6,287 matches
-
cu miile sale de evenimente dureroase și dramatice, bucuroase și de transformare socială. Ar trebui să înșirăm o listă lungă a diverselor activități culturale, de îndrumare, formative: școli materne, elementare și medii; centre de formare profesională; activități sportive și recreative; cinema și teatru; centre de primire și de caritate. Un mic tablou al vieții și al muncii desfășurate de acești întâi adevărați eroi o putem întrevedea citind jurnalul unuia dintre dânșii: don Alessandro Rosa, un preot tânăr, care și-a jertfit
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a descoperit o pușcă cu lunetă folosită la vînătoarea de capre negre, gata să funcționeze la apariția lui Mussolini în balconul palatului Chigi... ). Mussolini arăta încă tînăr în 1928. Încă nu avea acea figură crispată și atitudinile de condottiere de cinema, care, mai tîrziu, cînd apărea în public, i-au devenit un fel de a doua natură. Își permitea să zîmbească un zîmbet ce păstra ceva copilăros și neajutorat fiind încă în faza în care declara, fără ocolișuri, diplomaților pe care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să nu fie de față, pentru ca discuția să se poată dezvolta nestingherit în toată splendoarea ei danubiană, mioritică... Cotidianul, 17-18 august 2002 Strip-tease Nu știu ce m-a apucat ieri-seară și l-am urmat pe Pastenague, care ținea morțiș să mergem la cinema. E drept că toată ziua fusese cald, iar o sală de cinematograf cât de cât respectabilă e prevăzută cu instalație de aer condiționat, așa că, uneori, în loc să-ți fi cald, ceea ce e firesc în luna lui cuptor, ți-e frig. — Lasă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
la motoarele avioanelor căzute. în zăpăceala care era în țară după 23 august 1944, moș Ion, tata lui Gheorghe, a făcut bani pe obiectele turnate de fiul său Gheorghe. După satisfacerea stagiului militar, vărul Gheorghe a lucrat ca operator de cinema, la Casa Armatei, și s-a stabilit în București. Al treilea copil al mamei Ileana, Netuțu, a învățat meseria de cizmar, dar n-a practicat-o decât puțin timp. Luat la armară după 23 august 1944, a fost remarcat ca
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
împărtășit în ultimele douăzeci și cinci de minute". Amândoi au râs, apoi Alan i-a mărturisit că încearcă această formulă de pornire a unei discuții pentru o nouă carte de a sa, așa că până la urmă au discutat despre carte. ) La coadă la cinema: "Ce ați auzit despre acest film?" Ce v-a determinat să veniți să-l vedeți?" La piață: "Văd că vreți să cumpărați anghinare. întotdeauna m-am întrebat cum se pregătește?" în lift: Cred că acesta e cel mai leneș ascensor
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
te-ai încadrat prea bine în curba asta. KATHY: Ai dreptate, am luat virajul prea strâns. Data viitoare o să reduc viteza înainte de curbă. (Am făcut tot ce se putea cu mașina asta veche!) HOWARD: întotdeauna vrei să mergi numai la cinema SUE: Așa e. îmi place să merg la cinema cel puțin o dată pe săptămână. (Iar tu vrei întotdeauna sa joci cărții) HELEN: Nu cred că e bine să renunți Ia slujba asta. Tu ai acolo vechimea cea mai mare, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Ai dreptate, am luat virajul prea strâns. Data viitoare o să reduc viteza înainte de curbă. (Am făcut tot ce se putea cu mașina asta veche!) HOWARD: întotdeauna vrei să mergi numai la cinema SUE: Așa e. îmi place să merg la cinema cel puțin o dată pe săptămână. (Iar tu vrei întotdeauna sa joci cărții) HELEN: Nu cred că e bine să renunți Ia slujba asta. Tu ai acolo vechimea cea mai mare, dacă afacerile o să meargă prost, vei fi ultimul dat afară
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
zid care îl pune la distanță de iubire. Atunci persoana se comportă doar ca un observator insensibil care consideră ridicolă orice expresie afectivă, fie că aceasta are loc în viața de zi cu zi, fie că este vizionată la TV, cinema, citită într-o carte sau într-o revistă, ori intuită într-o situație oarecare. O altă formă a acestui complex se identifică atunci când omul se simte aruncat în lume, abandonat, pradă însingurării. Este construită atunci o concepție filozofică despre condiția
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
zis „grădină“. Repede s-a dus vestea că la Enache se mănâncă bine și ieftin. Dar despre acest birt voi vorbi mai târziu. Alături era curtea caselor Rioșanu. Pe stânga 179, plecând din str. Paris, unde s-a construit localul cinema to grafului Lux, era un local de bancă, era banca Poumay 180, apoi niște căsuțe mărunțele. Nimic din ceea ce e astăzi, bineînțeles nici Hotelul Bristol 181 nu exista, nici construcțiile de alături. bucureștiul în 1871 125 173. Aparținând bijutierului Carapatti
