5,260 matches
-
de mână într-o mare horă a unității de simțire și ideal, unitate ce atunci exista, nu ca acum, am fi aprins lumânări, (de sufletul ateului ZOMBI) și am fi cântat ceea ce după 22 decembrie ’89 a devenit imnul național, “Deșteaptă-te române”. Un verb “regulat”, conjugat în clasa a șasea la modul optativ. N.n. - Cântecele patriotice : Deșteptă-te române, Tricolorul, Peal nostru steag, Pui de lei, Voința neamului, Imnul eroilor etc, au fost reintroduse în circuitul repertorial al poporului român
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
pentru tragerea sufletului . Avea și dezavantajul inechitații prin șirul de trepte sus - jos în contactul vizual cu liderii : un șef fără beretă strălucind la azimut , mai încolo alt șef cu plete în “marea fiartă” căutând să deie tonul la imnul “deșteaptă-te române”, bre ! și ceva cu “circulați vă rog“ Pag. 197 - “Să ne întoarcem, pentru început, cu mai bine de cinci ani în urmă, în noiembrie 1989, când economistul Ștefan Prutianu, împreună cu încă doi prieteni de la Centrul de cercetări științifice
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
a lărgi universul poeziei și totodată de a-i democratiza limbajul, poetul își deschide larg porțile fanteziei, lăsând să irumpă în versurile unui singur poem trei lănțari soioși, o fată dulce, splendidă, un plutonier, câteva babe șirete, o femeie trupeșă, deșteaptă, un japonez ceremonios, un băiețel blond și - nu în ultimul rând - tăbăcarul tocmai decedat (neica Marin). Similitudinea cu „Liliecii” sorescieni este frapantă. Numai că, la D., peisajul e preponderent citadin, astfel că periferia orașului, mahalaua pestriță iau locul unui sat
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
urmă, oameni cu adevărat normali. Aceste probleme practice apar în continuarea unei vechi problematizări reflexive care diferenția oamenii nu doar după stilul lor de manifestare, ci și după capacitățile lor, unii fiind slabi, iar alții puternici, unii proști, iar alții deștepți sau mari creatori, personalități geniale. De asemenea, varietatea oamenilor s-a manifestat în planul virtuților, unii fiind curajoși, iar alții lași, unii generoși, iar alții egoiști și avari. Până și religia împărțea oamenii în buni și răi, după păcatele pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fi ușor perfecționată Înainte de marea lansare. 5. Inovația țintește spre supremație pentru a reuși să se impună Într-un anumit mediu; În caz contrar, creează doar ocazii pentru concurenți. Există și câteva lucruri care nu trebuie făcute: - să fii prea deștept - cu cât inovația devine mai importantă, cu atât ea trebuie Încredințată unor oameni mai puțin inteligenți; un produs prea deștept ca design sau execuție nu are șanse reale de reușită; - să diversifici excesiv - atenția trebuie concentrată asupra unui singur lucru
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mediu; În caz contrar, creează doar ocazii pentru concurenți. Există și câteva lucruri care nu trebuie făcute: - să fii prea deștept - cu cât inovația devine mai importantă, cu atât ea trebuie Încredințată unor oameni mai puțin inteligenți; un produs prea deștept ca design sau execuție nu are șanse reale de reușită; - să diversifici excesiv - atenția trebuie concentrată asupra unui singur lucru; inovațiile care se Îndepărtează prea mult de esență și nu sunt promovate În mod unitar de un grup omogen rămân
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
țăranului”, „Gloria României”, „Viața literară” (revista lui I. Valerian), „Universul”, „Revista vânătorilor”, „Munca literară”, „Imaginea”, „Curentul”, „Urzica” ș.a. C. deschide seria numeroaselor sale culegeri de proză scurtă cu volumul Încurcă-lume, apărut în 1903, căruia îi succedă alte douăzeci, printre care Deștept băiat! (1904), Departe de oraș (1906), Chipuri și suflete (1908), Oameni cumsecade (1911), Între femeie și pisică (1913), Păcatul Sfinției sale (1915), De sufletul nemților (1916), Doamna de la Crucea Roșie (1919), Între frac și cojoc (1922), Bodoreanca (1924), Pasărea rătăcită (1929
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
Oameni cumsecade (1911), Între femeie și pisică (1913), Păcatul Sfinției sale (1915), De sufletul nemților (1916), Doamna de la Crucea Roșie (1919), Între frac și cojoc (1922), Bodoreanca (1924), Pasărea rătăcită (1929), Povestiri vânătorești (1939). Ultima antologie alcătuită sub supravegherea autorului este Deștept băiat!, din 1961. Se alătură prozei scurte romanul Un om supărător (1924), încercări dramatice (Năbădăile Cleopatrei, comedie într-un act; traducerea, în colaborare cu D. Nanu, a piesei Nunta lui Figaro de Beaumarchais și altele), amintiri, interviuri. În epocă, nu
