27,909 matches
-
mai mult; a crescut num...rul unor grave disfuncționalit...ți socio-economice: șomajul (300 000 de șomeri În 1971, În pofida emigr...rîi a 700 000 de cet...țeni); accentuarea disparit...ților de dezvoltare dintre regiuni, adîncirea diferențelor de nivel de trai; deficitul extern s-a m...riț de patru ori (30% din PNB În 1971), au crescut mult prețurile și inflația. Izbucnesc În semn de protest o serie de greve, care nu degenereaz... că În Polonia, fiindc... revendic...rile sînt imediat satisf
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
p...c...leasc..., astfel Încît s-a vorbit de „miracolul economic polonez”. Într-adev...r, era Gierek a debutat printr-o abundent... neobișnuit... de bunuri de consum: televizoare color, automobile, tractoare etc. Dar din 1975 s-a observat un Îngrijor...tor deficit comercial, deoarece exporturile de produse primare și manufacturate, de calitate mediocr... și cu un pret defavorabil pentru Occident, nu compensau masivele importuri de bunuri de consum. Concomitent, datoria a explodat; de la 700 de milioane de dolari În 1971, ea a
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
trei state. Într-adev...r, autorit...țile sovietice Îi Încurajeaz... permanent pe str...inii din alte republici s... se stabileasc... aici, În schimbul unor avantaje substanțiale (salarii, locuințe, locuri de munc...). Avînd În vedere diminuarea populației locale În urmă deport...rilor, precum și deficitul natalit...ții, aceast... politic... a ajuns s... modifice În adîncime compoziție populației din cele trei state. Dac... În Lituania autohtonii r...min majoritari (79,6% În jur de 1989), ponderea estonienilor scade continuu (68,2% În 1970, 61,5% În
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Nevoia crescută de lichidități internaționale era satisfăcută printr-o ofertă de dolari, primită cu încredere, în măsura în care exista promisiunea de transformare într-o cantitate de aur determinată. Pe de altă parte, oferta de dolari nu putea fi asigurată decât prin agravarea deficitului exterior al SUA. Accentuarea deficitului a fost de natură să diminueze încrederea în moneda americană, cu atât mai mult cu cât dolarii deținuți în străinătate depășeau stocul monetar al SUA"708. America a funcționat, iată, asemeni unei bănci din perioada
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
era satisfăcută printr-o ofertă de dolari, primită cu încredere, în măsura în care exista promisiunea de transformare într-o cantitate de aur determinată. Pe de altă parte, oferta de dolari nu putea fi asigurată decât prin agravarea deficitului exterior al SUA. Accentuarea deficitului a fost de natură să diminueze încrederea în moneda americană, cu atât mai mult cu cât dolarii deținuți în străinătate depășeau stocul monetar al SUA"708. America a funcționat, iată, asemeni unei bănci din perioada de apus a evului mediu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cerere, puțin peste 20 de miliarde de dolari, în 1968 America punea în piață peste 50 de miliarde de dolari și convertea în aur în jur de 18 miliarde de dolari. Urmarea a fost criza din anul 1971, determinată de "deficitul cumulat al balanței globale de plăți a SUA și de creșterea cursului aurului pe piața liberă"710. În anul 1976 a avut loc Conferința Monetară și Financiară Internațională de la Kingston (Jamaica). Aici se decide "demonetizarea aurului, monedele nemaifiind definite în raport cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
unor decizii cu caracter politic. Deși prin independența băncilor centrale s-a făcut un pas spre reducerea imixtiunii guvernamentale în politicile monetare, totuși moneda din hârtie contemporană rămâne un important element politic, materializat prin modalitățile de susținere și finanțare a deficitelor bugetare. O altă caracteristică a sa o constituie cristalizarea și funcționarea în mod autonom a unei adevărate economii financiare, cu legi proprii și instituții proprii. În ultimele decenii ale secolului trecut, volumul fluxurilor financiare internaționale a crescut în mod exponențial
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
