57,386 matches
-
celei mai favorizate". Așa stînd lucrurile, Administrația nu prea vedea de ce ar fi cooperat sau de ce ar fi ajuns la niște compromisuri cu acei congresmeni care se opun Clauzei. Strategia Administrației se baza pe faptul că "atitudinea lui Mills față de Clauză este mult mai importantă din punct de vedere legislativ decît pozițiile lui Jackson, Ribicoff și Javits la un loc"1590. Ca urmare a mărturiei lui John Dean, pe 29 aprilie, Ehrlichman și Haldeman și-au dat demisia de la Casa Albă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ehrlichman și Haldeman și-au dat demisia de la Casa Albă. După două săptămîni, pe 9 mai, Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților a început audierile pentru Legea reformei comerțului, din 1973, în formularea Jackson-Vanik. Aceasta prevedea interzicerea acordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate" țărilor care nu au economie de piață, care nu respectă dreptul cetățenilor la emigrare sau le condiționează emigrarea de anumite taxe nominale. La deschiderea audierilor, Administrația și-a prezentat depoziția în favoarea proiectului de lege care includea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu au economie de piață, care nu respectă dreptul cetățenilor la emigrare sau le condiționează emigrarea de anumite taxe nominale. La deschiderea audierilor, Administrația și-a prezentat depoziția în favoarea proiectului de lege care includea și dreptul președintelui de a acorda Clauza, fără restricțiile prevăzute de amendamentul Jackson-Vanik1591. În cursul lunii iunie, la audieri au compărut și o serie de martori reprezentînd interese speciale. Cîțiva dintre ei au pledat în mod special pentru acordarea statutului de Clauză produselor românești. Cei mai importanți
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dreptul președintelui de a acorda Clauza, fără restricțiile prevăzute de amendamentul Jackson-Vanik1591. În cursul lunii iunie, la audieri au compărut și o serie de martori reprezentînd interese speciale. Cîțiva dintre ei au pledat în mod special pentru acordarea statutului de Clauză produselor românești. Cei mai importanți martori au fost Confederația Națională a Grupurilor Etnice Americane, Liga Românilor Liberi, Compania de țevi sculptate din Chicago și Compania de Distribuire BAP, un importator de mobilă pentru copii din România 1592. Audierile s-au
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Mills în ce privește problemele comerciale, pentru a-i îndruma 1593. Pe 24 iulie, Nixon s-a întîlnit cu Mills, în Biroul Oval. În ciuda înțelegerii anterioare, președintele comitetului nu susținuse versiunea lui Javits, care permitea Congresului să-i interzică președintelui să acorde Clauza unei țări fără economie de piață. Mills se opunea încă dreptului de veto al Congresului asupra unei hotărîri prezidențiale. Nixon a sugerat o alternativă: dacă ar acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate" unei anumite țări și, în consecință, aceasta ar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
versiunea lui Javits, care permitea Congresului să-i interzică președintelui să acorde Clauza unei țări fără economie de piață. Mills se opunea încă dreptului de veto al Congresului asupra unei hotărîri prezidențiale. Nixon a sugerat o alternativă: dacă ar acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate" unei anumite țări și, în consecință, aceasta ar impune noi taxe de emigrare, el i-ar retrage apoi Clauza. El a explicat că Administrația s-ar fi opus propunerii în mod public, dar în particular i-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dreptului de veto al Congresului asupra unei hotărîri prezidențiale. Nixon a sugerat o alternativă: dacă ar acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate" unei anumite țări și, în consecință, aceasta ar impune noi taxe de emigrare, el i-ar retrage apoi Clauza. El a explicat că Administrația s-ar fi opus propunerii în mod public, dar în particular i-ar "determina pe prietenii noștri s-o sprijine". Dacă această strategie ar fi dat greș, Nixon dorea ca Mills să se gîndească la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-ar fi opus propunerii în mod public, dar în particular i-ar "determina pe prietenii noștri s-o sprijine". Dacă această strategie ar fi dat greș, Nixon dorea ca Mills să se gîndească la separarea întregii problematici a acordării Clauzei țărilor fără economie de piață, inclusă în Capitolul V al proiectului, de restul legislației comerciale 1594. Ceaușescu în așteptarea unei invitații la Washington Evenimentele petrecute în România în această perioadă nu avuseseră un impact prea mare asupra conducerii de la Washington
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
