KorAP: Find »[drukola/base=cântare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...198 199 200 ...228 >

5,695 matches

Corola-journal/Journalistic/135_a_101

necorporală, spirituală și nepângărită cu Dumnezeu. Sfântul Părinte spune că această uniune (συξυγία) este necorporală (ἀσώματον) și nepângărită (ἀμόλυντον). Această grupare de termeni negativi, cu sau fără alfa-privativ, reprezintă unul dintre motivele apofatice standard ale marelui arhipăstor capadocian. În timp ce textul Cântării Cântărilor abundă în imagistică maritală, Sfântul Grigorie este explicit în a susține că ce se descrie aici este căsătoria, însă trebuie să înțelegem această căsătorie ca unirea sufletului uman cu Dumnezeu 52. Caracterul apofatic al pregătirii conținut în acest al

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
spirituală și nepângărită cu Dumnezeu. Sfântul Părinte spune că această uniune (συξυγία) este necorporală (ἀσώματον) și nepângărită (ἀμόλυντον). Această grupare de termeni negativi, cu sau fără alfa-privativ, reprezintă unul dintre motivele apofatice standard ale marelui arhipăstor capadocian. În timp ce textul Cântării Cântărilor abundă în imagistică maritală, Sfântul Grigorie este explicit în a susține că ce se descrie aici este căsătoria, însă trebuie să înțelegem această căsătorie ca unirea sufletului uman cu Dumnezeu 52. Caracterul apofatic al pregătirii conținut în acest al treilea

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
este căsătoria, însă trebuie să înțelegem această căsătorie ca unirea sufletului uman cu Dumnezeu 52. Caracterul apofatic al pregătirii conținut în acest al treilea volum solomonic va deveni mai vizibil pe măsură ce explorează cineva pedagogia înțelegerii noetice-erotice a sufletului reliefată în Cântarea Cântărilor 53. Pentru Părintele Capadocian, Cântarea Cântărilor, bogată în imagini pasionale, este în același timp și sanctuarul cel mai interior, Sfânta Sfintelor: „... ne aflăm înăuntrul Sfintei Sfintelor, care este Cântarea Cântărilor”54, spațiul apofatic în care Dumnezeu poate fi întâlnit

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
căsătoria, însă trebuie să înțelegem această căsătorie ca unirea sufletului uman cu Dumnezeu 52. Caracterul apofatic al pregătirii conținut în acest al treilea volum solomonic va deveni mai vizibil pe măsură ce explorează cineva pedagogia înțelegerii noetice-erotice a sufletului reliefată în Cântarea Cântărilor 53. Pentru Părintele Capadocian, Cântarea Cântărilor, bogată în imagini pasionale, este în același timp și sanctuarul cel mai interior, Sfânta Sfintelor: „... ne aflăm înăuntrul Sfintei Sfintelor, care este Cântarea Cântărilor”54, spațiul apofatic în care Dumnezeu poate fi întâlnit în

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
această căsătorie ca unirea sufletului uman cu Dumnezeu 52. Caracterul apofatic al pregătirii conținut în acest al treilea volum solomonic va deveni mai vizibil pe măsură ce explorează cineva pedagogia înțelegerii noetice-erotice a sufletului reliefată în Cântarea Cântărilor 53. Pentru Părintele Capadocian, Cântarea Cântărilor, bogată în imagini pasionale, este în același timp și sanctuarul cel mai interior, Sfânta Sfintelor: „... ne aflăm înăuntrul Sfintei Sfintelor, care este Cântarea Cântărilor”54, spațiul apofatic în care Dumnezeu poate fi întâlnit în întunericul necunoașterii, dincolo de înțelegerea imaginilor

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
căsătorie ca unirea sufletului uman cu Dumnezeu 52. Caracterul apofatic al pregătirii conținut în acest al treilea volum solomonic va deveni mai vizibil pe măsură ce explorează cineva pedagogia înțelegerii noetice-erotice a sufletului reliefată în Cântarea Cântărilor 53. Pentru Părintele Capadocian, Cântarea Cântărilor, bogată în imagini pasionale, este în același timp și sanctuarul cel mai interior, Sfânta Sfintelor: „... ne aflăm înăuntrul Sfintei Sfintelor, care este Cântarea Cântărilor”54, spațiul apofatic în care Dumnezeu poate fi întâlnit în întunericul necunoașterii, dincolo de înțelegerea imaginilor și

