7,476 matches
-
îndepărtați credincioși de pe valea muntelui (Bistriței), în Gălu, Borca și Fărcașa în octombrie 1954, în mai, în Satu Nou, în 19 august 1954 în Tg. Neamț, iar în 7 iulie 1955 în Bicaz. Mă deplasam când cu trenul, când cu bicicleta, când cu cursa, când - mai târziu - cu motocicleta. Din 25 noiembrie 1956 am început să celebrez în Dămuc, sat cu credincioși greco-catolici și în Bicazul Ardelean. După un timp am fost oprit de autorități care pretextau că făceam propagandă și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ieșirea din București facem o scurtă rugăciune ca Bunul Dumnezeu să ne ajute să călătorim bine. De-a lungul autostrăzii ce duce spre Ploiești, ne întâmpină păduri înverzite, localități cu case cochete, livezi cu pomi înfloriți, șiruri de mașini și biciclete care se îndreaptă spre capitală. Reporterii de la TVR schimbă câteva vorbe cu fiecare dintre noi, înregistrează pe bandă de magnetofon și filmează până dincolo de Ploiești, apoi luându-și rămas bun de la pelerini coboară din mașină. Atmosfera dintre pelerini devine din ce în ce mai
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
agitația, toată zarva noastră din moment ce, în fond, nu putem nimic și că totul - tot ce ne privește - se decide și se realizează pe planuri nebănuite, cu care nu avem aproape nici un fel de contingențe... 30 martie 1953 Am colindat pe bicicletă străzile copilăriei mele... Toate aceste case, toate aceste locuri, care mi se păreau odi nioară atât de impunătoare, atât de pline de importanță, mă surprind prin micimea și prin lipsa lor de semnificație... Să fie oare la fel în ceea ce privește toate
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
1953 O zi plină: sculat la șapte fără douăzeci dimineața. De la șapte la unsprezece - trei lecții de limbă rusă. Întoarcere acasă. Puțină gospodărie. De la 12.30 și până la orele două - lecția de canto. Apoi m-am dus să-mi iau bicicleta de la Rădulești. Tur de bicicletă prin Floreasca. Ezitare cu privire la ștrand, dar apoi fuga în fața ploii care se apropia... Reîntoarcere acasă; masa de prânz. De la orele patru și până la cinci și jumătate - ședință la bazin; gimnastică. De la șase la opt - două
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la șapte fără douăzeci dimineața. De la șapte la unsprezece - trei lecții de limbă rusă. Întoarcere acasă. Puțină gospodărie. De la 12.30 și până la orele două - lecția de canto. Apoi m-am dus să-mi iau bicicleta de la Rădulești. Tur de bicicletă prin Floreasca. Ezitare cu privire la ștrand, dar apoi fuga în fața ploii care se apropia... Reîntoarcere acasă; masa de prânz. De la orele patru și până la cinci și jumătate - ședință la bazin; gimnastică. De la șase la opt - două lecții de limbă rusă. Apoi
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
povestindu-vă, spre a vă da o idee, o perioadă din viața mea de toate zilele petrecută acolo, asupra căreia am o perspectivă clară: În satul în care am crescut, am mers pe când eram copil, ani de-a rândul, cu bicicleta. Prin câmpuri de tutun, prin livezi, până jos în valea râului ori spre liziera pădurii. Preferam să merg de una singură și fără vreo țintă precisă. Doar pentru a vedea ținutul și altfel decât o făceam mergând pe jos - anume
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Iar peste alți cinci ani petrecuți aici cunoșteam atât de bine orașul încât simțeam iarăși nevoia să văd drumurile scurgându-mi-se pe sub picioare, iar împrejurimile ca pe brâie ce se rotesc. După ce am chibzuit îndelung, mi-am cumpărat o bicicletă. Dorința s-o cumpăr o avusesem iute, dar ce m-a făcut să stau pe gânduri au fost cuvintele unui securist, spuse, fără vreo legătură, la unul dintre interogatorii: „Pe lume mai există și accidente de circulație“. Îmi luasem de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cumpăr o avusesem iute, dar ce m-a făcut să stau pe gânduri au fost cuvintele unui securist, spuse, fără vreo legătură, la unul dintre interogatorii: „Pe lume mai există și accidente de circulație“. Îmi luasem de patru zile noua bicicletă. și mă și alesesem cu câteva julituri pe la coaste, dar nu pățisem nimic altceva. Peste alte două zile am fost iarăși chemată la un interogatoriu. și securistul iarăși mi-a spus, fără vreo legătură anume: „Da-da, într-adevăr, mai
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
