11,010 matches
-
din faptul că entropia joasă este o condiție necesară pentru ca un lucru să posede valoare. Dar această condiție nu este suficientă. Relația dintre valoarea economică și entropia joasă este de același fel ca relația dintre preț și valoare economică. Astfel, ciupercile otrăvitoare deși au entropie joasă nu au valoare economică, comparativ cu ciupercile comestibile. De asemenea, omleta, la fel ca multe alte mâncăruri, deși are o entropie mai Înaltă decât oul crud, este preferată acestuia. Desigur, fiecare fir al procesului economic
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
să posede valoare. Dar această condiție nu este suficientă. Relația dintre valoarea economică și entropia joasă este de același fel ca relația dintre preț și valoare economică. Astfel, ciupercile otrăvitoare deși au entropie joasă nu au valoare economică, comparativ cu ciupercile comestibile. De asemenea, omleta, la fel ca multe alte mâncăruri, deși are o entropie mai Înaltă decât oul crud, este preferată acestuia. Desigur, fiecare fir al procesului economic este entropic, Însă căile pe care este țesut acest proces sunt trasate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
floare de tei și tulpini de coada șoricelului. Aici am văzut busuiocul cel de dragostea fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
coca, mărturia acestui fapt constituind-o statui datate 300 î.Hr., reprezentând figuri cu obrajii umflați (Goode, E., 1999, p. 56). În India, China, Grecia, Asiria, Teba, textele menționează practica inhalării sau fumatului marihuanei și canabisului. Aztecii precolumbieni obișnuiau să mestece ciuperci halucinogene care conțineau psilocybină, iar locuitorii indieni ai Americii de Nord foloseau cactusul fără spini, care conține mescalină, cu scopul de a atinge stări și viziuni extatice. Folosite inițial aproape exclusiv în ritualuri religioase, ulterior drogurilor le-au fost găsite și alte
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
semnat între Observatorul European de Droguri și Toxicomanii și ANA. Chestionarul a cuprins 15 secțiuni (date socio-demografice, alcool, tutun, medicamente fără prescripție medicală - tranchilizante, barbiturice și antidepresive, droguri ilegale - canabis, ecstasy, amfetamine, cocaină, crack, heroină, LSD, solvenți și substanțe inhalante, ciuperci halucinogene, metadonă, ketamină, ecstasy lichid, substanțe noi cu proprietăți psihoactive). În 2013, la inițiativa UNICEF, Centrul de Sociologie Urbană și Regională, cu sprijinul Institutului de Științe ale Educației, a realizat studiul intitulat " Starea adolescenților din România". Autorii studiului consideră că
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
la 2,0% în 2011) cocaina (de la 1,5% în anul 2007, la 2% în 2011); amfetamine (de la 0,6% în 2007, la 1,7% în 2011); LSD sau alte halucinogene (de la 1% în 2007, la 2,1% în 2011); ciuperci halucinogene (de la 0,2% în 2007, la 1% în 2011); heroina (de la 0,3% în 2007, la 1,1% în 2011); droguri injectabile (de la 0,7% în anul 2007, la 0,8% în 2011). Figura 14: Evoluția consumului de droguri
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
floare de tei și tulpini de coada șoricelului. Aici am văzut busuiocul cel de dragostea fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
2008. Campanella, Tommaso, Cetatea soarelui, Editura Incitatus, București, 2000. Capra, Frijof, Taofizica, Editura Tehnică, București, 1999. Chambers, Mortiner, Grew, Raymond, Herlity, David, Wolock, Isser, The Western Experience, Fourth Edition, Publishing by Alfred A. Knopf Inc., 1987. Chelcea, Septimiu, Radu, Lucian, Ciupercă, Cristian, "O tehnică psihosocială de manipulare comportamentală: profeția autorealizatoare inplicită", în Psihologia Socială, nr. 3 /1999. Cohen, I. Bernard, Revolution in Science, Harvard University Press, 1985. Copenici, Nicolai, "De revolutionibus orbium coelestium", în Opera omnia, tome II, Officina Publica Libris
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
română. Am ales să subliniem non misticismul acțiunii chiar cu riscul de a fi privită ca gest rațional, cerebral. 105 Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993 p. 457. 106 Septimiu Chelcea, Lucian Radu, Cristian Ciupercă, " O tehnică psihosocială de manipulare comportamentală: profeția autorealizatoare inplicită", în Psihologia Socială, nr. 3 /1999, p. 25. 107 Ibidem, pp. 26-27. 108 William Shakespeare, Macbeth, Editura Pandora Târgoviște 1998, p. 17. 109 Francis Bacon, Advacement of learning, Enciclopedia Britanica, Londra
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1.4. Poluarea biologică în adăposturi Întâlnită peste tot în natură, poluarea biologică const constă în prezența în sol, apă și aer a unor microorganisme patogene aparținând celor mai var variate grupuri taxonomice: virusuri, micoplasme, ri ri rickettsii, actinomicete, bacterii, ciuperci mi microscopice etc. În aer, astfel de microorganisme se pot găsi l libere, ca de exemplu spori de ciuperci sau a aerosoli formați din proteine virale, așa cum este cazul virusului febrei aftoase (Primault, 1974). Însă, c cel mai adesea, ele
