1989, Decretul de interzicere a avortului și câteva alte legi cu implicații corolare au condus la crearea unui sistem de supraveghere directă și continuă de către stat a corpurilor tuturor femeilor aflate la vârste ale maturității procreative. Supravegherea se realiza prin diferite mijloace, de la examene medicale de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ducă sarcina până la capăt, chiar dacă statul cel mai adesea arunca apoi acești copii În orfelinate extrem de prost organizate 24. Nu este foarte clar dacă aceste politici erau implementate preferențial, În funcție de criterii etnice. Gail Kligman afirmă că politicile de interzicere a avortului au fost etnocentrice, pentru că au Încercat să prevină declinul populației de etnie română, În raport cu alte grupuri etnice: „Declinul populației era perceput ca sinonim cu declinul național și era intolerabil pentru ideologia naționalistă a socialismului sub Ceaușescu”25. România nu a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
mai bine de un deceniu 26. Cercetarea realizată de Viorel Achim arată că romii au continuat să aibă o rată a natalității mai mare decât populația de etnie română, fie pentru că nu a existat o implementare diferențială a legislației Împotriva avortului, fie pentru că, pur și simplu, familiile de romi alegeau să aibă mai mulți copii. (Achim Înclină către a doua interpretare, argumentând că alocațiile erau un stimulent important În decizia de a avea mai mulți copii.) Guvernul României a avut o

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
romi, Însă măsurile luate nu au fost violente, agresive. Ca răspuns, guvernul a condiționat acordarea alocațiilor de condiția ca măcar unul din părinți să fie angajat, iar copiii să fie Înscriși la școală 27. Dacă suferința femeilor cauzată de interzicerea avortului a fost diferită În funcție de etnie rămâne un subiect de cercetare. În timpul perioadei de dezgheț ideologic care a urmat Primăverii de la Praga, mulți medici și cercetători români au redescoperit interesul față de contribuția eugeniștilor la dezvoltarea științei și medicinei În România. Un

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
turul al doilea al alegerilor Împotriva candidatului neocomunist Ion Iliescu. Un alt domeniu În care există pericolul resuscitării determinismului biologic este cel al tratamentului corpului și al afecțiunilor acestuia, În special În probleme precum alegerile reproductive ale femeilor (În particular avortul), SIDA și sexualitate (În special În aspectele ce afectează persoanele de orientare homosexuală). Într-un articol recent despre gen și postsocialism, Gail Kligman și Susan Gal analizează rolul central al tematicii reproducerii În evoluția dezbaterilor politice În Europa de Est, după 1989

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Statului”, Adevărul, vol. 36, nr. 12098, 10 iulie 1923, pp. 1-2; citat de la pagina 1. Doctorul Ygrec era pseudonimul cu care Își semna articolele medicul care redacta rubrica permanentă de sfaturi medicale a ziarului Adevărul. 42. Doctorul Ygrec, „Iarăși despre avorturi provocate și medici avortori”, Adevărul, vol. 36, nr. 12152, 8 septembrie 1923, pp. 1-2. 43. G. Manicatide, „Certificatul de sănătate pentru contractarea căsătoriei”, Revista de Igienă Socială, vol. 2, nr. 1, 1932, p. 9. 44. Banu, „Mari probleme”, p. 105

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
anul 1944”, Sora de Ocrotire 4, nr.4-6 (1946): 34. 52. Doctorul Ygrec, „Medicii avortori și «făcătoarele de Îngeri»”, Adevărul, vol. 36, nr. 12125, 6 august 1923, p. 1. 53. Doctorul Ygrec, „Medicii avortori”, p. 1. 54. Sabin Manuilă, „Reglementarea avortului”, Asistența Socială, vol. 5, nr.1, 1936, p. 33. 55. I. Manliu, „Un pericol social. Discuții”, Adevărul, vol. 36, nr. 12135, 18august 1923, pp. 1-2. 56. Manliu, „Un pericol”, p. 2. 57. Banu, „Mari probleme”, pp. 106-107. 58. Codul Penal

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
La fertilité diffèrentielle en Roumanie”, XVIIe Congrès, p. 644. 61. Eugeniștii români nu foloseau această terminologie. O folosesc Însă aici datorită similitudinilor dintre temerile exprimate de eugeniștii români În această perioadă și discursurile lui Theodore Roosevelt despre controlul imigrării și avortului. 62. Banu, „Mari probleme”, p. 100. 63. Pentru cifrele din 1933, vezi Banu, „Mari probleme”, p. 101; pentru 1940, vezi „Raport lunar demografico-sanitar, județul Brașov, pe luna februarie 1940, comune rurale”, fond Ministerul Sănătății, 1939, dos.872, p. 1. Ultima