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cel mai inert dintre ei. *O frază dintr-o conferință a lui Rebreanu îmi sugerează formula de „organizarea mizeriei”. E deopotrivă o problemă individuală și de stat. După trei sau patru ani, iată-mă din nou într-o sală de cinema, la Locuri în inimă (Places in the Heart), scenariu de Robert Benton, cu Sally Field (Oscar, 1985). O poveste emoționantă despre felul în care viața îi asociază pe cîțiva nefericiți: o văduvă, un negru și un orb, invalid de război
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
laud, nici nu mă ocărăsc”. „Adică?”, m-am arătat eu curios. „Nu mă laud - mi-a precizat el -, căci, iată, n-am reușit de exact o lună și jumătate să citesc o carte, nici să merg la teatru ori la cinema (fiind supraîncărcat cu treburile serviciului) și constat că unii tineri sînt mai informați decît mine. Nu mă ocărăsc, cînd văd sau aud că a mai murit unul sau altul dintre prieteni și cunoscuți, și cînd îmi dau seama că nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
De la bine la foarte bine. - Așa ne trebuie! - într-adevăr, noi am vrut-o...” *Am dat la anticariat, cam pe degeaba, 20 de cărți, 15 reviste „Magazin istoric”, o colecție pe un an de „știință și tehnică” și una de „Cinema”. *Să aibă, oare, vreo legătură faptul că, la începutul activității sale, Robert Faurisson, contestatul promotor al „revizionismului istoric” (negarea existenței camerelor de gazare naziste), s-a ocupat, recurgînd la „hipercritica textuală”, de Rimbaud și Lautréamont cu atitudinea sa provocatoare de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
infern. Se regăsește În acest roman Întreg repertoriul de fapte oarecare și de stări curente, iubire și egoism, vanitate și minciună, vraja primăverii și dragostea părintească, gustul conversației și extazul mării, contemplarea unui cal și perplexitățile dintr-o sală de cinema, clipe de exaltare și deznădejde și clipele lungi ale așteptării fără obiect. Comunitatea și comunicarea umană sunt Însă ale unor exilați supuși purgatoriului metodic al durerii, scoși din normalitate și izolați Într-un ghetou al bolii, unde, În poziție orizontală
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
UNITER). Este profesor la Academia Națională de Teatru și Film, director al Teatrului „Constantin Nottara”. Debutează literar în 1977, în revista „Luceafărul”, cu proză scurtă, iar prima lui carte, Șugubina, apare în același an. Deține o rubrică permanentă în revista „Cinema”, în perioada 1983-1985. După 1990 a publicat articole cu teme politice în „Expres Magazin”, „Zig-Zag” ș.a. La debut, D. a fost primit ca o revelație. Prozele scurte din Șugubina (1977) stau foarte bine alături de laconismul schițelor lui Nicolae Velea și
DIACONU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286752_a_288081]
-
artistice moderne. De aici, și caracterul eclectic al contribuțiilor critice (critică științifică, istorică, socială și critică estetică) și literare (de la cele tradiționalist-poporaniste la cele moderniste, simboliste). Între anii 1927 și 1937, se permanentizează rubricile „Mișcarea culturală și artistică”, „Teatru. Muzică. Cinema”, „Vitrina librăriei”, „Cărți românești”, „Cronica teatrală”, „Cărți noi”, „Cronica engleză” (semnată de Dragoș Protopopescu), „Plastica” și romanul în foileton. Articolele de fond sunt semnate de importanți oameni politici, economiști și scriitori, ca Iuliu Maniu, Ion Mihalache, C. Stere, M. Sevastos
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
1959-1960) și o alta în Statele Unite ale Americii (1984). Își începe cariera ca reporter la „România liberă” (1950-1956), va fi corespondent Agerpres în Polonia (1956-1958), redactor-șef al redacției de scenarii din Studioul Cinematografic București (1960-1962), redactor-șef al revistelor „Cinema” (1963) și „Contemporanul” (1964-1966). Ocupă funcția de vicepreședinte al Radioteleviziunii Române (1966-1970), este corespondent special în Franța (1970-1971), reporter la „Almanahul «Scânteia»” (1970-1980), vicepreședinte al Asociației Cineaștilor (1974-1990), ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la Varșovia (1993-1999). Debutează la „Flamura
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
lui G., mai restrânsă cantitativ, nu este inferioară cărților de reportaje. Anecdotica e de cele mai multe ori un simplu pretext pentru concluzia de ordin moral. Personajele se reduc adesea la platitudini identitare, fiind fantoșe ale unor dezbateri cu final dinainte știut. Cinema Madagascar (1957) și Unde vântul miroase a petrol (1961) sunt nuvele în care intruziunea ideologicului este cel mai acut vizibilă. Autorul exploatează, sub aparența caleidoscopică a inspirației, clișeele prozei din epocă, începând cu tensiunea dintre exploatați și exploatatori și terminând
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
