5,206 matches
-
În percepția publică asupra organizațiilor. Astfel, conceptul de „responsabilitate socială a corporațiilor” este un un mod de a numi eficacitatea folosit În societățile contemporane, care reclamă Încorporarea anumitor elemente standardizate și raționale ce, În concepția societății, asigură acțiunea responsabilă a corporațiilor: managementul democratic, extensia drepturilor „cetățenești” de participare și non-discriminare În relațiile de muncă, preocupările privind dezvoltarea resurselor umane, protecția mediului etc. Eficacitatea unei companii constructoare de mașini depinde de performanța acesteia pe criterii social definite: standardizarea produsului final pe criterii
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
creativi În mobilizarea unor logici instituționale diferite, În contexte diferite, pentru a le servi propriile scopuri. Friedland și Alford (1991:257) explică felul În care muncitorii au reușit să extindă logica democrației și drepturile „cetățeniei” la locul de muncă, În corporațiile capitaliste. Muncitorii Încearcă să redefinească relațiile de producție pe baza drepturilor democratice ale cetățeniei mai mult decât pe baza drepturilor de proprietate contractuale. În felul acesta drepturile și interesele forței de muncă (la fel ca și ale altor constituenți sociali
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mult decât pe baza drepturilor de proprietate contractuale. În felul acesta drepturile și interesele forței de muncă (la fel ca și ale altor constituenți sociali) Încep să capete aceeași legitimitate cu cele ale capitalului și să fie reprezentate În guvernarea corporațiilor. Doctrina acționariatului prevedea responsabilitatea managerilor doar față de deținătorii de capital, de acționari, restul „investitorilor” primind prețul „corect”, de piață, În urma Înstrăinării forței de muncă. Abilitatea muncitorilor de a mobiliza logica instituțională a democrației În contextul unei relații de „piață” a
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
monetare și o scădere dramatică a cursului de schimb al monedei europene ceea ce forțează o reorganizare a sectorului și schimbarea raportului de forțe În interiorul câmpului. Porac și Thomas (1990) vorbesc de modele mentale taxonomice În definirea competiției prin care decidenții corporațiilor clasifică organizațiile mediului perceput și Își stabilesc strategiile adaptative. Concepția asupra controlului diferă În funcție de mediul/formarea profesională din care provine/este caracteristică managerul(ui) care influențează percepția acestuia asupra mediului organizațional; ipoteza formulată de Fligstein (1990) este aceea că difuziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1996, p. 243). Așa cum Consiliul Național al Audiovizualului din România reglementează produsele media, la fel se întâmplă pretutindeni în lume, numai că limitele variază de la țară la țară. Datorită însă dezvoltării noilor tehnologii, se vorbește de "o nouă eră a corporațiilor media globale" (Oxford. Dicționar de sociologie, 2003, p. 553). Deschiderea piețelor media a facilitat apariția organizațiilor media globale precum Time Waren, Sony și News Corporation, preocupate să desprindă piețele audio-video de spațiul culturii naționale. Trebuie să precizăm că termenul comunicare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
SOCIETATEA ȘI BISERICA 1. Orașele în contextul dezvoltării societății Orașele au devenit centre ale puterii economice, dezvoltarea lor datorându-se comerțului. Odată cu nașterea industriei textile și a exploatărilor miniere, apar noi moduri de organizare economică, care ies din cadrul tradițional al corporațiilor și care, prin apariția comerțului internațional, poartă deja trăsăturile precapitalismului. Concomitent sunt semnalate bulversări intelectuale, caracterizate prin doctrinele umaniste și mișcarea renascentistă. Trezirea spiritului critic se exercită esențial în dauna Bisericii, împotriva erorilor și abuzurilor. În paralel cu această renaștere
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o autonomie foarte largă 162. Ele au constituit în inima vechiului Imperiu feudal nuclee generatoare ale unei vieți politice noi, fondată pe sentimentul până atunci necunoscut al vieții colective. Ceea ce a însemnat apariția unei adevărate inflorescențe de ligi, corpuri, bresle, corporații și frății 163. O simplă asociere de fapt a bogatelor bresle de negustori și a marilor orașe comerciale a fost suficientă pentru a constitui, în jurul orașului Lübeck, ambițioasa și respectata Hansa germană cea mai importantă dintre asociațiile comerciale -, care și-
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ajustat de statul birocratic al perioadei romane tîrzii, s-a manifestat atît de pregnant datorită faptului că pretutindeni revoluționarea sistemului politic în sensul dezvoltării statului rațional a fost făcută de juriștii cu școală. Chiar și în Anglia, deși acolo marile corporații naționale de juriști au frînat preluarea dreptului roman". O trecere în revistă a profesiilor deputaților aleși după una și aceeași lege electorală, în Convenția din timpul Revoluției franceze de la 1789, ni se relevă prezența unui singur proletar, cîțiva întreprinzători și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pentru că diversele programe de cercetare își definesc, fiecare, o sferă a actorilor, contestând această calitate altor entități. Așadar alături de statul-națiune, în lumea contemporană își mai fac simțită influența și alți actori: organizațiile internaționale (inter) guvernamentale (OIG) și neguvernamentale (OING) și corporațiile transnaționale sunt primele entități care ies în evidență, pe baza definiției prezentate anterior. Această tipologie conturează peisajul politicii globale instituționalizate, însă ea nu acoperă întregul spectru al raporturilor internaționale contemporane. Perspectiva trebuie completată prin analiza actorilor nelegitimi, precum mișcările teroriste