nimic altceva. Peste alte două zile am fost iarăși chemată la un interogatoriu. și securistul iarăși mi-a spus, fără vreo legătură anume: „Da-da, într-adevăr, mai există și accidente de circulație“. În ziua următoare i-am făcut cadou bicicleta unei prietene. De ce, nu i-am mai spus, ci doar atât: „Nu mai vreau bicicleta“. Peste încă o zi m-am dus să mă tund. Abia mă instalasem în fața oglinzii, când coafeza mi-a zis: „Cum e, ai venit cu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
iarăși mi-a spus, fără vreo legătură anume: „Da-da, într-adevăr, mai există și accidente de circulație“. În ziua următoare i-am făcut cadou bicicleta unei prietene. De ce, nu i-am mai spus, ci doar atât: „Nu mai vreau bicicleta“. Peste încă o zi m-am dus să mă tund. Abia mă instalasem în fața oglinzii, când coafeza mi-a zis: „Cum e, ai venit cu bicicleta?“. Nu-i spusesem că am o bicicletă. Apoi m-a întrebat: „Ce-ai zice
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
unei prietene. De ce, nu i-am mai spus, ci doar atât: „Nu mai vreau bicicleta“. Peste încă o zi m-am dus să mă tund. Abia mă instalasem în fața oglinzii, când coafeza mi-a zis: „Cum e, ai venit cu bicicleta?“. Nu-i spusesem că am o bicicletă. Apoi m-a întrebat: „Ce-ai zice dacă ți-aș platina părul, știi, am primit un decolorant din Franța“. De ce nu, mi-am zis, și-am acceptat. Mă gândeam: „Barem părul să mi
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
spus, ci doar atât: „Nu mai vreau bicicleta“. Peste încă o zi m-am dus să mă tund. Abia mă instalasem în fața oglinzii, când coafeza mi-a zis: „Cum e, ai venit cu bicicleta?“. Nu-i spusesem că am o bicicletă. Apoi m-a întrebat: „Ce-ai zice dacă ți-aș platina părul, știi, am primit un decolorant din Franța“. De ce nu, mi-am zis, și-am acceptat. Mă gândeam: „Barem părul să mi-l vopsesc, dacă tot nu pot avea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Apoi m-a întrebat: „Ce-ai zice dacă ți-aș platina părul, știi, am primit un decolorant din Franța“. De ce nu, mi-am zis, și-am acceptat. Mă gândeam: „Barem părul să mi-l vopsesc, dacă tot nu pot avea bicicleta“. Ea a frecat praful alb amestecându-l cu apă până ce s-a format o pastă, pe care apoi mi-a întins-o pe cap. Pielea-mi ardea ca focul. I-am spus. Așa trebuie, a zis, asta blonzește părul. A
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
un nou interogatoriu. Iar securistul mi-a zis, fără vreo legătură cu ceva: „Cine-și platinează părul, nu-i așa, trebuie să sufere“. Vorbea de ceva despre care n-avea cum ști, la fel cum și coafeza mă întrebase de bicicletă. La următorul tuns, când i-am povestit ce pățisem cu părul, coafeza a zis scurt: „Scuze“, așa cum i-ai zice cuiva „Bună ziua“. Nu s-a arătat deloc speriată. În loc de asta, când să plec, a scos la iveală trei parfumuri franțuzești
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cafelei i se-nfășura în jurul mâinii, iar ea mi-a zis: „Ia te uită ce umbre- vezi, sunt și în cafeaua mea“. Lumea se alcătuia laolaltă bucată cu bucată, sfidând rațiunea. Prietena mea nu știa nimic nici de povestea cu bicicleta, nici de ce pățisem când vrusesem să mă fac blondă. Faptul că venise la mine s-o tund chiar în ziua când mă aflam la coafeză l-am luat ca pe o simplă întâmplare, măcar că-și avea și întâmplarea aceasta umbrele
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
atâta exactitate pentru că atunci mi s-a întâmplat pentru prima oară ceea ce mai apoi avea să se repete cu regularitate. Sau, mai bine spus: atunci vrusese Securitatea pentru prima oară ca eu să observ ceva. În felul acesta, se-nțelege, bicicleta nu poate rămâne multă vreme bicicletă, nici părul platinat- păr platinat, nici parfumul - parfum, nici clanța - clanță, nici frigiderul - frigider. Unitatea invizibilă a lucrurilor cu ele înseși avea un termen de expirare. Toate cele din jur păreau a nu se
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
a întâmplat pentru prima oară ceea ce mai apoi avea să se repete cu regularitate. Sau, mai bine spus: atunci vrusese Securitatea pentru prima oară ca eu să observ ceva. În felul acesta, se-nțelege, bicicleta nu poate rămâne multă vreme bicicletă, nici părul platinat- păr platinat, nici parfumul - parfum, nici clanța - clanță, nici frigiderul - frigider. Unitatea invizibilă a lucrurilor cu ele înseși avea un termen de expirare. Toate cele din jur păreau a nu se mai putea decide dacă erau asta
