5,017 matches
-
n-are oglind㻓. În Enciclopedia română (1904, coordonată de către dr. C. Diaconovich) se afirmă: „țăranul român preferă mămăliga fiindcă îi vine mai ușor să o fiarbă zilnic cu puțină muncă, fără multă pierdere de timp, decât să dospească și să coacă pâine de grâu ori de secară. [...] Pentru mămăligă nu se cere nici bucătărie, nici cuptor.“ Nu trebuie să rămânem însă cu impresia că lenea îl împingea pe țăran să nu facă eforturi culinare. Adevărul e altul: o „bucătărie“, în sensul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în 1957, la doar un an după o lungă perioadă de tăcere editorială impusă de regimul comunist. „Bucătăria noastră populară nu se reduce la mămăligă, borșul de chitici, pe care atât de pitoresc îl descrie Calistrat Hogaș; nici la bureții copți în spuză, călugărește, sau la halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec. [...] Există la români câteva procedee culinare, născocite parcă anume pentru a uimi până și pe cel mai sceptic locuitor al acestei planete, stârnind admirația și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Acest din urmă amănunt ni se pare a semnala arhaismul rețetei. Doar ca o curiozitate pomenim faptul că, în secolul al XVI-lea, țăranii francezi obișnuiau și ei să învelească în frunze o pastă făcută din mei și să le coacă în spuză. Despre sarmalele acestea arhaice, umplute cu păsat de mei, nu prea sunt multe de spus... Parafrazându l pe Păstorel, ele nu-i pot interesa decât pe protocroniștii culinari. În ceea ce privește sarmalele așa cum le știm noi, ele au o certă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
adevărat opere de artă, cum ar fi „cuiburile de cinci“, specifice Bucovinei (cinci sarmale, fiecare cu o umplutură dintr-o carne diferită, reunite într o unică megasarma, un cuib format dintr-o foaie mare de varză). La fel de originale sunt sarmalele coapte în dovleac. Cuvântul românesc „sarma“ provine de la turci (iar aceștia l-au împrumutat din arabă, unde are semnificația de rulou; aceeași etimologie o are și termenul bulgăresc sarmi). Turcii mănâncă frecvent sarma (umplutura este învelită în frunze de viță-de-vie) sau
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și să le urmărim românizarea, vom aborda un domeniu în care românii par a fi experți bucătari și pasionați consumatori: grătarul. Într-un pasaj citat anterior, Păstorel Teodoreanu enunța câteva repere ale „bucătăriei populare“ românești: mămăligă, borș de chitici, bureți copți în spuză și „halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec“. La aceasta din urmă, noi, românii, suntem maeștri, afirmă Păstorel: „Ne-am dovedit meșteri în ce e mai greu de realizat la foc: friptura. [...] Tot românul e
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la noi, ghiuveci la bulgari, djuveci sau dzuveci la sârbi (mențiune: ei pun și orez) și la slovaci, giouvetsi la greci - toate provin din cuvântul turcesc güveç, care înseamnă vas din lut, de obicei de formă rotundă, în care se coace mâncarea cu același nume. În privința acesteia, există multe variante, dar toate presupun legume și bucăți de carne gătite la un loc, în cuptor. Românii cunosc ghiveciul „mânăstiresc“ (fără carne); turcii îl fac la fel, numai că al lor nu are
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cârnații. Se presară piperul, se acoperă totul cu foi de varză și se toarnă câteva pahare de apă fierbinte și trei de vin. Se pune capacul și se sigilează cu aluat. Se pune mâncarea în cuptorul dinainte încins și se coace timp de 4 ore. Cârnatul folosit în mod tradițional în această rețetă este karvavitza, un fel de sângerete. 1 kg carne de porc tocată 300 g costiță de porc 1 găină 2 verze mici murate 300 g cârnați de casă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
așază într-un coș, la uscat. Când sunt uscate, li se dau forme plate, egale. Apoi, se șterge fiecare plăcintă (tractum) cu un șervet îmbibat în ulei. Între timp, se încinge în vatră vasul de lut în care se vor coace. Se umezește cu apă 1 kg de făină, se frământă bine și se întind două foi subțiri. Se înmoaie în apă brânză de oaie (dulce și proaspătă) și se lasă două ore, schimbând apa de trei ori. Se scoate din
