5,217 matches
-
291. Încă de la apariție, presa iar astăzi îi putem adăuga radioul și mai ales televiziunea a diminuat în permanență ocaziile de întîlnire și dezbatere. Ea îi întoarce pe oameni dinspre viața publică, înspre cea privată. Îi alungă din spațiile deschise cafenele, teatre etc în enclavele locuințelor. Dizolvă asociațiile cu caracter privat, cum ar fi cluburile, cercurile, saloanele, și permite doar subzistența indivizilor izolați, gata oricînd să se lase absorbiți de masa care îi modelează după bunul ei plac. Doar după aceea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o dată cu ele, și publicul lor. Oare populația nu ar manifesta o tendință mult mai puternică decît în prezent de a se transforma într-un auditoriu mult mai dens și mai numeros în jurul catedrelor profesorilor, al amvoanelor predicatorilor, umplînd locurile publice, cafenelele, saloanele, cluburile, sălile de lectură, fără a mai pune la socoteală teatrele, și comportîndu-se peste tot mult mai zgomotos?"292 În ceea ce ne privește, cunoaștem foarte bine lipsa de atracție a omului modern pentru locurile publice. Oricine străbate astăzi satele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
socoteală teatrele, și comportîndu-se peste tot mult mai zgomotos?"292 În ceea ce ne privește, cunoaștem foarte bine lipsa de atracție a omului modern pentru locurile publice. Oricine străbate astăzi satele și orașele poate constata că băncile din fața caselor sînt goale, cafenelele pustii, piețele depopulate, toți locuitorii fiind reținuți acasă, la oră fixă, de către televiziune. Mulțimea de antene care a răsărit pe acoperișurile tuturor caselor este cel mai grăitor semn al acestei schimbări. Toți știu ce dificil poate fi astăzi să îi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
colocvii personale. Pe scurt, o campanie de presă, de radio sau de televiziune care nu e îndeaproape urmată de o acțiune directă, din ușă-n ușă, din gură-n gură, are prea puține șanse de a avea un impact real: "Cafenelele, cluburile, saloanele, orice loc în care oamenii stau la taclale sînt adevăratele probleme ale puterii ", scrie Tarde 296. Nu e nevoie să împărtășești nețărmurita lui încredere în puterea conversației sau să fii de acord cu analizele sale asupra societății pentru
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să-l întîlnească singur, în casa lui, la muncă, pe stradă. Mai apoi radioul și televiziunea au mers și mai departe. I-au adus omului între cei patru pereți ai lui lucruri pe care odinioară trebuia să le caute la cafenea, la club ori în agora. Ele practică un soi de hipnoză la scară mare. În consecință, fiecare dintre noi face parte dintr-o masă mai mult sau mai puțin vizibilă, dar omniprezentă. În definitiv, individul este un reziduu. El aparține
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Scriitorul nu insistă excesiv asupra decorului, destul de banal până la urmă, ci, dimpotrivă, încearcă să l schițeze prin fraze cât mai scurte și mai puține sugerându-i sobrietatea apăsătoare: „Cavarna: o singură stradă, cu prăvălii neînsemnate ținute de bulgari și câteva cafenele umile.”. (p. 103) Ambianța acvatică îi produce personajului narator efuziuni poetice menite să-i tempereze pentru câteva clipe angoasa existențială: „Fețele mării. Vocile ei. N-am cunoscut obsesie mai constantă. Dacă aș fi poet, aș face o epopee în care
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
împărtăși experiențele. Grupurile sunt organizate în locuri unde participanții se vor simți bine. Acest lucru este diferit pentru adolescenți, în comparație cu persoanele care lucrează într-o companie de proporții. Poate fi casa cuiva, subsolul bisericii, o pizzerie, un centru comunitar, o cafenea sau o sală de conferințe. De multe ori, atunci când vorbim cu participanții, numim respectiva reuniune grup restrâns de discuții mai degrabă decât focus grup, pentru ca procedeul să nu intimideze sau să pară misterios. Încercăm să îi facem pe oameni să
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
părerile tuturor mamelor care au copii mici. Întâlnirea va avea loc: Marți, 14 mai De la orele 14.00 la 16.00 Clădirea Ministerului Sănătății din Comitatul Burns Bulevardul Idaho nr. 1494, în partea de vest a zonei Spooner, după colțul Cafenelei Nick Camera 102 - pe ușa principală, pe dreapta Grupul va fi mic, având în jur de opt persoane. Am planificat servicii de îngrijire a copiilor pentru Megan și Max. Câțiva profesori din cadrul Programului de educație familială pentru primii ani de
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