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
a bate la ochi, cele mai multe lucruri le-am învățat contrar curiozității și intențiilor mele, depășind mereu limitele a ceea ce mi s-ar fi putut pretinde, și în răspăr cu nervii mei. Zilele despre care-am povestit mai înainte demonstrează că bicicleta și platinarea părului, frigiderul și pietrișul alternau între ele. Dar ceva rămâne constant în alternanța acestor nimicuri: umbra însemnată. Pentru că și amenințarea rămâne constantă. Lucrurile pot fi și trebuie reduse la o concluzie simplă: cu cât o țară e mai
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
el. Urmăritorul atacă, cel urmărit se apără. Nu-i nevoie ca urmăritorul să existe tot timpul în carne și oase pentru a te amenința. El e oricum pretutindeni în lucruri, ca umbră a lor; a infiltrat în ele frica: în bicicletă, în coafat, în parfum, în frigider; a transformat cele mai banale obiecte neînsuflețite în niște amenințări. Obiectele aparținând celui urmărit au ajuns să-l personifice pe urmăritor. Desigur, urmăritorul apare uneori în persoană, la intervale precise de timp, calculate astfel încât
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
intri sau ieși din brutărie sau vreun alt magazin, sau când te afli la doctor în sala de așteptare - reapare. Sau redispare. Sau tu, „obiectul-țintă“, tocmai te-ai așezat la o masă de cafenea în stradă, când dumnealui vine pe bicicletă, se oprește, își sprijină bicicleta de zid și se așază la masa vecină. și pe drum la întoarcere, urmăritorul circulă într-o mașină mică pe lângă autobuzul în care tu („obiectul-țintă“) ți-ai găsit un loc. și tot așa, fără oprire
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
sau vreun alt magazin, sau când te afli la doctor în sala de așteptare - reapare. Sau redispare. Sau tu, „obiectul-țintă“, tocmai te-ai așezat la o masă de cafenea în stradă, când dumnealui vine pe bicicletă, se oprește, își sprijină bicicleta de zid și se așază la masa vecină. și pe drum la întoarcere, urmăritorul circulă într-o mașină mică pe lângă autobuzul în care tu („obiectul-țintă“) ți-ai găsit un loc. și tot așa, fără oprire. Iar peste câteva zile, chemat
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
la cunoștința celor care ascultau mesajele administrației locale. Să nu scăpăm din vedere cel mai important element caracteristic al profesiunii sale: tobița și bețișoarele. Ultima piesă din echipamentul de dotare al acestui reprezentant oficial al primăriei era un rablament de bicicletă hârbuită, cu ajutorul căreia pilota pe ulițele prăfuite ori pline de noroi când precipitațiile atmosferice își făceau de cap. Ritualul avea o succesiune de momente pe care "purtătorul de cuvânt al primăriei" le respecta cu strictețe. Precizez că această activitate se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
amendă mare! Domnul primar vă salută și vă dorește spor la treabă! Vă mulțumesc." Apoi rumoare. Tăt aia, tăt aia ne cere? Da' altceva? Mesagerul, mulțumit peste măsură de efectul cathartic, purificator și răscolitor al discursului său, și-a luat bicicleta obosită peste măsură, îndreptându-se spre următoarea răscruce, în vederea energizării și purificării altor conștiințe prăfuite și anchilozate de starea de inerție prelungită. Într-un târziu, am ajuns și eu acasă cu gazul, tocmai când mama ieșise până-n uliță să vadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a recunoscut imediat și nu a ezitat să mă întrebe dacă sunt tot student. I-am spus că sunt profesor într-un colegiu și a rânjit strâmb, dar a găsit imediat un alt subiect de deriziune: de ce umblu tot cu bicicleta, dacă sunt profesor? Eu l-am întrebat la rândul meu de ce nu s-a întors în Kosovo, odată pacea instalată. Mi-a răspuns în franceza sa încă aproximativă că Là-bas, les gens pas bien, mal polis (acolo oamenii nu simpatici
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
-i plăcea să se trezească la realitate. Eu l-am moștenit pe bunicul Gheorghe din acest punct de vedere. 09 iulie 1998 Fericire simplă: un pahar în plus de Bordeaux blanc, cumpărat în Franța după o oră de pedalat pe bicicletă, un disc bun cu Patricia Kaas, un articol bine scris, din acelea care te pun pe gânduri, citit în Le Monde. Tot atâtea pericole din viața unui om singur. Cioran propunea ca remediu la această stare de "disperare asumată" studiul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]