5,205 matches
-
între mai multe clădiri ș.a. Întrucât mediul fără fir este unul foarte dinamic, prin folosirea unor antene direcționale se poate influența modalitatea de propagare a semnalului radio. Astfel, energia și caracteristica unui semnal pot fi direcționate de-a lungul unui culoar îngust în loc să se lovească de pereți, ceea ce ar duce la o risipă de energie sau la interferențe de semnal nedorite. Antenele omnidirecționale emit undele radio în toate direcțiile (sferă), în timp ce antenele unidirecționale concentrează semnalul pe o direcție preferențială dată de
Rețea fără fir () [Corola-website/Science/306284_a_307613]
-
de custuri glaciare, însă au suprafețe de eroziune întinse. Iarna temperaturile medii variază între -2 °C la marginea munților și -7 °C la peste 2000 de m. altitudine. Invaziile de aer maritim care se produc în vestul țării pătrund pe culoarul Mureșului până spre Alba Iulia, determinând creșteri ușoare ale temperaturii pe rama nordică a munților până la înălțimea de 1000 m. Inversiunile de temperatură sunt frecvente în depresiunea Oașa și în Depresiunea Petroșani Vara temperaturile medii ajung la 8 °C la
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
vestic al Perșanilor și, fragmentar, pe cel estic. Marnele și argilele cu diverse intercalații, avînd o duritate mai mică, creează un relief monoton și domol, cu văi largi și frecvente alunecări de teren. Un astfel de peisaj se întîlnește în culoarul Vlădeni, pe văile Comana, Lupșa, Șinca, Ormeniș, precum și în diferite sectoare ale Defileului Oltului. Terasele și conurile de dejecție ale rîurilor sînt alcătuite din sedimente cuaternare. Perșanii sînt fragmentați de falii transversale și arii de scufundare locală cum sînt: Depresiunea
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
culmi și măguri despărțite de văi adînci 250-400 m, depresiuni strîmte sau șei mai înalte. Văile Lupșa, Comăna și Veneția au versante domoale cu aspect de culoare depresionare chiar și în cursul mijlociu, ce au facilitat pătrunderea așezarilor în munte. Culoarul depresionar de pe valea Bogății, fiind mai îngust, a fost utilizat doar ca pas între Brașov și Sighișoara. Față de grupa estică, unde satele au luat ființă pe rama muntoasă, în grupa vestică ele s-au stabilit mai întîi pe fundul plat
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
al Masivului Bucegi. Munții Postăvaru sunt cuprinși între următoarele coordonate: 45°29'47" și 45°39'45" latitudine nordică și între 25°39'44" și 25°26'20" longitudine estică. Fiind înconjurați de arii depresionare întinse, de văi adânci și culoare largi, Munții Postăvaru se detașează din depărtare ca o unitate montană impunătoare, deși altitudinea lor maximă nu depășește 1.800 m. Depresiunea Brașovului, prin compartimentele sale, Depresiunea Bârsei și „golful” Zărneștilor formează limita lor nordică și vestică. Contactul cu depresiunea
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
la sud de valea Bistriței. Limita aceasta jalonează un relief înalt (culmea Frăsiniș-Mărcuș și Dealul Tănasa), care barează depresiunile Bîrgăului spre vest (Podișul Transilvaniei) sau un uluc (valea Strîmba) situat la baza reliefului vulcanic înalt din Bîrgău. Limita estică corespunde culoarului văilor Măria-Coșna ce separă Munții Suhardului de cei ai Bîrgăului și al văii Dornei superioare către Căliman. Limita sudică este greu de trasat datorită întrepătrunderii și suprapunerii zonei sedimentare a Bîrgăului cu masa eruptivă a Călimanului. Ca urmare, apreciem că
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
de natură polar-maritimă sau maritimă-arctică din nord-vest, iar vara cele de aer cald, temperat-maritim, din sud-vest. Datorită influenței cu precădere vestice, amplitudinile termice diurne și anuale sînt mai mici decît cele din partea estică a țării, situate la același latitudine. Prezența culoarelor depresionare și a depresiunilor condiționează apariția unor anomalii, în sensul manifestării inversiunilor termice. Datorită fragmentării accentuate a reliefului, sînt foarte frecvente particularitățile topoclimatice, mai ales din cadrul montan și cel deluros, mai blînde (așa se explică prezența viței de vie chiar
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
2.100 km², ceea ce reprezintă circa 4% din întreaga arie a lanțului muntos oriental. Administrativ sunt așezați pe teritoriul a două județe: Neamț și Suceava. Principalele limite geografice sunt date de văile unor râuri. Astfel limită nord-vestică este dată de culoarul Valea Puzdrea - Depresiunea Ostra cu valea pârâului Brăteasa - valea Suha. Spre nord-est, se învecinează - parțial cu Râul Moldova, la est cu Depresiunea Neamțului - situată pe terasa Râului Ozana, la nivelul grupei sudice cu Depresiunea Cracău-Bistrița și la vest și sud
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
