5,421 matches
-
produce prin necroza peretelui colecistului, frecvent în zona fundului vezicular mai puțin vascularizat. Pacientul prezintă greață, vărsături, dureri în hipocondru drept, febră, masă palpabilă în hipocondru drept. Diagnosticul poate fi uneori dificil. Ecografia sau tomografia computerizată evidențiază lichid liber în cavitatea peritoneală, calculi sau abces. Există trei tipuri de perforație: 1. Peritonită acută bilioasă apare la pacienții imunocompromiși (DZ, SIDA, bătrâni etc); orice abdomen acut la acest tip de pacienți trebuie suspectat ca fiind peritonită biliară. Tratamentul constă în antibioterapie și
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
reflex al sfincterului Oddi. B. SINDROMUL MIRRIZZI reprezintă condiția în care un calcul este inclavat în cistic sau istmul colecistului și comprimă coledocul în porțiunea sa mijlocie, determinând obstrucție; episoadele de colangită recurente pot determina erodarea peretelui și formarea unei cavități comune. Litiaza cisticului îmbracă următoarele forme clinice: bforma dureroasă cu colici violente, fără febră și icter; bforma febrilă, atunci când infecția complică o veche obstrucție a cisticului; bforma icterică apare în urma localizării calculului în porțiunea cea mai distală a cisticului, care
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
la un ganglion, el va putea fi excizat în totalitate, în țesut sănătos, plaga operatorie suturându-se per primam. Dacă abcesul este fistulizat sau pe punctul de a fistuliza, asociat terapeuticii medicale se va proceda la instilarea de tuberculostatice în cavitatea abcesului: SM, HIN sau PAS. În abcesele voluminoase care nu răspund la tratamentul conservator sau sunt pe punctul de a se suprainfecta, se recomandă drenajul chirurgical larg, chiuretajul peretelui abcesului rece și aplicarea de tuberculostatice și/sau antiseptice. În tuberculoza
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
situația în care recoltarea de urină și sînge este dificilă, se poate recolta conținut gastric (prin vărsătură), mai ales în cazurile în care suspectăm consum de stupefiante sau psihotrope. La copii, (sugari) se poate recolta salivă sau alte fluide din cavitatea bucală, pentru identificarea cafeinei și a altor stupefiante. Dezinfecția tegumentelor nu se va face cu alcool ci cu clorură de benzalconiu sau soluție apoasă de clorură de mercur, deoarece în alte situații se poate compromite valoarea alcoolemiei. La momentul actual
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Diana Bulgaru Iliescu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1078]
-
în elemente morfologice: scheletul osos al sistemului stomatognat, ATM, dinții și paro-dodonțiul, mușchii sistemului stomatognat, grupați funcțional în mușchi mobilizatori ai mandibulei, ai mimicii, ai limbii, ai vălului palatin și ai regiunilor învecinate, glandele salivare, părțile moi ale obrajilor și cavității orale, vasele limfatice, sanguine și nervii. Aceste elemente cu structuri și funcții diferite participă la executarea funcțiilor globale conform caracteristicilor sistemului stomatognat, care: este un sistem realizat prin convergență funcțională, componentele sale, heterogene din punct de vedere morfofuncțional realizează împreună
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
etapă în algoritmul clinico-tehnic al tratamentului gnato-protetic; -elaborarea corectă a aparatelor gnatoprotetice conform principiilor de tratament gnato-protetic. Conform celor enunțate, vom aborda pentru început studiul morfologiei dinților și arcadelor dento-alveolare, punând un accent deosebit pe structura lor funcțională. CAPITOLUL 2 CAVITATEA ORALĂ ȘI ARCADELE DENTO-ALVEOLARE 2.1. Cavitatea orală reprezintă o structură morfo-funcțională a sistemului stomatognat, necesară îndeplinirii funcțiilor sale globale: masticație și deglutiție, fonație, și fizionomie. Prin masticație și deglutiție constituie un prim segment al sistemului digestiv. Pentru fonație are
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