monedei de hârtie este aceea de a supra monetiza economia, de a oferi mijloace de plată din belșug, în speranța valorificării și punerii lor în mișcare. Economiilor de până la capitalism, bazate pe moneda metalică, le era specifică sub monetizarea sau deficitul cronic de mijloace de plată. Atât supra monetizarea, cât și sub monetizarea, pot avea consecințe negative sau pozitive, în funcție de contextul economic, de starea economiei, de posibilitățile sale de a mobiliza factorii de producție. Banii pot crea sau distruge economie, în funcție de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
acest mod, guvernele sunt ferite de tentația de a pune mereu bani în piață, așa cum s-a întâmplat de-a lungul unei bune perioade de timp. Marea problemă a prezentului o reprezintă îndatorarea guvernelor prin finanțarea internă sau externă a deficitelor lor. Criza economică din anul 2008 a pus în evidență nivelul de descoperire al statelor, care uneori depășește 100% din PIB. Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia sunt doar câteva exemple în acest sens. Ce înseamnă o politică monetară sănătoasă? O politică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pentru care a existat în permanență tentația falsificării și a tipăririi în exces. Statul, ca instrument de organizare socială, a avut permanent un rol în declanșarea acestor crize. În perioada de început a folosinței monedei din hârtie, statul a finanțat deficite, războaie, investiții și corupție prin intermediul monedei din hârtie, influențând procesele economice. Cu timpul, statul va crea instrumente și instituții care să gestioneze fenomenul complex al folosinței monedei din hârtie. Din rândul acestor instituții se detașează băncile centrale, care vor juca
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
keynesiste, dacă nu are mari datorii, la investiții ale statului în infrastructură, așadar. De asemenea, se pot genera parteneriate cu mediul privat intern sau extern, pentru finanțarea unor mari investiții. O economie de tip vagon nu poate folosi inflația și deficitele în combaterea efectelor crizei. Aceasta o desparte în mod fundamental, o deosebește de o economie de tip "locomotivă". Diagnosticul crizei este unul rafinat. De el depinde în mod fundamental reușita programelor de combatere a efectelor crizei. Cu toții suntem de acord
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ci bolnavi. De asemenea, în orice diagnostic trebuie avute în vedere și alte date reprezentate de: nivelul de deschidere al economiei, eventualele probleme de proprietate sau de management din economie (rolul statului); faza ciclului economic în care economia se află; deficite și starea altor indicatori ș.a.m.d. Dezechilibrul durabil despre care discutăm și care se manifestă prin creșterea continuă și generalizată a prețurilor poate să apară din cauze multiple, determinate de permanenta mișcare a pieței mărfurilor și a pieței banilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ca un impozit nedrept, pentru că sumele nu sunt recunoscute ca atare și nici măcar nu ajung în bugetul statului. Aceste sume ajung direct în buzunarul celor mai bine plasați, al clientelei politice și economice. Statul câștigă din inflație atunci când își finanțează deficitele prin tipărirea de monedă. În rest, redistribuirea se realizează doar în favoarea celor care conduc, care au afaceri și care pot specula piața financiară sau piața bunurilor reale. Inflația este o modalitate de rezolvare a problemei repartiției pe care grupurile mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
teoria și politica economică, Editura Institutul European, Iași, 1998. Brăilean,T. ; Plopeanu, A., Economie politică, Editura Institutul European, Iași, 2012. Brotton, J., O istorie a lumii în douăsprezece hărți, Editura Polirom, Iași, 2013. Buchanan, J. M.; Wagner, R.E., Democrația în deficit. Moștenirea politică a lordului Keynes, Editura Humanitas, București, 2013. Bulgaru, M., Dreptul de a mânca, Editura Economică, București, 1996. Cassirer, E., Eseu despre om. O introducere în filosofia culturii umane, Editura Humanitas, București, 1994. Cerna, S., Economie monetară, Editura Universității
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Editura Academiei RSR, București, 1973. 706 Este vorba despre "exorbitantul privilegiu", așa cum l-a numit Generalul de Gaulle, care constă în posibilitatea pe care și-a luat-o America de a tipări chitanțe sau bancnote pentru a-și finanța imensul deficit. După aprobarea acordurilor de la Bretton Woods "Statele Unite puteau tipări acum chitanțe sub formă de dolari care nu puteau fi schimbate pe aur și care, fie că trebuiau să fie ținute în rezervă, fie că trebuiau folosite pentru cumpărarea de bunuri