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
apă și aer a unor microorganisme patogene aparținând celor mai var variate grupuri taxonomice: virusuri, micoplasme, ri ri rickettsii, actinomicete, bacterii, ciuperci mi microscopice etc. În aer, astfel de microorganisme se pot găsi l libere, ca de exemplu spori de ciuperci sau a aerosoli formați din proteine virale, așa cum este cazul virusului febrei aftoase (Primault, 1974). Însă, c cel mai adesea, ele sunt legate de diverse p particule dispersate în atmosfer cel mai adesea, ele sunt legate de diverse particule dispersate
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Malaezia si Europa, este Europa, este o boala a tubului digestiv, a plam plamânilor si, în forma cea mai grava, a tiroidei (forma care (forma care este mortala). Boala este provocata de o de o c de o de o ciuperca microscopica (Histoplasma sp.) care poate afect poate afecta serios omul. In zona ecuatoriala, boal boala boal boala este mortala (în Venezuela) dar, în zonele temperate, temperate, boala se manifesta sub o forma benigna (în (în (în (în România). Frecvent, simptomele
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și mod de dăunare. Produce pagube la culturile de varză, conopidă și alte crucifere. În galele produse de larve se instalează diferite microorganisme, care provoacă putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor. Atacul acestui dăunător se poate confunda cu cel produs de ciuperca Plasmodiophora brassicae Woron. - hernia rădăcinilor de varză. Deosebirea constă în aceea că galele produse de ciupercă sunt compacte, iar în secțiune se observă o substanță mucilaginoasă ce reprezintă plasmodiu sporulat. Galele produse de gărgăriță prezintă fie un orificiu prin care
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
produse de larve se instalează diferite microorganisme, care provoacă putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor. Atacul acestui dăunător se poate confunda cu cel produs de ciuperca Plasmodiophora brassicae Woron. - hernia rădăcinilor de varză. Deosebirea constă în aceea că galele produse de ciupercă sunt compacte, iar în secțiune se observă o substanță mucilaginoasă ce reprezintă plasmodiu sporulat. Galele produse de gărgăriță prezintă fie un orificiu prin care a ieșit larva sau se găsește larva în interiorul galei (fig. 8 c). Măsuri de prevenire și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
omizile din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau inflorescențele de conopidă, în care rod galerii mari (fig. 15 d). În aceste galerii se adună resturi de hrană și excrementele larvelor, pe care se localizează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ce accelerează procesele de degradare. La atacuri puternice, pagubele pot ajunge până la 80 %. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri preventive și curative și anume: o executarea arăturii de toamnă pentru scoaterea la suprafața solului
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
după 25 - 30 de zile de la infestare. Frunzele au o culoare verde-închis lăsate la nivelul solului. Plantele nu se mai dezvoltă și în cele din urmă se usucă (fig. 17 d). În galeriile din rădăcini se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, care determină putrezirea acestora. Pagubele cele mai mari se înregistrează în primăvară la culturile de varză extratimpurie și timpurie. S-a constatat că frecvența și intensitatea atacului sunt determinate de unii factori, cum ar fi: tipul și structura solului
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
atât pe organele subterane, cât și pe frunze. Sunt preferate plantele tinere. Larvele și adulții rod frunzele din care nu rămân intacte decât nervurile. În culturile de morcov, pătrunjel etc., limacșii rod cavități profunde, în care se instalează bacterii și ciuperci saprofite, ce determină putrezirea acestora (fig. 18 c, d). Pe organele atacate apare un mucus alblăptos, care în contact cu aerul devine pergamentos. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile agrofitotehnice au un rol important în reducerea populațiilor de limacși și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
favorizat de formarea în interiorul cuiburilor a unei cruste compacte, care împiedică evaporarea apei și sub care viermii sârmă se strâng în număr mare. Atacă și tuberculii de cartof în care rod galerii. În aceste galerii se dezvoltă diferite bacteria și ciuperci saprofite care duc la descompunerea țesuturilor. Viermii sârmă sunt frecvenți în anii cu toamne ploioase, ierni blânde, fără amplitudini mari de temperatură, primăveri și very umede și răcoroase, când pot cauza pierderi de 30 - 40 % (Perju T. și Mare I.