-elaborarea corectă a aparatelor gnatoprotetice conform principiilor de tratament gnato-protetic. Conform celor enunțate, vom aborda pentru început studiul morfologiei dinților și arcadelor dento-alveolare, punând un accent deosebit pe structura lor funcțională. CAPITOLUL 2 CAVITATEA ORALĂ ȘI ARCADELE DENTO-ALVEOLARE 2.1. Cavitatea orală reprezintă o structură morfo-funcțională a sistemului stomatognat, necesară îndeplinirii funcțiilor sale globale: masticație și deglutiție, fonație, și fizionomie. Prin masticație și deglutiție constituie un prim segment al sistemului digestiv. Pentru fonație are un rol primordial fiind un rezonator care
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rezultă din integrarea dinților și arcadelor dentare, a întregii conformări a cavitații orale la arhitectonica facială. Asociat, morfologia cavitații orale a conținutului său și comunicarea cu alte sisteme vitale permite execuția unei multitudini de activitați ocazionale involunatre sau involunatre. Morfologic, cavității orale i se pot descrie delimitările - respectiv pereții și conținutul. Pereții, căptușiți cu mucoasa orală, sunt: - peretele anterior - format din buza superioară și buza inferioară unite la extremități prin două comisuri simetrice dreapta - stânga; -peretele posterior care este incomplet închis
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
superioară și buza inferioară unite la extremități prin două comisuri simetrice dreapta - stânga; -peretele posterior care este incomplet închis, prezentând istmul faringian; -peretele superior - reprezentat de bolta palatină și fundul de sac vestibular maxilar; -peretele inferior - este format din planșeul cavității orale pe care se sprijină în repaus limba complectat cu fundul de sac vestibular mandibular; -pereții laterali ai cavității orale sunt simetrici stânga-dreapta și sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
prezentând istmul faringian; -peretele superior - reprezentat de bolta palatină și fundul de sac vestibular maxilar; -peretele inferior - este format din planșeul cavității orale pe care se sprijină în repaus limba complectat cu fundul de sac vestibular mandibular; -pereții laterali ai cavității orale sunt simetrici stânga-dreapta și sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de sac vestibular maxilar; -peretele inferior - este format din planșeul cavității orale pe care se sprijină în repaus limba complectat cu fundul de sac vestibular mandibular; -pereții laterali ai cavității orale sunt simetrici stânga-dreapta și sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2.3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2.3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2.3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele două compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele două compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile retromolare și interdentare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele două compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile retromolare și interdentare; -pe măsură ce se instalează edentația, caracterul delimitativ se tulbură, ajungându-se ca în edentație extinsă, atrofia crestei edentate să modifice
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile retromolare și interdentare; -pe măsură ce se instalează edentația, caracterul delimitativ se tulbură, ajungându-se ca în edentație extinsă, atrofia crestei edentate să modifice definitiv această demarcație. Această separare a interiorului cavității orale are importanță mai mult descriptivă. Toate elementele morfo-structurale situate în vestibulul oral vor primi denumirea de “vestibulare”: fețele vestibulare ale dinților, versanții vestibulari ai apofizelor dento-alveolare, respectiv ai crestelor edentate. În nominalizarea suprafețelor opuse celor vestibulare, respectiv situate spre
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
orale are importanță mai mult descriptivă. Toate elementele morfo-structurale situate în vestibulul oral vor primi denumirea de “vestibulare”: fețele vestibulare ale dinților, versanții vestibulari ai apofizelor dento-alveolare, respectiv ai crestelor edentate. În nominalizarea suprafețelor opuse celor vestibulare, respectiv situate spre cavitatea orală propriu-zisă, vom utiliza termenul “oral”, mai precis palatinat pentru maxilar și lingual pentru mandibulă. Celelalte suprafețe orientate spre linia mediană sau spre limita posterioara a arcadelor dento-alveolare se vor denumi cu termenul general de suprafețe proximale: iar individualizat - meziale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