a fi este satisfacerea unui apetit de parvenire. Evoluției îi este preferată imitația sterilă. O generație care, după un bacalaureat trecut cu mai multă sau mai puțină ușurință, e menită a umple cance lariile publice sau ca stipendiști ai statului cafenele și locurile de petrecere din centrele cele mari din străi nă tate. Lipsiți de orice control, pierduți în noianul des fă tărilor sociale, acești juni, după ce au risipit cea mai mare parte a capitalului sănătății și delicateții lor morale, se
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
nimic aici. Trăim, În 2007, adolescența capitalismului, o vîrstă frumoasă, hormonală, agitată, fără de care maturitatea nu se poate concepe. Discursul metaliterar francez nu se potrivește deloc cu cel românesc. Scena culturală, iarăși, e una la Paris, alta În București. Aici, cafeneaua literară Înseamnă o discuție Între prieteni, așa cum nu se Întîmplă niciodată Într-un talk-show fotbalistic sau politic, sau Înjurături lansate În eter unor absenți. Florin Iaru nu intră În polemică nici măcar cu H.-R. Patapievici, pentru că amîndoi lucrează, pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
autoficțiuni recente cu cîteva dintre autoarele care pun În prim plan o voce excesivă, fie În rostire fie În tăcere și o rostire energică a trupului. Anne F. Garretta, Un sfinx lesbian În triunghiul format de Centrul Georges Pompidou - vezi cafeneaua Beaubourg de vis-à-vis - la vest, muzeul Pablo Picasso la nord și catedrala Saint-Paul În est, adică undeva În Marais, cartierul vechi din centrul de astăzi al Parisului, nu departe de Hôtel de Ville, printre clădiri decrepite din secolul al XVII
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
când, în metrou - semn cum nu se poate mai clar!, mi-a spus ea -, a auzit un cuplu vorbind românește. Celălalt - un potențial denunțător! Acea frică era permanentă. Mai subtil, un dramaturg moldovean, după aproape două ore petrecute într-o cafenea din vecinătatea Grădinii Luxemburg, m-a invitat la o plimbare pentru „a vorbi pe șleau”, mi-a spus el: o plimbare în aer liber te ferește de urechi indiscrete. Au avut loc multe plimbări în aer liber în fostele țări
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de proximitate, se limitează la colectarea de informații și la difuzarea lor în circuit intern, închis. Ea utilizează mijloacele clasice - prezență disimulată în spatele unei ferestre cu perdelele trase sau nu, adăstare îndelungă în pragul unei porți sau pe terasa unei cafenele -, postúri frecvente în contextul microcomunităților, postúri care permit „pândirea cuiva”. Giorgio Strehler a recunoscut acest tip de supraveghere la Goldoni și l-a pus genial în scenă, în spectacole memorabile precum Gâlcevile din Chioggia și, mai ales, Piațeta. Aici, supravegherea
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
față... Managerul pieței a bâiguit niște explicații penibile - alt mincinos, și el îmi evita privirea -, dar a intervenit numărul trei, care a fost un domn: nu s-a holbat prea mult la sânii mei și m-a invitat la o cafenea din apropiere ca să-i expun cazul... Invitația, formulată pe un ton cald, dar ferm, nu m-a prins nepregătită; eram din nou singură și prietenele îmi tot aranjau întâlniri de gradul trei cu manageri din cercul lor de cunoștințe, doar-doar
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
înțelegeți), așadar eram ca și singură... Numărul zece tocmai divorțase. De fapt, îl părăsise nevasta... Câtă minte poate avea o femeie care lasă din mână un asemenea bărbat?... Ce să vă spun, între noi a fost o dragoste fulgerătoare. În cafeneaua unde am făcut cunoștință s-a făcut brusc liniște; câteva minute bune am stat ca împietriți, cu privirile unite pe deasupra mesei, ușor nedumeriți, de parcă ne căutaserăm de când lumea și acum, când în sfârșit ne întâlneam, nu ne venea să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cuplu gay care făcuse jurăminte solemne că se lasă de fumat; de fapt el-el continua să fumeze pe ascuns, iar el-ea îl prinsese în baie cu țigara aprinsă și se simțise trădat(ă)... Revin la tăcerea de mormânt lăsată în cafenea atunci când l-am cunoscut pe numărul zece; după câteva minute de comunicare intensă și exclusiv vizuală, ne-am ridicat de la masă ca vrăjiți, nu mai știu care dintre noi i-a spus pețitoarei: „Venim imediat“, am lăsat-o baltă și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
dacă am schimbat trei cuvinte, atât de bine comunicau sufletele noastre prin intermediul privirii. Acum mă amuz când mă gândesc, dar atunci m-am simțit exact ca-n timpul studenției, i-am aflat numele abia după... Când ne-am întors la cafenea - eram deja cei mai buni prieteni -, barmanul tocmai se pregătea să închidă; ne-a spus că prietena noastră achitase toate cele unsprezece cafele comandate, cele două neatinse erau ale noastre, restul ale ei, și părăsise localul cu circa un sfert