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Deasupra se așază o singură tracta, întinsă la dimensiunea necesară, apoi se acoperă cu a doua foaie de aluat. Se pune plăcinta în vatră, se acoperă cu un capac din lut, peste care se pune jar. Placenta trebuie să se coacă încet și să fie pătrunsă uniform. Se descoperă de două, trei ori, pentru a se verifica. Când e gata, se scoate din vatră și se stropește cu miere diluată în must. MEESANA (Flori de bostan umplute) - Italia Florilor de bostan
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
usturoiul mărunțit, pătrunjelul, măghiranul, parmezanul, pâinea; se amestecă ingredientele. Cu această compoziție se umplu florile de bostan, care se așază apoi într-un vas pentru cuptor, uns cu ulei de măsline. Se presară florile cu firimituri de pâine și se coc circa 20 de minute, la foc mic spre potrivit. 16 flori de bostan 2 ouă bătute 2 cartofi 1 felie de pâine înmuiată în lapte 1 cățel de usturoi tocat 2 linguri parmezan ras 3 linguri pătrunjel tocat 2 lingurițe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Se toarnă apoi peste pește, adăugând la nevoie puțină apă, cât să acopere suprafața tăvii de copt. Se taie jumătatea de lămâie rămasă în felii subțiri, care se așază peste pește. Se acoperă tava cu folie de aluminiu și se coace plachia, în cuptorul încins dinainte la 190°C, timp de circa 45 de minute. Se servește direct din tava în care s-a copt. 1 kg pește 1 ceapă mare, tăiată felii 2-3 căței de usturoi pisați 1 linguriță cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
felii subțiri, care se așază peste pește. Se acoperă tava cu folie de aluminiu și se coace plachia, în cuptorul încins dinainte la 190°C, timp de circa 45 de minute. Se servește direct din tava în care s-a copt. 1 kg pește 1 ceapă mare, tăiată felii 2-3 căței de usturoi pisați 1 linguriță cu semințe de fenicul sau de coriandru, pisate 6 linguri ulei de măsline sare și piper negru 1 lămâie mare 2 linguri pătrunjel verde tocat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
scurge. Se toarnă uleiul rămas într-o tigaie și se călește ceapa până devine sticloasă. Se adaugă usturoiul, se călește 1 minut, apoi se ia tigaia de pe foc. Se așază un strat de vinete pe fundul cratiței în care veți coace ghiveciul. Acestea se acoperă cu un strat format din dovlecei, ardei și fasole. Se pune deasupra ceapă rumenită și se acoperă cu felii de roșii. Se presară sare, piper și pătrunjel. Se repetă straturile până 2 vinete mari sare 4
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
păstrează câteva felii de roșii și puțin pătrunjel. Bamele se așază deasupra și se acoperă cu roșii. Se mai presară pătrunjel, sare și piper; se adaugă apă și uleiul care s-a scurs din vinete. Se acoperă vasul și se coace ghiveciul la cuptor, timp de o oră, o oră și jumătate, până când s-au frăgezit legumele. Se servește direct din vas. Uneori se presară peste el puțină brânză rasă. TAVUK YAHNI (Iahnie turcească de pui) Se porționează puiul. Bucățile se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
s-a frăgezit carnea. Se pune carnea într-un vas pentru cuptor. Deasupra, se aranjează cartofii în strat, apoi se pune un strat compus din celelalte legume. Se adaugă sare și piper, precum și untul rămas. Se acoperă vasul și se coace la cuptor, până s au muiat legumele. La nevoie, se adaugă puțină apă clocotită. Se servește fierbinte, cu pilaf alături. 1 kg carne de miel, tăiată în cuburi 250 g fasole verde 3 roșii mari, decojite și mărunțite 1 vânătă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
deportat erau cei care lucrau În bucătării, grădini și ferme. De exemplu, unul dintre respondenții lui Radosav, care lucra cu un cal, reușea să fure cîteva boabe de porumb din porția animalului pe care le ducea În lagăr și le cocea pe plită, Împărțindu-le cu colegii lui Înfometați. În mod similar, În ciuda accidentului grav pe care l-a suferit și a lungii perioade de convalescență, Hrușcă s-a considerat binecuvîntată atunci cînd rușii au trimis-o să lucreze la grădină
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acest punct de vedere și sînt acceptate ca atare chiar și de Bogdan Murgescu, deși acesta pare a fi, după cum am mai spus, cu precădere optimist. Concluzia lui, ca și a mea este că „În România condițiile nu sînt Încă coapte pentru o reașezare substanțială a conștiinței istorice” (p. 113). Răzvan PÎrîianu ADRIAN MIROIU (coord.), VLADIMIR PASTI, CORNEL CODIȚĂ, GABRIEL IVAN, MIHAELA MIROIU, Învățămîntul românesc azi. Studiu de diagnoză, Polirom, Iași, 1998, 195 p. Cartea Își propune, după spusele lui Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