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
pe măsură ce explorează cineva pedagogia înțelegerii noetice-erotice a sufletului reliefată în Cântarea Cântărilor 53. Pentru Părintele Capadocian, Cântarea Cântărilor, bogată în imagini pasionale, este în același timp și sanctuarul cel mai interior, Sfânta Sfintelor: „... ne aflăm înăuntrul Sfintei Sfintelor, care este Cântarea Cântărilor”54, spațiul apofatic în care Dumnezeu poate fi întâlnit în întunericul necunoașterii, dincolo de înțelegerea imaginilor și conceptelor. Exact această 50 Or., 5 (150.5); cf. Anthony Meredith, op. cit., p. 163. 51 Or., 12 (366.10 sq.); cf. Anthony Meredith

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
explorează cineva pedagogia înțelegerii noetice-erotice a sufletului reliefată în Cântarea Cântărilor 53. Pentru Părintele Capadocian, Cântarea Cântărilor, bogată în imagini pasionale, este în același timp și sanctuarul cel mai interior, Sfânta Sfintelor: „... ne aflăm înăuntrul Sfintei Sfintelor, care este Cântarea Cântărilor”54, spațiul apofatic în care Dumnezeu poate fi întâlnit în întunericul necunoașterii, dincolo de înțelegerea imaginilor și conceptelor. Exact această 50 Or., 5 (150.5); cf. Anthony Meredith, op. cit., p. 163. 51 Or., 12 (366.10 sq.); cf. Anthony Meredith, op. cit

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
op. cit., p. 164. 52 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G., XLIV, col. 765D. 53 Martin Laird, op. cit., p. 513. 54 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G., XLIV, col. 773B. 15 coincidență a opușilor în Cântarea Cântărilor (imagine și lipsă de imagine, pasiune și lipsă de pasiune) este cea care caracterizează pregătirea dorinței, care reprezintă ideea fundamentală a celui de-al treilea volum solomonic. În timp ce, în mod evident, Sfântul Grigorie poate vorbi de echivalența dintre Cântarea

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
p. 164. 52 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G., XLIV, col. 765D. 53 Martin Laird, op. cit., p. 513. 54 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G., XLIV, col. 773B. 15 coincidență a opușilor în Cântarea Cântărilor (imagine și lipsă de imagine, pasiune și lipsă de pasiune) este cea care caracterizează pregătirea dorinței, care reprezintă ideea fundamentală a celui de-al treilea volum solomonic. În timp ce, în mod evident, Sfântul Grigorie poate vorbi de echivalența dintre Cântarea Cântărilor

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
Cântarea Cântărilor (imagine și lipsă de imagine, pasiune și lipsă de pasiune) este cea care caracterizează pregătirea dorinței, care reprezintă ideea fundamentală a celui de-al treilea volum solomonic. În timp ce, în mod evident, Sfântul Grigorie poate vorbi de echivalența dintre Cântarea Cântărilor și Sfânta Sfintelor, el vorbește și despre Cântarea Cântărilor ca fiind mijlocul prin care sufletul este adus în sanctuarul interior. După ce sufletul a parcurs etapele pregătirii prin Proverbe și Ecleziast, Solomon [Hristos] inițiază sufletul în sanctuarul divin prin intermediul Cântării

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
Cântărilor (imagine și lipsă de imagine, pasiune și lipsă de pasiune) este cea care caracterizează pregătirea dorinței, care reprezintă ideea fundamentală a celui de-al treilea volum solomonic. În timp ce, în mod evident, Sfântul Grigorie poate vorbi de echivalența dintre Cântarea Cântărilor și Sfânta Sfintelor, el vorbește și despre Cântarea Cântărilor ca fiind mijlocul prin care sufletul este adus în sanctuarul interior. După ce sufletul a parcurs etapele pregătirii prin Proverbe și Ecleziast, Solomon [Hristos] inițiază sufletul în sanctuarul divin prin intermediul Cântării Cântărilor