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
unele cu grădini de vară), braseriile, bodegile. “Muzica sonoriza orice atom” Era, adică, pătrunzătoare, răscolitoare. Ce fel de muzică poate produce asemenea efecte? Evident, o muzică simplă, ascultată într-o grădină de vară, sau la un bal, sau la o cafenea. Niciodată Bacovia nu evocă muzica din sala de concerte, muzica „clasică”, „grea”. Versul „Muzica sonoriza orice atom” nu e inspirat de vreo simfonie wagneriană, ci, aproape sigur, de un cîntec la modă. Gustul și atitudinea lui Bacovia față de muzică sînt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vînt după ea. în schimb, Bacovia face parte dintr-o generație avidă de muzică, prima de acest fel în istoria literaturii romîne. Dacă urmărești mișcările celor din „epoca lui Sensitif ”, constați că ei trag mereu acolo unde se cîntă: teatre, cafenele, restaurante, terase, grădini de vară, parcuri etc. Aproape toți au educație muzicală, primită în liceu, și, în plus, îndemnul interior de a asculta muzică. Cert, în materie muzicală, știu mai multe și mai diverse lucruri decît predecesorii lor2). în clinația
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și vă[d] monstruos”. încărcat cu amărăciune sau cu ură, cuvîntul „monstru” se întîlnește, de asemenea, nu o dată, în articolele și satirele unor autori socialiști („Voi ființe înrăite, crude suflete de monstru”)8), în oratoria populară și în convorbirile de cafenea. Bacovia era familiarizat cu toate aceste „surse”. „Hidos burghez... burghez tiran” Platitudinea ideologică în care trăim nu ne permite să realizăm ce insulte teribile erau acestea. „Hidos” exprimă, sec, dezgustul, oroarea. Pentru Bacovia și pentru alți zeci de autori contemporani
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Rollinat și Baudelaire și fantezia lui Lecca fu apreciată și făcu zgomot. Cenaclul de la «Fialkowski», vestita cafenea-cofetărie, primi cu aplauze vestea și poetul Mircea Demetriade o sărbători în mii de paradoxuri, - iar poetul Alexandru Obedenaru o răspîndi la «Naționala», cealaltă cafenea a scriitorilor”.2) Ororile - au încercat și unii mai tineri s-o demonstreze - pot fi privite cu detașare, „estetic”. Așa a procedat, de pildă, Ion Vinea în „Visul spînzuratului”, poem datat 1915, în care ironia e, cu premeditare, mai pregnantă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în chestiune, l-am întrebat: «-Ce femeie are amicul d-tale?» «-O cocotă; nu vezi cum lucrează din palme și pumni?» Atunci mi s-au deschis ochii, și adevărul acestei caracteristici l-am observat mai apoi, de multe ori, la cafenele, la Bullier, la Folies Bergères, pe străzi, pe bulevarde. în Paris sînt 346 de studenți romîni, toți băieți avuți; se zice că rar care n-ar avea femeia sa. Așa se înțelege cum nu pot trăi cu șase sute franci pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vară”: „Histerizate fecioare pale,/ La ferestre deschise, palpită,/ în amurguri roșii, nupțiale,/ Stau pale, și nu se mai mărită”1). Soarta lor e mult mai tristă decît a bărbaților aflați în aceeași situație. „Celibatarul - observa un sociolog - se duce prin cafenele, prin taverne, prin cluburi, locuri care, de bine de rău, înlocuiesc familia; el umblă pretutindeni singur, se plimbă singur, și are la îndemînă o sută de mijloace spre a se despăgubi de pustiul locuinței lipsită de dragostea conjugală și fiicească
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
norocoase, le au: „Și ninge în orașul mare/ E noaptea plină de orgii,/ Iar prin saloane aurii/ S-aud orcherstre, și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin.../ Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...”4 ) în proză lucrurile sînt spuse ceva mai net: „Pentru cincizeci de bani o femeie din bordei bate-n geam...Vrea iubire
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sînt datori a ține întotdeauna în stare bună, higienică și curată toate imobilele...” 7) La Schapira: „Hotelurile din oraș vor fi supravegheate în fiece săptămînă din punctul de vedere al higienei, - de către autoritățile sanitare ale orașului. Același lucru în ce privește cîrciumele, cafenelele, restaurantele, berăriile, cofetăriile”. Doctorul cerea și introducerea unor „reglementări” referitoare la prostituție, care exista legal („cu condicuță”), dar și clandestin, în zeci de „focare”.8). Un instrument orientativ pentru autorități, regulamentul le crea acestora posibilitatea să acționeze. Prin urmare, ele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]