V al proiectului, de restul legislației comerciale 1594. Ceaușescu în așteptarea unei invitații la Washington Evenimentele petrecute în România în această perioadă nu avuseseră un impact prea mare asupra conducerii de la Washington. Din cînd în cînd, cîte un susținător al Clauzei pentru România mai pomenea de recentele acorduri comerciale între București și Control Data sau General Tire și cam atît. Cu toate acestea, Ceaușescu își reorganiza, în continuare, birocrația, asemeni unui dirijor. În aprilie, acesta l-a transferat pe Paul Niculescu-Mizil
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
interesul României pentru importul de petrol și gaz din Uniunea Sovietică 1595. Președintele român voia, totuși, să dezvolte comerțul cu Washingtonul. Bogdan arăta în rapoartele sale că acțiunile întreprinse în vederea emiterii unei hotărîri separate, prin care să se asigure României Clauza, pierd teren. Pentru a complica lucrurile, Leonard Meeker a demisionat din funcția de ambasador al Americii în România, părăsindu-și postul pe 10 mai. Înlocuitorul său, Harry Barnes, nu avea să sosească în mai puțin de zece luni. Ca urmare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
luni. Ca urmare, Ceaușescu a hotărît să trateze direct cu Washingtonul. Cu ceva vreme în urmă, în același an, Nixon spusese că dacă președintele român dorește să viziteze SUA, este cît se poate de binevenit 1596. Avînd în vedere situația Clauzei, Ceaușescu i-a comunicat lui Nixon, în vară, că dorește o întrevedere cu el, la Casa Albă1597. Congresul, comerțul și Războiul din Yom Kippur Între timp, Congresul și-a reluat lucrările, după pauza din august. Cum Mills încă nu se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu se întorsese, Administrația a solicitat o întrunire cu președintele interimar al Comitetului de Mijloace și Resurse, Al. Ullman, un democrat din Oregon. Comitetul încheiase analiza primei jumătăți a proiectului, dar mai avea de lucrat la Capitolul V, ce trata "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru țările comuniste și la Capitolul VI, referitor la regimul preferențial generalizat de taxe vamale pentru țările în curs de dezvoltare. Președintele voia să discute cu Ullman și cu adjunctul său, Herman Schneebeli, congresman republican de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
convorbirilor preliminare cu Brejnev, el reușise să-i facă pe sovietici să anuleze taxa de învățămînt și să promită că "emigrarea va continua într-un ritm substanțial". Nixon a subliniat că "dacă anumite condiții legislative m-ar împiedica să acord " Clauza națiunii celei mai favorizate", acesta ar fi un obstacol major în calea politicii externe, care ar pune în pericol demersurile pentru pace și reducerea înarmării și ar putea agrava represiunea din URSS". El înțelegea poziția Congresului și era dispus să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de emigrare. La două zile după aceea, Nixon a avut o întrevedere cu Gromîko la Casa Albă. Ministrul de Externe sovietic l-a crezut pe președinte cînd acesta l-a asigurat că el își va impune punctul de vedere privind Clauza și acordul comercial sovietic 1604. Shultz a sosit la Moscova pe 1 octombrie, pentru a lua parte la ședința comisiei comerciale sovieto-americane. Sovieticii l-au avertizat că Kremlinul nu intenționează să mai facă și alte concesii privind emigrarea 1605. Între
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
negocia acorduri comerciale și taxe vamale, dar legislativul putea recurge la dreptul de veto pentru a contrabalansa puterea președintelui. Proiectul permitea Statelor Unite să lărgească în mod dramatic sfera comerțului, mai ales în ce privește economiile de piață. Administrația fusese frustrată doar în privința "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru țările fără economie de piață. Versiunea finală a proiectului, votată de Comitet, includea amendamentul Jackson-Vanik sub forma Capitolului IV. Singura derogare de la amendament era cea referitoare la credite, și aceasta datorită unei mici diferențe de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mită și uneltire, delicte din perioada cît fusese guvernator de Maryland. În cele din urmă, la începutul lunii noiembrie, Nixon l-a invitat pe Ceaușescu la Washington, pe 4 decembrie. Obiectivul principal al președintelui român era acela de a susține "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. El și-a exprimat, de asemenea, și dorința de a aprofunda posibilitatea unui acord pe termen lung cu Statele Unite. Pe 14 noiembrie, Grupul de Lucru al Comitetului de Politică Comercială Est-Vest al Departamentului de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