heterodont al dentiției umane. Toți dinții umani se încadrează în grupări cu anumite semnificații evolutive sau funcționale. 5.1. Criterii evolutive de apreciere a constituirii grupărilor dentare Dentația este termenul care desemnează totalitatea dinților prezenți la un moment dat în cavitatea orală. Sunt trei dentații consecutive: temporară, mixtă și definitivă. Dentiția - termen care exprimă totalitatea fenomenelor care determină geneza, dezvoltarea și dispariția dinților care se dezvoltă din aceeași lamă dentară. Omul este difiodont deoarece are: - dentiție primară, care se dezvoltă din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
una sau mai multe rădăcini. Conțin un spațiu intern corono-radicular, format din camera pulpară și canalele radiculare în care se adăpostește pulpa dentară. 6.1. Coroana dentară - anatomic, reprezintă porțiunea din dinte acoperită cu smalț. Clinic este porțiunea vizibilă în cavitatea orală, în funcție de nivelul inserției epiteliale. Ideal este ca dimensiunea coroanei anatomice să fie identică cu cea a coroanei clinice. Nivelul inserției epiteliului gingival și uzura dentară modifică acest raport de egalitate, coroana clinică devenind mai mare sau mică decât coroana
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și intra-arcadice. Sub denumirea de arcadă dento-alveolară înțelegem structura morfo-funcțională care cuprinde șirurile de dinți și sistemele lor de implantare în alveolele apofizelor alveolare. Clinic, la arcadele dentare se ia în considerare un tot unitar format din componenta vizibilă în cavitatea orală, realizată din coroanele clinice ale dinților, care se corelează la componenta intraalveolară formată din rădăcinile clinice, împreună cu componenta de legătură cu alveolele. Arcada dentară este considerată completă atunci când nu este întreruptă sau scurtată și când toți dinții și-au
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
condiliene fiind accentuat; -stereotipul intermediar. În final, procesul de masticație se realizează prin participarea: -articulației temporo-mandibulare, mușchilor mobilizatori și arcadelor dentare care asigură procesul mecanic de fărâmițare a alimentelor sub influența informațiilor tactilo-kinestezice; -limbii, care contribuie la deplasarea alimentelor în cavitatea orală la insalivarea acestora și formarea bolului alimentar. Mișcările ei se declanșează sub influența reflexelor tactilo-gustative; -palatului, care prin rugile palatinale participă la dispersia alimentelor moi și la nivelul lor se declanșează câteva reflexe tactilo-kinestezice. Clinic se examinează și se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
capătă un aspect de jgheab, cu extremitatea anterioară retro incisiv, în palatul dur și extremitatea posterioară spre faringe. Prin contracția antero-posterioară a mușchilor limbii bolul alimentar este împins spre posterior unde, reflex, se deschide istmul faringian și bolul alimentar părăsește cavitatea orală (fig. 85). Durata impactului dentar este de 1,5 secunde, iar forța de contracție este mult mai mare. În aceste condiții de execuție permanentă a mișcărilor de degluție, dacă pe traseele de aducere a arcadelor dentare în poziție de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
morfologiei primare se încadrează în intervalul normalității și exprimă situația cea mai frecventă a posibilităților de existență a acestor parametri. O parte din acești parametri au o durată reală de existență scurtă comparativ cu perioada de existență a dinților în cavitatea orală. Morfologia primară a dinților suferă modificări pe măsura înaintării în vârstă a persoanei și este înlocuită cu morfologia secundară. Morfologia secundară are un caracter individualizat evident și se realizează diferit de la individ la individ. Mai mult chiar, între grupele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
29. Excreția non-renală 240 1. Introducere în fiziologia digestiei Digestia reprezintă una din marile funcții ale organismului uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă rolul digestiv asigură și absorbția nutrimentelor, și glande anexe (glande salivare, pancreas, ficat). Aparatul digestiv realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]