care intruziunea ideologicului este cel mai acut vizibilă. Autorul exploatează, sub aparența caleidoscopică a inspirației, clișeele prozei din epocă, începând cu tensiunea dintre exploatați și exploatatori și terminând cu detaliile dramatizate care dau un colorit caracteristic lumii reprezentate aici. Totuși, Cinema Madagascar este unul dintre textele cele mai bune ale lui G., prin maniera în care sunt evocate un vechi cinematograf din Pantelimon și jocurile pe care copiii din cartier le leagă în jurul filmelor cu indieni și cow-boys. Mai pot fi
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
mult atunci când sunt rurale. În fine, Bine ați venit în infern! (1995) reconstituie, sub forma unui docufiction, bombardamentele americane asupra orașului Ploiești, din timpul celui de-al doilea război mondial. SCRIERI: Scrisoare din Moscova, București, 1954; Învinsul Terek, București, 1956; Cinema Madagascar, București, 1957; Obsesia, București, 1960; ed. 2, București, 1965; Pasărea Fenix, București, 1961; Unde vântul miroase a petrol, București, 1961; Cocteil-Babilon, București, 1963; Zigzag pe mapamond, București, 1964; Lupta cu somnul, București, 1969; Fenix inflamabil, București, 1970; Cealaltă moarte
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
Încet, că a vorbi despre postmodernitate Înseamnă a vorbi despre modernitate. În cealaltă parte, postmodernismul (se spunea mai puțin postmodernitate) era deja o vulgată literară, pentru unii, un avatar al limbajului prețios, pentru alții, iar numele postmodernilor străluceau ca la cinema. Asta pentru că fiecare, anglofilul, respectiv francofilul, era mult mai puțin nominalist decît se pretindea. Fiecare credea că, În vreme ce deconstruiește adevărul, Îl afirmă. PÎnă și numele maeștrilor gîndirii din Franța, Derrida și compania, Înseamnă ceva peste Ocean și altceva dincoace. Am
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
literatura Îsi urmează ineluctabil calea de produs de nișă. Apariția noilor medii electronice Îi accelerează declinul, dar, pe de altă parte, Într-o primă etapă, cel puțin, Îi vine În ajutor troian ajutor! dînd-o la televizor, pe internet sau la cinema. Literatura este aproape de a fi ajuns un simplu semn publicitar: nu trebuie să citești Paulo Coelho sau Dan Brown pentru a ști ce scriu ei, numele lor sînt simpli semnificanți sociali. Nu trebuie să-l citești ce scrie Bebe Mihăescu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de “sine”, Cinéma este proiecția grafică a unui film intermediată, malformată, decupată, refractată și astfel lumii redată de către narator, obsedat de acest film, Sleuth , revăzut de zeci de ori, singur, cu prieteni, cu cunoscuți, pe casetă video (și niciodată la cinema, niciodată princeps: problema interpretării realității reapare. Filmul impregnează cu substanța sa virtuală realitatea, asimilând-o și-l acroșează pe protagonist definitiv. El ajunge să venereze filmul, sacralizându-l: de unde și refuzul său reverențios să-l privească la cinematograf, În original, tot
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Barnheld), „Gazeta tinerimei”, „Socialismul”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă” (Chișinău), „Femeia și căminul”, „Gazeta literară”, „Tribuna României”, precum și în revistele „1933-1934” și „Voiaj”, editate de ea, i-au apărut reportaje, dezbateri feministe, impresii de drumeție, interviuri (cu artiștii români din Parisul interbelic, cu B. Fundoianu, N. Titulescu
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
o editură proprie, Moonfall Press. A fost distinsă cu Premiul Academiei Româno-Americane pentru Comrade Dracula și cu Premiul Romfest ’92 (Canada) pentru Radiografii pentru iubire. A mai semnat cu pseudonimul Roberta King. În țară a colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Cinema”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. C. a debutat editorial în 1966, cu volumul de schițe și povestiri Pisica și vorbele; „subiecte sentimentale” sunt aici tratate oarecum în moda Noului Roman. Modernitatea și sintaxa șocantă cedează repede locul tentației fantasticului și bizarului, odată cu
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
1929. Director este Nestor Cazvan, redactor Horia Robeanu, administrator Vasile Filipescu, înlocuiți în 1926 cu George Theodorescu și Adrian Schatz, iar în 1927 cu Paul Constantin și M. Blossmos. Că „revista consacrată exclusiv mișcării cinematografice”, are rubrici specializate: „American Section Cinema”, „Curierul cititorilor”, „Ecouri și informațiuni”, „Anchetă noastră”, „Cronică filmelor”, „Curierul cinefililor”, „Culisele ecranului” ș.a. Aici colaborează și unii scriitori, precum Al. Bilciurescu, Cezar Petrescu, Corneliu Moldovanu, Lucrezzia Karnabatt, Sărina Cassvan-Pas, N. Davidescu, Ioan Timus. La rubrică „Intelectualul și cinematograful” răspund
CINEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286233_a_287562]