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
necruțătoare nu poate fi reprimată. C. pare să descindă mai degrabă din familia plebee a unor gazetari și prozatori de la sfârșitul secolului al XIX-lea, interesați de „faptul de viață”, decât din stirpea lui I. L. Caragiale. SCRIERI: Încurcă-lume, București, 1903; Deștept băiat!, București, 1904; Cutreierând, București, 1905; Departe de oraș, București, 1906; Chipuri și suflete, București, 1908;Băiatul lui Moș Turcu, București, 1908; Oameni cumsecade, București, 1911; Tovarășul de drum, București, 1912; Între femeie și pisică, București, 1913; Rozica, București, 1913
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
și cojoc, București, 1922; Bodoreanca, București, 1924; Un om supărător, București, 1924; Pasărea rătăcită, București, 1929; Domnul Iorga are haz, București, 1932; Povestiri vânătorești, București, 1939; Grija stăpânului, București, 1949; Din vremea aceea..., București, 1951; Văzute și auzite, București, 1958; Deștept băiat!, îngr. Elena Beram, pref. Georgeta Horodincă, București, 1961; Chipuri și suflete, îngr. și pref. Ilie Dan, București, 1973. Repere bibliografice: Sadoveanu, Cărți, I, 134-136; Iorga, O luptă (1979), I, 169, 376; Lovinescu, Scrieri, II, 432-436, V, 62-64, VI, 238
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
corelative puteau fi obținute în experimente complexe de laborator, unde modelele păreau „răspunsuri ilogice” cu o valoare mică sau nerelevantă pentru subiecții de la care se așteaptă să participe la experimente psihologice. În astfel de situații, principala răsplată pentru subiecții mai „deștepți” și mai „îndrăzneți” derivă de obicei din păcălirea celui care face experimentul. Pe de altă parte, când modelarea este folosită cu scopul de a învăța oamenii cum să comunice verbal, cum să se comporte social, cum să conducă automobile, să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să recunoască adevărata lui soartă care este înălțarea către Dumnezeu"29. (s.m.) Este o nouă viziune care pare a porni din Epistola I către Corinteni a Sfântului Pavel (versetele 19-25): Că scris este: Pierde-voi înțelepciunea înțeleptilor și deșteptăciunea celor deștepți o voi ascunde. Unde este înțeleptul? Unde este cărturarul? Unde este întrebătorul acestui veac? Oare n'a arătat Dumnezeu drept nebună înțelepciunea lumii acesteia? Că de vreme ce prin înțelepciune lumea nu L-a cunoscut pe Dumnezeu întru'nțelepciunea lui Dumnezeu, atunci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
osebire, iar în ceea ce privește la pusețiunea [poziția] locului, pe a noastră în partea cea mai mare o aflăm mult mai romantică, prin urmare mai favoritoare pentru inspirațiunile poetice. Nu cu a doua: pentru că, de se pare la întâia vedere moldavo-românul mai deștept, mai isteț și oarecum mai viu decât cel din patria noastră, aceea nu provine din vreun talent mai deosebit, ci din coîmbletul [legătura] ce-l au aceia de mici cu deosebitele plase de boieri, boiernași, epistași și logofeți, lucru ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin aluzie, un vers horațian celebru, " Chiar și bunul Homer mai doarme câteodată": "Și apoi celelalte facultăți ale spiritului nostru nu au și ele felul lor de somn, felul lor de trândăvie, felul lor de lene? Sunt ele oară totdeauna deștepte și agere la capricele acestui instinct ce s-a zis muza poetică? Sau poetul este el întotdeauna și artist? Filosoful este totdeauna și elocvent?"95. Și tot în același sens, folosește o sintagmă cu aspect de concept: "doza de poezie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ce avea de a conclucra pentru binele și folosul public al naciunii române"57. I. Maiorescu e "zelos naționalist"58, Pușcariu e "naționalist zelos"59. V.A. Urechia demonstrează "zel și lucrativitate arătate în post"60, Vasile Pop e "bărbat deștept și plin de zel"61, Marienescu e "talentat și zelos"62. Vasile Bob "avea iubire înfocată către națiunea sa și către întreaga omenime"63, Săulescu lucra "cu zel neadormit pururea spre lățirea științelor, a moralului și a naționalității"64. Biografii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dar i-am lecuit. C. I.: Cum? S. Ț.: Ei veneau în control la noi pe aleile tăiate în stuf. Și ne-am zis, noi cei din grupa noastră: Ia, stai mă, să-i aranjăm! Ce, ăștia chiar sunt mai deștepți decât noi!? Ne lăsăm călcați în picioare de niște analfabeți?" Pe poteca pe care veneau, nu prea lată, am tăiat gheața cu tarpanul efectuând o tăietură discretă, neobservabilă, mai ales că am acoperit tăietura cu zăpadă, care era destulă. Am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