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
societate și stat”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 4-5, aprilie-iunie 1935, pp.169-183. Făcăoaru, Iordache, „Legea pentru apărarea sănătății ereditare a populației Germane”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 49-53. Făcăoaru, Iordache, „Legiferarea avortului din indicații eugenice În Germania”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp.57-59. Făcăoaru, Iordache, „Familii degenerate și costul lor pentru societate și stat”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 5-7, mai-iunie 1936, pp. 214-221

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
circumscripției Văscăuți (Storojineț), pe anii: 1931-35”, Sociologie Românească, vol. 3, nr.4-6, aprilie-iunie 1938, pp. 272-274. Ionescu, Tiberiu, „Problema sănătății satului și acțiunea sanitară preventivă”, Curierul Echipelor Studențești, vol. 4, nr. 9, 15 iulie 1938, p. 2. Iorgulescu, Nicolae, „Neavenirea avortului preventiv. Imoralitatea «avortului moral» și antieugenia celui eugenetic”, Curierul Judiciar, 24 martie 1935. Kernbach, Mihai, „Biologia crimei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1944, pp. 1-10. Kernbach, Mihai, „Ereditatea și criminalitatea”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
pe anii: 1931-35”, Sociologie Românească, vol. 3, nr.4-6, aprilie-iunie 1938, pp. 272-274. Ionescu, Tiberiu, „Problema sănătății satului și acțiunea sanitară preventivă”, Curierul Echipelor Studențești, vol. 4, nr. 9, 15 iulie 1938, p. 2. Iorgulescu, Nicolae, „Neavenirea avortului preventiv. Imoralitatea «avortului moral» și antieugenia celui eugenetic”, Curierul Judiciar, 24 martie 1935. Kernbach, Mihai, „Biologia crimei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1944, pp. 1-10. Kernbach, Mihai, „Ereditatea și criminalitatea”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 6, iunie

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
1-3, 1929. Manuilă, Sabin, „Problema rassială a României”, România Nouă, vol. 7, nr. 41, 22 noiembrie 1940, p. 5. Manuilă, Sabin, „Les Problèmes démographiques en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 1, nr. 1, mai 1934, pp. 45-60. Manuilă, Sabin, „Reglementarea avortului”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 33. Manuilă, Sabin, „Societatea Regală Română de Eugenie și studiul eredității”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 5, mai 1936, pp. 31-32. Manuilă, Sabin, Structure et évolution de la population rurale, Institut central de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
certificat medical și... «montă» cu permisiunea Statului”, Adevărul, vol. 36, nr. 12098, 10 iulie 1923, pp. 1-2. Ygrec, Doctorul, „Cum vor nemții să-și Îmbunătățească rasa?”, Adevărul, vol. 36, nr. 12143, 28 august 1923, pp. 1-2. Ygrec, Doctorul, „Iarăși despre avorturi provocate și medicii avortori”, Adevărul, vol. 36, nr. 12152, 8 septembrie 1923, pp. 1-2. Ygrec, Doctorul, „Medicii avortori și «făcătoarele de Îngeri»”, Adevărul, vol. 36, nr. 12125, 6 august 1923, pp. 1-2. Ygrec, Doctorul, Problema sifilisului În fața bugetului țării, București

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și Biopolitic, vol.1, nr. 2, februarie 1927, pp. 50-53. Zolog, Mihai, și Comșia, Ovidiu, „Consultațiunile prenupțiale și certificatul prenupțial”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 7, iulie 1934, pp. 129-134. Zolog, Mihai, și Comșia, Ovidiu, „Indicațiile eugenice ale avortului artificial”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, pp.165-172. Zolog, Mihai, și Făcăoaru, Iordache, „Indicația și legislația eugenică a sterilizării”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, pp. 186-192. Zosin, Panaite, Determinismul, Lito-Tipografia