X A. Fructe uscate sau deshidratate, întregi sau sub formă de pudra B. Fructe sub formă de bucăți, piure sau pastă │ X(a) │ X(a) ÎI. în mediu de ulei │ X(a) │ X( A. Decorticate, uscate B. Decorticate și prăjite, coapte X/ 5 A. Legume uscate sau deshidratate întregi sau sub formă de făină sau pudra B. Legume, tăiate, sub formă de piure │ X(a) │ X(a) ÎI. în mediu de ulei │ X(a) │ X( A. 3(**) 3(**) *) Acest test se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212040_a_213369]
-
1.4.142.│Pompe din tablă pentru ulei │ 3 1.4.150.│Rulete de 10-20 m cu bandă metalică și bolț alamă │ 5 1.4.163.│Suluri din lemn pentru întins aluat │ 2 1.4.167.│Tăvi din inox pentru copt cozonaci │ 5 1.4.168.│Tăvi din inox pentru copt friptura │ 5 1.4.169.│Tăvi din oțel inoxidabil pentru servit │ 5 1.4.170.│Tăvi din tablă emailată pentru autoservire │ 2 1.4.171.│Tăvi din tablă neagră pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
cozonaci │ 5 1.4.168.│Tăvi din inox pentru copt friptura │ 5 1.4.169.│Tăvi din oțel inoxidabil pentru servit │ 5 1.4.170.│Tăvi din tablă emailată pentru autoservire │ 2 1.4.171.│Tăvi din tablă neagră pentru copt cozonaci │ 2 1.4.172.│Tăvi din tablă neagră pentru copt friptura │ 1 1.4.176.│Tigăi din teflon, ceramică, inox cu coadă │ 5 1.4.177.│Tigăi din tablă neagră cu coadă │ 1 1.4.178.│Tigăi din ceramică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
5 1.4.169.│Tăvi din oțel inoxidabil pentru servit │ 5 1.4.170.│Tăvi din tablă emailată pentru autoservire │ 2 1.4.171.│Tăvi din tablă neagră pentru copt cozonaci │ 2 1.4.172.│Tăvi din tablă neagră pentru copt friptura │ 1 1.4.176.│Tigăi din teflon, ceramică, inox cu coadă │ 5 1.4.177.│Tigăi din tablă neagră cu coadă │ 1 1.4.178.│Tigăi din ceramică, teflon, inox │ 3 1.4.182.│Truse pentru analiză rapidă lubrifianți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
făceau niciodată excepție de la regula generală: lustra care cădea din tavan în timpul reprezentației cu Faust la Operă își revărsa imediat explozia cristalină în toate sălile pariziene. Un teatru adevărat presupunea pentru noi clinchetul ușor al enormului ciorchine de sticlă, destul de copt ca să se desprindă din tavan la răsunetul unei fiorituri sau al unu alexandrin... Cât despre adevăratul circ parizian, știam că acolo îmblânzitorul era întotdeauna sfâșiat de fiare - ca acel „negru cu numele Delmonico”, atacat de cele șapte leoaice ale sale
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
departe de budoarele pline de lux, în cartierele populare, vedeam două bande rivale din Belleville luptând pe viață și pe moarte din pricina unei femei. Singura diferență: părul frumoasei Otero lucea ca pana corbului, pe când părul iubitei râvnite lucea ca grâul copt în lumina asfințitului. Bandiții din Belleville o numeau Casca de Aur. În momentul acela, simțul nostru critic se răzvrătea. Eram gata să credem în existența mâncătorilor de broaște, dar era prea de tot să ne imaginăm niște gangsteri care se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
30-40 cm. Agenții purtători ai levurilor sunt stropii de ploaie căzuți pe sol, care împroșcă fragmente (porțiuni) mici de pământ pe ciorchinii de la baza butucilor și apoi insectele de tot felul care intervin de la etapa când strugurii încep să se coacă. Boabele crăpate ale acestora asigură o vertiginoasă înmulțire a lor. S-a constatat că, climatul exercită o însemnată influență, ca repartiție și frecvență, asupra speciilor de levuri ce se întâlnesc în diferite regiuni viticole, pe struguri. Studii asupra microbiotei levuriene
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
îmbrățișa un soldat îl săruta, așa de tare ne-am bucurat" - își amintea, la începutul anilor nouăzeci, doamna Sz. D., născută M.A., din comuna Merești (Homoródalmás), care, la vremea re-anexării, era doar o fetiță 12. În Țara Secuilor, femeile coceau colaci cu nucă (Kürtöskalács), le aruncau soldaților în camioane, în căruțe, iar dacă opreau, butelcuțele cu rachiu de brad făceau înconjurul celor aflați în vehicule. Mulți dintre cei care locuiau în așezări mai mici s-au dus în orașele apropiate
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]