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
se manifestă și la nivel regional, cu precădere în Uniunea Europeană. Pe măsură ce Comisia Europeană sau Parlamentul European și-au sporit competențele în diverse arii tematice, era de așteptat ca ONG (OING) să caute influențarea procesului politic din UE. O companie sau corporație transnațională (CTN) este acea companie care deține sucursale sau subsidiare în afara țării de origine (Willets, 2005, p. 429). Această exigență are scopul de a individualiza sfera mai restrânsă a CTN în raport cu multitudinea de companii care intră în relație cu actori
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
export poate întreprinde activități transnaționale de lobby pe lângă guverne străine. În cazul CTN însă, caracterul transnațional al activității este definitoriu pentru companie. Se poate recurge și la diferențieri suplimentare, cum ar fi cea operată de Higgott, Underhill și Bieler între corporațiile multinaționale și cele transnaționale. Astfel, în timp ce primele încearcă să deconcentreze producția în mai multe țări sau regiuni, pentru a evita impactul negativ al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale ar tinde în mod deliberat către o diviziune a muncii intrafirmă extinsă la
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
la diferențieri suplimentare, cum ar fi cea operată de Higgott, Underhill și Bieler între corporațiile multinaționale și cele transnaționale. Astfel, în timp ce primele încearcă să deconcentreze producția în mai multe țări sau regiuni, pentru a evita impactul negativ al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale ar tinde în mod deliberat către o diviziune a muncii intrafirmă extinsă la nivel global. Așadar numai o parte a corporațiilor multinaționale ar putea fi considerate, în mod strict, transnaționale. Se observă că sfera CTN din prima definiție coincide
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
încearcă să deconcentreze producția în mai multe țări sau regiuni, pentru a evita impactul negativ al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale ar tinde în mod deliberat către o diviziune a muncii intrafirmă extinsă la nivel global. Așadar numai o parte a corporațiilor multinaționale ar putea fi considerate, în mod strict, transnaționale. Se observă că sfera CTN din prima definiție coincide cu cea a corporației multinaționale din a doua, astfel că definirea CTN prin prisma existenței sucursalelor în străinătate este pe deplin satisfăcătoare
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
în mod deliberat către o diviziune a muncii intrafirmă extinsă la nivel global. Așadar numai o parte a corporațiilor multinaționale ar putea fi considerate, în mod strict, transnaționale. Se observă că sfera CTN din prima definiție coincide cu cea a corporației multinaționale din a doua, astfel că definirea CTN prin prisma existenței sucursalelor în străinătate este pe deplin satisfăcătoare. Totuși, este important de sesizat faptul că există grade diferite de intensitate în ceea ce privește transnaționalizarea activității corporațiilor, iar globalizarea economică le poate stimula
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
prima definiție coincide cu cea a corporației multinaționale din a doua, astfel că definirea CTN prin prisma existenței sucursalelor în străinătate este pe deplin satisfăcătoare. Totuși, este important de sesizat faptul că există grade diferite de intensitate în ceea ce privește transnaționalizarea activității corporațiilor, iar globalizarea economică le poate stimula pe multe dintre ele să adopte strategii deliberate de grăbire și accentuare a acestui proces. Corporațiile transnaționale sunt prezențe mai vechi pe scena internațională, dar epoca postbelică a marcat creșterea dramatică atât a numărului
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
pe deplin satisfăcătoare. Totuși, este important de sesizat faptul că există grade diferite de intensitate în ceea ce privește transnaționalizarea activității corporațiilor, iar globalizarea economică le poate stimula pe multe dintre ele să adopte strategii deliberate de grăbire și accentuare a acestui proces. Corporațiile transnaționale sunt prezențe mai vechi pe scena internațională, dar epoca postbelică a marcat creșterea dramatică atât a numărului de CTN, cât mai ales a ponderii lor în economia mondială. Ultimii ani au reprezentat o etapă specială, în sensul că o
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
comunicațiilor. Aceste rețele sunt administrate de la sediul din țara de origine SUA, Japonia și alte state dezvoltate și, în număr foarte mic, economii emergente, în curs de industrializare rapidă și cuprind filialele, subcontractanții, clienții și alți actori economici din sfera corporațiilor transnaționale. La baza expansiunii CTN se află investițiile externe directe (IED), iar guvernele țărilor gazdă optează uneori pentru măsuri de limitare sau chiar de blocare a intrărilor de investiții (fie pentru a favoriza capitalul intern, fie din alte motive, cum