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414

important al socializării, determinând norme sociale și valori morale legate de egalitatea între sexe. Mai mult, bisericile ca actori politici au militat pentru întărirea normelor care le acordau femeilor un statut subordonat, veghind asupra cadrului legal care reglementa căsătoria, divorțul, avortul și contracepția, familia și îngrijirea copiilor. Influența acestor norme asupra femeii a fost pusă în legătură și cu comportamentul electoral al femeilor, mai predispuse să voteze cu partidele conservatoare și creștin-democrate (Inglehart și Norris, 2000). De altfel, femeile apar mai

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
fiind la fel de religioși precum părinții lor. Dar modernizarea nu a avut efect doar asupra credinței, autorității liderilor religioși și participării la slujbe, consideră cei doi autori. Aceasta a afectat și felul în care oamenii sprijină valorile tradiționale legate de sexualitate: avort, divorț, homosexualitate și prostituție. Toate cele patru probleme sunt esențiale pentru libertatea femeii, dar și pentru diverse biserici. În societățile post-industriale se înregistrează o schimbare profundă de valori între generații, toleranța celor patru valori sexuale non-tradiționale fiind tot mai pronunțată

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
libertatea femeii, dar și pentru diverse biserici. În societățile post-industriale se înregistrează o schimbare profundă de valori între generații, toleranța celor patru valori sexuale non-tradiționale fiind tot mai pronunțată la generații succesive. Liberalizarea sexuală este cea mai evidentă în cazul avortului, divorțului și homosexualității atât la bărbați, cât și la femei, dar femeile se dovedesc mai tolerante privind divorțul și homosexualitatea. Tendința este aceeași în societățile industriale, dar sprijinul pentru liberalizarea sexuală nu este la fel de puternic, iar prostituția nu este atât

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
liberalizarea sexuală nu este la fel de puternic, iar prostituția nu este atât de larg acceptată. Contrastul cel mai mare îl reprezintă societățile agrare. Nu doar că aici nu există variații între generații, dar se înregistrează chiar o creștere a intoleranței pentru avort în rândurile celor mai tineri. Dacă există diferențe între națiuni în privința religiozității și modernizării, ar putea acestea produce diferențe privind rolurile sociale ale bărbaților și femeilor? Tipul de religie dominantă în societate influențează acceptarea egalității sexuale, chiar și atunci când relația

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306

cât a unei relansări a interogației morale legate de reculul influenței politicului și al marilor sisteme ale sensului. Pe măsură ce puterea tehnicii și a pieței crește, domeniul etic este reactivat și i se redă demnitatea, după cum o arată dezbaterile asupra biotehnologiilor, avortului și eutanasiei, asupra căsătoriilor gay și a adoptării unor copii de către homosexuali, asupra portului vălului islamic și a hărțuirii morale. Nu asistăm la o dispariție catastrofică a valorilor, ci la avântul moralelor în conflict, la înmulțirea sistemelor de valori, la

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

în timpul căsniciei să devină drept comun al ambilor soți, „iar la o eventuală desfacere a căsătoriei, fiecare din soți să fie proprietar a jumătate din această avere”2. Discuții aprinse s-au purtat și în jurul prevederilor Codului Penal referitoare la avort. Delegatele au cerut schimbarea articolului 246 al Codului în vigoare în ceea ce privea avorturile de orice natură, declarate fără discernământ drept crime și pedepsite ca atare. Unele dintre feministe, printre care Ortansa Satmary, considerau că permiterea avortului în caz de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a căsătoriei, fiecare din soți să fie proprietar a jumătate din această avere”2. Discuții aprinse s-au purtat și în jurul prevederilor Codului Penal referitoare la avort. Delegatele au cerut schimbarea articolului 246 al Codului în vigoare în ceea ce privea avorturile de orice natură, declarate fără discernământ drept crime și pedepsite ca atare. Unele dintre feministe, printre care Ortansa Satmary, considerau că permiterea avortului în caz de viol sau din motive medicale, preconizată de cei care lucrau la noul Cod Civil

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Penal referitoare la avort. Delegatele au cerut schimbarea articolului 246 al Codului în vigoare în ceea ce privea avorturile de orice natură, declarate fără discernământ drept crime și pedepsite ca atare. Unele dintre feministe, printre care Ortansa Satmary, considerau că permiterea avortului în caz de viol sau din motive medicale, preconizată de cei care lucrau la noul Cod Civil, nu era suficientă. Experiența femeilor consiliere, dar și numeroasele anchete sociale - observa Ortansa Satmary - atestau existența unui număr impresionant de mare de copii

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]