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
lipsă de pasiune) este cea care caracterizează pregătirea dorinței, care reprezintă ideea fundamentală a celui de-al treilea volum solomonic. În timp ce, în mod evident, Sfântul Grigorie poate vorbi de echivalența dintre Cântarea Cântărilor și Sfânta Sfintelor, el vorbește și despre Cântarea Cântărilor ca fiind mijlocul prin care sufletul este adus în sanctuarul interior. După ce sufletul a parcurs etapele pregătirii prin Proverbe și Ecleziast, Solomon [Hristos] inițiază sufletul în sanctuarul divin prin intermediul Cântării Cântărilor 55. Spre deosebire de pedagogia regăsită în Proverbe sau Ecleziast

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
de pasiune) este cea care caracterizează pregătirea dorinței, care reprezintă ideea fundamentală a celui de-al treilea volum solomonic. În timp ce, în mod evident, Sfântul Grigorie poate vorbi de echivalența dintre Cântarea Cântărilor și Sfânta Sfintelor, el vorbește și despre Cântarea Cântărilor ca fiind mijlocul prin care sufletul este adus în sanctuarul interior. După ce sufletul a parcurs etapele pregătirii prin Proverbe și Ecleziast, Solomon [Hristos] inițiază sufletul în sanctuarul divin prin intermediul Cântării Cântărilor 55. Spre deosebire de pedagogia regăsită în Proverbe sau Ecleziast, Cântarea

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
Cântarea Cântărilor și Sfânta Sfintelor, el vorbește și despre Cântarea Cântărilor ca fiind mijlocul prin care sufletul este adus în sanctuarul interior. După ce sufletul a parcurs etapele pregătirii prin Proverbe și Ecleziast, Solomon [Hristos] inițiază sufletul în sanctuarul divin prin intermediul Cântării Cântărilor 55. Spre deosebire de pedagogia regăsită în Proverbe sau Ecleziast, Cântarea Cântărilor dorește să conducă sufletul în spațiul apofatic al sanctuarului interior, camera ascunsă a inimii, unde este întâlnit Preaiubitul în întunericul învăluitor; eludând orice înțelegere conceptuală și imagistică, preaiubitul este

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
Cântărilor și Sfânta Sfintelor, el vorbește și despre Cântarea Cântărilor ca fiind mijlocul prin care sufletul este adus în sanctuarul interior. După ce sufletul a parcurs etapele pregătirii prin Proverbe și Ecleziast, Solomon [Hristos] inițiază sufletul în sanctuarul divin prin intermediul Cântării Cântărilor 55. Spre deosebire de pedagogia regăsită în Proverbe sau Ecleziast, Cântarea Cântărilor dorește să conducă sufletul în spațiul apofatic al sanctuarului interior, camera ascunsă a inimii, unde este întâlnit Preaiubitul în întunericul învăluitor; eludând orice înțelegere conceptuală și imagistică, preaiubitul este descoperit

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
Cântărilor ca fiind mijlocul prin care sufletul este adus în sanctuarul interior. După ce sufletul a parcurs etapele pregătirii prin Proverbe și Ecleziast, Solomon [Hristos] inițiază sufletul în sanctuarul divin prin intermediul Cântării Cântărilor 55. Spre deosebire de pedagogia regăsită în Proverbe sau Ecleziast, Cântarea Cântărilor dorește să conducă sufletul în spațiul apofatic al sanctuarului interior, camera ascunsă a inimii, unde este întâlnit Preaiubitul în întunericul învăluitor; eludând orice înțelegere conceptuală și imagistică, preaiubitul este descoperit prin îmbrățișarea credinței. Dacă sufletul va fi pregătit de

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
ca fiind mijlocul prin care sufletul este adus în sanctuarul interior. După ce sufletul a parcurs etapele pregătirii prin Proverbe și Ecleziast, Solomon [Hristos] inițiază sufletul în sanctuarul divin prin intermediul Cântării Cântărilor 55. Spre deosebire de pedagogia regăsită în Proverbe sau Ecleziast, Cântarea Cântărilor dorește să conducă sufletul în spațiul apofatic al sanctuarului interior, camera ascunsă a inimii, unde este întâlnit Preaiubitul în întunericul învăluitor; eludând orice înțelegere conceptuală și imagistică, preaiubitul este descoperit prin îmbrățișarea credinței. Dacă sufletul va fi pregătit de filosofia