unui acord pe termen lung. Ceaușescu voia să semneze acorduri de cooperare economică, industrială și tehnologică pe termen lung, similare celor încheiate cu Germania Federală în iunie. Comitetul vedea în aceste acorduri cea mai avantajoasă alternativă comercială pentru Ceaușescu, în lipsa Clauzei. Printr-un astfel de acord, Bucureștiul putea atrage mai multe investiții ale firmelor americane în industria românească, pe cît posibil într-o manieră avantajoasă. Dar Comitetul își dădea seama că încheierea unui acord pe termen lung cu România ar fi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politici s-au consultat cu omologii lor americani. După întrevederea cu Nixon, Ceaușescu s-a întîlnit cu cei de la Camera de Comerț și le-a spus că este încîntat că și ei "vor căuta cea mai rapidă soluție" la problema "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România 1614. Eforturile lui Ceaușescu în acest sens l-au determinat pe Peter Frelinghuysen, reprezentant de New Jersey, să declare în Camera Reprezentanților că România este îndreptățită să beneficieze de Clauză 1615. Nu toată lumea a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
rapidă soluție" la problema "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România 1614. Eforturile lui Ceaușescu în acest sens l-au determinat pe Peter Frelinghuysen, reprezentant de New Jersey, să declare în Camera Reprezentanților că România este îndreptățită să beneficieze de Clauză 1615. Nu toată lumea a fost, însă, impresionată de președintele român. Bogdan a aranjat o întîlnire între Ceaușescu și senatorul Jackson, la Blair House, și l-a sfătuit pe președintele român să nu ajungă "la chestiuni de detaliu, precum vizele. Discutați
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
președintele român pentru fermitatea cu care susținea principiul că fiecare țară, fie ea mare sau mică, are dreptul să fie independentă și liberă. Toastînd pentru Ceaușescu, lider al "unei mari națiuni prietene", Nixon a evitat cu grijă orice referire la "Clauza națiunii celei mai favorizate" sau la un acord pe termen lung1620. În dimineața celei de-a doua zile, la ora 11:00, Ceaușescu și Nixon s-au întîlnit în Cabinetul Casei Albe, pentru a semna o Declarație comună de principiu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la guvern, spre deosebire de Consiliul Economic româno-american, desemnat în ziua precedentă, care se axa pe relațiile dintre companii. După încheierea formalităților, Ceaușescu s-a dus la Capitol Hill, pentru a se adresa membrilor Congresului. El le-a cerut să acorde României "Clauza națiunii celei mai favorizate", care ar fi dat produselor românești o "bază de sprijin egală" pe piața americană. Ceaușescu a menționat că România importă din ce în ce mai multe produse americane, adăugînd însă că "totodată, trebuie să și exportăm către Statele Unite". Un comerț
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu era numai o problemă economică, ci și un mijloc de a promova "pacea în toată lumea"1623. După prînz, Ceaușescu a vorbit cu reporterii de la National Press Club, din Washington. El a menționat că a primit asigurări de susținere a "Clauzei" pentru România atît din partea cîtorva congresmeni, cît și din partea președintelui. Fiind întrebat dacă discutase cu senatorul Jackson, Ceaușescu a răspuns afirmativ și a încercat să schimbe subiectul. La întrebările privind amendamentul Jackson-Vanik, el a răspuns în mod retoric: Ce ați
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
președintele putea spune că nu poate accepta așa ceva și putea exercita presiuni asupra Senatului, în vederea anulării acestor prevederi. În particular, el îi putea asigura pe sovietici că va opune un veto asupra proiectului de lege dacă Senatul refuza să separe "Clauza națiunii celei mai favorizate" de emigrare. Consilierii economici ai lui Nixon își dădeau seama că adoptarea Legii reformei comerciale era necesară pentru ca Statele Unite să-și sporească, pe plan comercial, competitivitatea în raport cu Europa de Est și Japonia. Mai mult decît atît, negociatorii americani
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dovadă certă că aceștia fac cu atît mai multe concesii cu cît le ceri mai mult. Ca urmare, el nu era dispus să recurgă prea ușor la compromisuri 1640. Kissinger i-a sugerat ideea ca Senatul să le acorde sovieticilor "Clauza națiunii celei mai favorizate" și să le revizuiască procedurile de emigrare o dată la doi ani. Jackson a refuzat. El voia o garanție scrisă că Moscova își va spori substanțial numărul de emigranți 1641. În ziua următoare, secretarul de stat a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
imaginea României ca o campioană a egalității și drepturilor umane. El le-a spus delegaților de la Conferința pentru Securitate și Cooperare Europeană că România vrea să abolească toate restricțiile impuse în comerțul internațional și a cerut adunării să adopte o "Clauză universală a națiunii celei mai favorizate"1653. Ceaușescu era, de asemenea, conștient că Statele Unite erau din ce în ce mai preocupate de drepturile omului. Ca urmare, în martie, le-a povestit reporterilor din Argentina despre diversitatea religioasă din România, unde erau recunoscute 14 culte
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]