densitate mai mare a populației se constată de-a lungul văilor circumferențiale, precum și de-a lungul cursurilor inferioare ale Tarcăului și Asăului. Cu predilecție densitatea variază cel mai mult în sens pozitiv în principal în arealele de sud-est și sud (culoarul Solonț - Moinești - Comănești) și cel nord-vestic (valea Bicazului), precum și în zona care cicumscrie municipiul Piatra Neamț. Administrativ sunt situați pe teritoriul a trei județe: în principal Neamț în nord și Bacău în sud. O mică parte în sud-vest aparține de județul
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
ea poate fi ușor urmărită privind spre est din Bucegi, de pe culmea Caraiman, de pe marginile platourilor structurale ale Jepilor sau de pe vârful Furnica. Aceasta separă Munții Baiului de Munții Bucegi între localitățile Sinaia și Bușteni. Aici s-a îndividualizat un culoar depresionar născut prin eroziune diferențială la contactul dintre conglomeratele de Bucegi și marno-calcarele și gresiile din Munții Baiului. Versantul estic al Munților Bucegi se impune în peisaj printr-un abrupt de peste 1200 m, prin stîncărie, văi înguste și bogate păduri
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
marno-calcarele și gresiile din Munții Baiului. Versantul estic al Munților Bucegi se impune în peisaj printr-un abrupt de peste 1200 m, prin stîncărie, văi înguste și bogate păduri de conifere care-l îmbracă în jumătatea înferioară. De partea cealaltă a culoarului depresionar, în est, culmile Munților Baiului, aflate la 1 400-1600 m, se termină către Prahova prin versanți în trepte care dezvoltă o diferență de nivel de 300-500 m și care în cea mai mare măsură sunt acoperiți de păduri de
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
pe verticală a parametrilor meteorologici. Regiunea este, în cea mai mare parte a anului, supusă circulației maselor de aer din vest și nord-vest, care depășesc relativ ușor culmile joase ale Munților Perșani, trec peste depresiunea Brașov și pătrund îndeosebi prin culoarul dintre Munții Bucegi și Munții Postăvaru, abătându-se pe valea Prahovei și pe culmile Munților Baiului. De altfel, această direcție este reflectată adesea de către asimetria coronamentului coniferelor izolate de pe culmile Tigăi, Turcu, Neamțu etc. Ele au dezvoltate îndeosebi părțile expuse
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
pestilențial, magistratul orașului a luat decizia de a demola acest rând de case, ce se întindeau până aproape de Turnul Sfatului. Casele aflate în zona tunelului au fost demolate în 1851, iar tunelul a fost spart, în locul său amenajându-se un culoar de trecere. La început, peste strada Ocnei a fost construită o pasarelă pietonală de lemn care făcea legătura între Piața Mică și Piața Huet. Podul din fontă este turnat in 1859, in turnătoria din Filia ("Füle-i hámor"). Acesta a fost
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
decât în regiunile alăturate. Temperaturile extreme evidențiază o amplitudine termică absolută de 71,3˚C. În cursul anului numărul mediu al zilelor cu îngheț ajunge la valoarea de 160-165 pe culmile montane, si la 125-136 în ariile depresionare și în culoarele de vai mai adânci. Durata medie a zilelor fără îngheț este de 195-200 zile, prima zi cu gheață fiind, de obicei, la mijlocul lunii octombrie și ultima la sfârșitul lunii martie. Vânturile prezintă o mare diferențiare teritorială condiționată de particularitățile create
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
trei zile, însuși regele Carol Robert, și-a schimbat veșmintele cu ale unui supus și deghizat, a reușit să fugă, scăpând cu viață, pe când ostașul deghizat a fost ucis. Drumul de întoarcere al armatei maghiare a fost foarte probabil prin Culoarul Rucăr-Bran, cel mai important drum de comunicare între cele două versante ale Carpaților în momentul respectiv. Drumul de-a lungul văii Oltului a fost intens practicat abia în perioadele următoare. De aceea, Posada, locul unde Basarab a învins armata regelui
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
Trăscăului reprezintă, totuși, o unitate extrem de diversificată ca peisaj, cu un remarcabil potențial turistic, doar în parte valorificat până in prezent. În ciuda faptului că au înălțimi sub 1.400 m, ci apar destul de impunători, mai ales când sunt priviți din Culoarul Mureșului, de unde-și dezvăluie un profil crenelat, cu acel aer de atrăgătoare sălbăticie. Munții Trăscăului reprezintă o unitate montană care compensează lipsa urmelor glaciare, a piscurilor semețe, cu alte valențe — cu nimic mai prejos ca importanță — dintre care am aminti
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
se încheie cu Izvorul Speranțelor, un gur care nu seacă niciodată, din spatele căruia ne „privește” Maica Domnului cu Pruncul în brațe, poate cea de la mănăstirea vecină, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Începând cu sectorul al doilea, Sectorul Ogivelor, poziționat între Culoarul Stâlpilor și Culoarul Sufocant, peștera devine tot mai interesantă din punct de vedere geomorfologic: dantelării de țurțuri stalactitici, coloane intermediare, domuri, pâlcuri de stalagmite, bazine adânci, scurgeri parietale argiloase, ocru de peșteră, etc., unele dintre forme căpătând chiar denumiri grație