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
conducă sufletul în spațiul apofatic al sanctuarului interior, camera ascunsă a inimii, unde este întâlnit Preaiubitul în întunericul învăluitor; eludând orice înțelegere conceptuală și imagistică, preaiubitul este descoperit prin îmbrățișarea credinței. Dacă sufletul va fi pregătit de filosofia conținută în Cântarea Cântărilor, atunci trebuie învățat să abandoneze controlul noetic-erotic pentru a pătrunde în sanctuarul divin, spațiul apofatic care este Cântarea Cântărilor, și unde va intra în comuniune cu Preaiubitul. Aceasta este funcția imaginilor puternic evocatoare ale Cântării, care încearcă să impulsioneze

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
sufletul în spațiul apofatic al sanctuarului interior, camera ascunsă a inimii, unde este întâlnit Preaiubitul în întunericul învăluitor; eludând orice înțelegere conceptuală și imagistică, preaiubitul este descoperit prin îmbrățișarea credinței. Dacă sufletul va fi pregătit de filosofia conținută în Cântarea Cântărilor, atunci trebuie învățat să abandoneze controlul noetic-erotic pentru a pătrunde în sanctuarul divin, spațiul apofatic care este Cântarea Cântărilor, și unde va intra în comuniune cu Preaiubitul. Aceasta este funcția imaginilor puternic evocatoare ale Cântării, care încearcă să impulsioneze și

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
eludând orice înțelegere conceptuală și imagistică, preaiubitul este descoperit prin îmbrățișarea credinței. Dacă sufletul va fi pregătit de filosofia conținută în Cântarea Cântărilor, atunci trebuie învățat să abandoneze controlul noetic-erotic pentru a pătrunde în sanctuarul divin, spațiul apofatic care este Cântarea Cântărilor, și unde va intra în comuniune cu Preaiubitul. Aceasta este funcția imaginilor puternic evocatoare ale Cântării, care încearcă să impulsioneze și, în ultimă instanță, să transforme „pasiunea în lipsă de pasiune”56. Este binecunoscut faptul că Sfântul Grigorie își

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
orice înțelegere conceptuală și imagistică, preaiubitul este descoperit prin îmbrățișarea credinței. Dacă sufletul va fi pregătit de filosofia conținută în Cântarea Cântărilor, atunci trebuie învățat să abandoneze controlul noetic-erotic pentru a pătrunde în sanctuarul divin, spațiul apofatic care este Cântarea Cântărilor, și unde va intra în comuniune cu Preaiubitul. Aceasta este funcția imaginilor puternic evocatoare ale Cântării, care încearcă să impulsioneze și, în ultimă instanță, să transforme „pasiunea în lipsă de pasiune”56. Este binecunoscut faptul că Sfântul Grigorie își propune

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
de filosofia conținută în Cântarea Cântărilor, atunci trebuie învățat să abandoneze controlul noetic-erotic pentru a pătrunde în sanctuarul divin, spațiul apofatic care este Cântarea Cântărilor, și unde va intra în comuniune cu Preaiubitul. Aceasta este funcția imaginilor puternic evocatoare ale Cântării, care încearcă să impulsioneze și, în ultimă instanță, să transforme „pasiunea în lipsă de pasiune”56. Este binecunoscut faptul că Sfântul Grigorie își propune în In Canticum canticorum să realizeze o interpretare a Cântării Cântărilor, și de aceea poate este

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
este funcția imaginilor puternic evocatoare ale Cântării, care încearcă să impulsioneze și, în ultimă instanță, să transforme „pasiunea în lipsă de pasiune”56. Este binecunoscut faptul că Sfântul Grigorie își propune în In Canticum canticorum să realizeze o interpretare a Cântării Cântărilor, și de aceea poate este surprinzător pentru noi când în text îl aflăm zăbovind asupra limbajului și imageriei iubirii 57. Încă de la început el concede că iubirea la care se referă este una duhovnicească atât în sursă, cât și

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
funcția imaginilor puternic evocatoare ale Cântării, care încearcă să impulsioneze și, în ultimă instanță, să transforme „pasiunea în lipsă de pasiune”56. Este binecunoscut faptul că Sfântul Grigorie își propune în In Canticum canticorum să realizeze o interpretare a Cântării Cântărilor, și de aceea poate este surprinzător pentru noi când în text îl aflăm zăbovind asupra limbajului și imageriei iubirii 57. Încă de la început el concede că iubirea la care se referă este una duhovnicească atât în sursă, cât și în

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]