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
delocalizarea activităților către alt stat reprezintă o armă redutabilă pe care CTN o poate folosi împotriva statului-gazdă, atunci când acesta din urmă are în vedere adoptarea unor reglementări sau politici ce ar leza interesele de profit ale companiei. Flexibilitatea sporită a corporațiilor le asigură avantaje în negocierile cu autoritățile birocratice ale statelor: ele pot transfera ușor bani, tehnici de producție și chiar forță de muncă înspre state cu regimuri investiționale mai favorabile. De mai bine de trei decenii, studiul relațiilor internaționale a
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
tip de dezbatere se regăsește și în literatura contemporană asupra globalizării, impactul CTN constituind una dintre marile teme de controversă. Astfel, curentul (hiper)globalist vede în CTN rivali serioși ai statelor, dacă nu chiar învingători siguri în acest duel. Modelul corporației dezlănțuite care sfidează autoritatea etatică și își impune propriile reguli asupra piețelor și a politicilor economice naționale este un produs de prim rang al teoretizărilor (hiper)globaliste. La cealaltă extremitate a spectrului, scepticii (adesea asociați programelor de cercetare realiste) readuc
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
a căror finanțare depinde, în cele mai multe cazuri, funcționarea ONG-urilor crimei. Grupările criminalității organizate sunt, la rândul lor, abordate din perspectiva actorului. Cartelurile drogurilor cu centrele în orașele columbiene Cali sau Medellin sunt (sau, în orice caz, au fost) veritabile corporații transnaționale ilegale. În general, structurile traficanților de droguri au un pronunțat caracter transnațional, iar părți din profit sunt adeseori investite în alte activități ilegale, inclusiv în finanțarea unor acțiuni teroriste. Una dintre consecințe a fost lansarea unei mari campanii, pe
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
însă extinde calitatea de actor și înspre alte entități decât statele-națiune. Pentru realiștii clasici, calitatea de actor (etatic) depinde de trei criterii: suveranitate, recunoașterea statalității și controlul asupra teritoriului și populației (ibidem). În privința unor entități precum organizațiile internaționale interguvernamentale sau corporațiile transnaționale, participarea lor la interacțiunile internaționale este uneori recunoscută, însă realiștii consideră că funcțiile lor se subordonează funcțiilor statelor. Versiunea structurală a realismului neorealismul păstrează intact statocentrismul studiilor mai vechi, precum și perspectiva lor orientată către putere. Kenneth Waltz recunoaște că
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
că statele nu sunt singurii actori, însă, la fel cum economiștii definesc piețele pornind de la firme, el definește structura sistemului politic internațional pornind de la state. Justificarea sa este aceea că statele prevalează aproape întotdeauna în confruntările cu actori nestatali (precum corporațiile transnaționale), au o durabilitate mai mare și, deși pot rămâne mult timp în planul secund al vieții economice, pot influența în mod esențial termenii interacțiunilor din acest domeniu. O opoziție puternică la adresa statocentrismului realist s-a conturat în interiorul programului liberal-pluralist
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
în anii '70, în jurul lui Joseph Nye și Robert Keohane. Modelul politicii transnaționale dezvoltat și amendat ulterior sub forma interdependenței complexe punea accentul pe apariția unei noi componente a raporturilor internaționale: relațiile transnaționale. Ele aduceau în centru noii actori nestatali: corporațiile transnaționale și organizațiile internaționale neguvernamentale. Acești actori erau transnaționali, în sensul că interacțiunile în care se angrenau nu mai erau filtrate de autoritățile (diplomația) statului de origine. Această perspectivă a stat ulterior la baza modelului politicii globale, influent în mediile
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
înțelege relațiile internaționale cu ajutorul metaforei nonierarhice a rețelei, iar interacțiunile actorilor nu mai sunt constrânse de granițele naționale, ca în modelul realist. Astfel, se poate evidenția un domeniu al politicii globale în care interacționează guvernele, organizațiile internaționale (guvernamentale și neguvernamentale), corporațiile transnaționale (cu sucursalele lor localizate în diverse țări) și organizațiile neguvernamentale interne. Ceea ce caracterizează acest model este densitatea interacțiunilor, mai ales datorită angrenării în activități transnaționale a actorilor nestatali din interiorul diverselor societăți. Creșterea densității raporturilor este favorizată de dezvoltarea
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
Derrida, nu articulați o sudalmă, ci vă lăsați purtat de discurs, de o subiectivitate golită de sens și că, prin gura dumneavoastră, ia naștere un enunț critic în sensul social, și nu unul mic burghez, ridicol și rizibil, indus de corporații și consum, pur individual, pragmatic, deci obscen. Deși ar putea părea că infamul termen face referire la o realitate astfel definibilă la nivel de țară, de viață, de oraș, de meserie sau de cuplu. Or, pentru cârcotașii retrograzi, această formulare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]