două paturi - patul meu fiind imediat după ușă - ce credeți? În patul celălalt stătea tolănit un individ. Am salutat și am avut o discuție foarte scurtă. Ceea ce a urmat m-a condus la concluzia că securiștii nu erau ei prea deștepți. Securitatea și Miliția au avut succes dar nu mulțumită inteligenței lucrătorilor de acolo, ci mai curând prin denunțurile informatorilor care le livrau informațiile necesare: că, de exemplu, Popescu Vasile a spus, a făcut, vrea să plece, vrea să facă etc.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
seminarul teologic și după seminar a fost luat pe front. C. I.: Făcuse politică legionară sau altfel de politică? R. R.: Nu, n-a făcut deloc politică legionară. Cred că a fost și el tot liberal. Era un om foarte deștept la care veneau toți oamenii din sat să ceară sfaturi și asta chiar și după ce-a făcut pușcărie. Când ni s-au dat drepturile de foști deținuți și deportați politici, prin anul 2000, Vasile Dima n-a mai putut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am strigat: "Băi, prostule, băi!" și m-am dus în wc. Dar m-au descoperit, că nu mai era nimeni acolo, eram numai eu, și m-au dus în poartă unde era locotenentul Vîlsănescu, zidar de meserie dar băiat foarte deștept. Și gardianul m-a dus la raport, unde m-a întrebat: "Auzi ce spune caporalul, că l-ai făcut husen!" " Dar eu știu ce e aceea husen!? Eu l-am strigat pe un prieten de-al meu, care era la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și tehnicianul Guzgă Teodor. O parte din ei au decedat. Și în timpul nunții, la ora 12 noaptea, se închina, se dădea darul de nuntă. Când au ajuns cu închinatul la masă la noi, eu am cerut să mi se cânte Deșteaptă-te române. Dar faptul ăsta l-am făcut pentru că m-a supărat un inginer care a terminat studiile la Moscova și tot timpul comanda muzicanților să i se cânte Cazacioc. C. I.: Cum îl chema pe inginer? D. B.: M. T.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Firește că dacă nu doriți să apară numele cuiva atunci n-o să-l publicăm, putem rămâne doar cu inițialele, M. T. D. B.: Mă rog. M. T. tot comanda Cazacioc și eu m-am enervat și am comandat muzicanților să cânte Deșteaptă-te române. Dar nu au vrut să cânte, se temeau. Eu, care aveam pe atunci salariu de vreo 500 de lei, am insistat și le-am dat aproape tot salariul. Mi-am dat seama apoi că, de fapt, plătindu-i
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
același cântec. Și a ieșit din cauza asta un fel de busculadă acolo. Că lumea n-a înțeles. Trebuia să se termine treaba asta doar cu închinatul meu. În fine, au schimbat muzica, ca să-i tempereze și să nu mai ceară Deșteaptă-te române, și au cântat o sârbă. Oamenii s-au prins în sârbă, și eu odată cu ei. Cum pe peretele căminului cultural erau portretele tuturor antihriștilor (Marx, Engels, Lenin, Stalin) și tot comitetul central din România, care era străin și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
până la urmă au venit cei de la Securitatea Iași. Am rămas cu impresia că cei de la Negrești n-ar fi vrut să mă trimită mai departe la Iași, însă au făcut greșeala că au anunțat Iașul. Era vorba, în fond, de Deșteaptă-te române! La Iași am ajuns după două zile, cât am fost ținut degeaba la Negrești. C. I.: Și din nunta aceea întreagă numai dumneavoastră ați fost arestat? D. B.: Numai eu, atât! Și m-au luat totuși la Iași, unde
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
anchetatorii. A venit un bucovinean, nu-i mai știu numele, i l-am uitat și-mi pare foarte rău. Înainte de anchetă a venit la mine, știa despre ce-i vorba, și mi-a spus: "Acu ți-ai găsit să cânți Deșteaptă-te române!?" Mi-a făcut adică un fel de reproș. După ce m-a anchetat bucovineanul ăsta, nu m-am mai întâlnit cu el, dar nici ceilalți nu s-au mai întâlnit cu el, nu știu ce s-a întâmplat cu el. Am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai întâlnit cu el, nu știu ce s-a întâmplat cu el. Am încă respect doar pentru omul acela care m-a anchetat, pe care nu l-am mai văzut și care m-a întrebat, repet: "Acum ți-ai găsit să cânți Deșteaptă-te române!?" D-apăi când să-l cânt, domnule, dacă nu acum!?" C. I.: Când ați aflat cine v-a turnat, adică cine v-a denunțat la Securitate? D. B.: M-au turnat și au fost martorii acuzării la proces o familie
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]