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
gândacul din Colorado pe Meigenia mutabilis Fall., Megaselia rufipes Meig. (ordinul Diptera), la larve, iar dintre agenții patogeni cu rol în limitarea populației dăunătorului pe Bacterium leptinotarsae White, Pseudomonas septica Berg., Bacillus cereus Fr., Bacillus mycoides Flugge și mai ales ciuperca Beauveria brassiana Vuill. (la larve, pupe și adulți). Plante atacate și mod de dăunare Gândacul din Colorado este un dăunător specific plantelor din familia Solanaceae, atacând specii spontane și cultivate :ciumăfaia, zârna, măselarița, mătrăguna, tomatele, pătlăgelele vinete etc., producând pagubele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod galerii mari. În aceste galerii se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ducând la putrezirea acestora. Fructele atacate sunt depreciate calitativ și nu mai au valoare comercială (fig. 27 c,d,e). Pagubele produse de larvele Helicoverpa armigera Hbn. pot ajunge până la 80 % la fasole și tomate, 25 - 30 % la ardeiul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
culturile de ceapă și usturoi. Larvele din prima generație atacă frunzele și bulbii în curs de formare, iar cele din generația a II-a și a III- a se dezvoltă numai în bulbi, în care se instalează diferite specii de ciuperci, din genul Botrytis, care accelerează putrezirea bulbilor (fig. 32). După distrugerea unui bulb, larvele migrează în sol și pot ataca noi plante. În urma atacului, frunzele se îngălbenesc, se ofilesc și se usucă. Pragul economic de dăunare este de sub 8 % plante
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
albă, apoi cenușiu sau brun. Rădăcinile se desprind cu ușurință, producându-se o dezgolire a bulbilor, fenomen cunoscut sub numele de “chelirea cepei și usturoiului” (fig. 34 c, d). Bulbii atacați sunt invadați de unii agenți patogeni, printre care și ciuperca Botrytis allii Munn., determinând putrezirea lor. Pagubele produse de nematodul bulbilor în câmp pot ajunge la 30 - 70 %. Pragul economic de dăunare este de 4 - 5 nematozi/m2. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile preventive constau în următoarele: o asolament
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și umiditate de 80 - 90 %, când durata unei generații este de 13 - 15 zile. De obicei, stadiul de hipopus apare când vremea devine nefavorabilă. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag. Dintre legume atacă, usturoiul, ceapa, morcovul, ciupercile etc., atât în câmp, cât și în depozite. În câmp, plantele atacate prezintă simptome asemănătoare cu cele produse de nematodul bulbilor - Ditylenchus dipsaci Kuhn. Din cauza plantele se opresc din creștere, tulpinile se îngroașă și plesnesc la bază, iar discul radicular
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și plesnesc la bază, iar discul radicular se desprinde cu ușurință. În interiorul bulbilor, țesuturile sau un aspect spongios, sunt mai închise la culoare, uneori brunificate și se fragmentează cu ușurință. În galeriile produse în bulbi se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, care determină putrezirea totală a țesuturilor. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri preventive și curative ca și pentru combaterea nematodului bulbilorDitylenchus dipsaci Kuhn. PRINCIPALII DĂUNĂTORI DIN CULTURILE DE CASTRAVEȚI, DOVLECEI, PEPENI VERZI In figura 36 sunt
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
când intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele atacă rădăcinile diferitelor specii de umbelifere, în care rod numeroase galerii. Preferă rădăcinile de păstârnac, morcov și pătrunjel. În galeriile făcute de larve se instalează diferite microorganisme (bacterii, ciuperci), care determină putrezirea rădăcinilor. În anii de invazii poate produce pagube de 3040 %. Măsuri de prevenire și combatere - Strângerea resturilor de plante rămase după recoltare și distrugerea prin ardere. - Executarea arăturii de toamnă și rotația culturilor. - Tratamente chimice efectuate înainte de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]