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
Izvorul Speranțelor, un gur care nu seacă niciodată, din spatele căruia ne „privește” Maica Domnului cu Pruncul în brațe, poate cea de la mănăstirea vecină, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Începând cu sectorul al doilea, Sectorul Ogivelor, poziționat între Culoarul Stâlpilor și Culoarul Sufocant, peștera devine tot mai interesantă din punct de vedere geomorfologic: dantelării de țurțuri stalactitici, coloane intermediare, domuri, pâlcuri de stalagmite, bazine adânci, scurgeri parietale argiloase, ocru de peșteră, etc., unele dintre forme căpătând chiar denumiri grație spectaculozității lor. Peștera
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
sonarului său. Atunci liliacul sare pentru a-și prinde prada. Este capabil de a vâna 10-15 insecte pe minut. Dacă în perioada de maternitate liliecii își pot apăra, cu o discreție demnă de invidiat, dreptul la viață, furișându-se în culoare inaccesibile privirii omului, pentru a-și alăpta în tihnă puii, în perioada de hibernare sunt mult mai vulnerabili deoarece, pentru gruparea coloniei într-un ciorchine uriaș, au nevoie de tavanul larg al galeriei vizitabile. Nu credeți că am fi cel
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
reprezintă subdiviziunea sudică a Carpaților Occidentali. Sunt delimitați de Defileul Dunării la sud, Culoarul Timiș-Cerna la est, Câmpia Lugojului la nord și o succesiune de dealuri la vest. Aceștia au următoarele resurse naturale: minereul de fier si zăcăminte de bauxită. În zonă există un relief muntos cu păduri . Altitudinile medii sunt sub 1.000
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
Munții Aninei în Munții Locvei, iar la intersecția ei cu Valea Nerei s-au dezvoltat Cheile Nerei. Munții Banatului continuă spre nord-vest, dincolo de Depresiunea Caraș-Ezeriș (pe valea râului Caraș) cu Munții Dognecei, mai joși (615 m) și „înecați” în sedimente. Culoarul Timiș-Cerna și Munții Banatului au reprezentat în perioada daco-romană un teritoriu de populare intensa. Dierna (Orșova) și Ad Mediam (Mehadia) erau puncte de tranzit obligatoriu spre Sarmizegetusa Ulpia Traiana. În secolele XIII -XIX au existat un intens schimb de populație
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
loc.), Moldova Noua (14.000 loc.). Reșița s-a dezvoltat foarte mult datorită industriei metalurgice; are în prezent funcții mai diversificate, dar o structură urbană influențată de spațiul limitat oferit de relieful văii Bârzavei. Caransebeș este principalul centru urban din culoarul Timiș Cerna cu o industrie mai modesta (în care predomină prelucrarea lemnului), dar cu functii de transport (nod feroviar, rutier, aeroport) si culturale. Celelalte orașe au fiecare structuri urbane și funcționale proprii, astfel: Bocșa este un oraș industrial (Construcții metalice
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
într-un accident survenit în palatul papal din Viterbo, aflat în construcție, la 14 mai 1277. În urma acestui accident, a murit la 20 mai 1277. A fost înhumat în catedrala din Viterbo. Mormântul său poate fi văzut și astăzi, pe culoarul din stânga. Din cauza preocupărilor sale științifice (privitoare la optică și medicină) papa Ioan al XXI-lea, a fost bănuit de popor (atât în timpul vieții, cât și după moarte) de practicarea vrăjitoriei. Accidentul care i-a adus moartea, survenit la "palatul papal
Papa Ioan al XXI-lea () [Corola-website/Science/305431_a_306760]
-
canale de irigații, pentru a forța inundarea pajiștii satelor Prisăcani și Costuleni, așa-numita "zonă umedă Ciobârciu". Anterior, pajiștea era o regiune mlăștinoasă, inundată jumătate din an, ea neputând fi folosită în agricultură. Această zonă umedă este așezată exact pe culoarul de zbor al păsărilor migratoare. Au fost construite 4 poldere (porțiuni joase de uscat îndiguite) la Costuleni pentru atenuarea viiturilor de pe afluenții Jijiei Vechi (Comarna și Covasna), pe o suprafață totală de 244 ha. Această suprafață este inundată primăvara, prin
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
Oltului. Privit în ansamblu teritoriul creează imaginea unui relief de dealuri (a căror înălțime scade treptat de la 800- 1000 m, la contactul cu munții în nord, până la 300-400 m spre piemontul din sud), printre care se insinuează mici depresiuni și culoare largi de vale. Prezintă o structură monoclinală, fiind evidenta lângă munte, continuându-se apoi spre sud cu cea cutată. Având în general o structură monoclinală dealurile sunt alcătuite din gresii, marne, argile de vârstă neozoică (Măgura 871 m, Pleșu 766
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]