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Nordhaus, Economie politică, Editura Teora, București, 2000, p. 58. De asemenea, pentru o analiză a limitelor keynesismului, în sensul în care mai multă intervenție a statului poate însemna mai puțină democrație, vezi James M. Buchanan, Richard E. Wagner, Democrația în deficit. Moștenirea politică a lordului Keynes, Editura Humanitas, București, 2013. 929 Crezul lui Adam Smith este următorul: Fiecare individ se străduiește să utilizeze capitalul de care dispune în așa fel încât valoarea rezultatului obținut să fie maximă. În general el nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
retragerea de numerar de Banca Centrală a) Emisiunea monetară sau emisiunea de bani de Banca Centrală se face În următoarele condiții (situații): • pentru acoperirea nevoilor suplimentare de bani, atunci când crește volumul de bunuri materiale și servicii din economie; • pentru acoperirea deficitului bugetului de stat, atunci când cheltuielile publice ale statului sunt mai mari decât veniturile publice; • pentru a susține necesarul de monedă națională al agenților economici, În schimbul monedei străine (valutei); b) Retragerea sau diminuarea masei monetare aflate În circulație, de Banca Centrală
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
căror dobânzi sunt negociate Între părțile participante la tranzacții. Acest lucru se datorează politicilor de management și marketing financiarbancar, prin care se urmărește susținerea unui echilibru relativ constant Între nevoile și disponibilitățile fiecărei bănci comerciale, respectiv: • băncile comerciale care Înregistrează deficite de trezorerie sunt nevoite să contracteze credite de la alte bănci comerciale, sau să se refinanțeze de la Banca Centrală; • băncile comerciale care Înregistrează excedente de trezorerie urmăresc plasarea acestor excedente, sub formă de credite interbancare, În scopul obținerii de profit. De
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
constituirii și utilizării mijloacelor extrabugetare și a fondurilor speciale; • atragerea disponibilităților din economie (instituții financiare, agenți economici, populație), atât pe calea constituirii de depozite, dar mai ales prin Împrumuturi de stat, lansate În vederea asigurării resurselor financiare ale statului, pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru dezvoltare, reabilitare și retehnologizarea unor sectoare ale economiei naționale; • efectuarea de plasamente financiare la termen, ale disponibilităților statului, existente temporar În conturile trezoreriei; • gestionarea datoriei publice, reflectată În primirea Împrumuturilor interne și externe, folosirea acestora potrivit destinației
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
unor state din America de Nord și America de Sud. Printre membrii fondatori se numără și Anglia, alături de SUA și o serie de state de pe continentul american; • Fondul Monetar Arab (FMA), instituție Înființată În anul 1976, cu scopul de a acorda credite, În vederea finanțării deficitelor balanțelor de plăți din țările arabe, stabilitatea cursurilor valutare și asigurarea convertibilității monedelor naționale ale statelor membre; • Banca Africană de Dezvoltare (BAD), Înființată În anul 1963, cu sediul la Abidjan (Coasta de Fildeș), de statele Organizației Unității Africane, În vederea finanțării
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
fără numerar, pe suport hârtie; • În anul 1995, a fost lansată oficial piața monetară interbancară, Banca Națională a României Începând să publice, zilnic, un nivel de referință al ratei dobânzii, pentru depozitele atrase și plasate; • piața valutară s-a consolidat, pe fondul unui deficit de valută, cronicizat de rambursarea Împrumuturilor pentru susținerea consumului intern și Întârzierea reformelor economice, prin: − instituirea unui nou regim valutar, În anul 1991, care prevedea convertibilitatea limitată internă de cont curent și eliminarea cursurilor multiple ale monedei naționale, precum și acordarea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
durată de 6 luni, efecuat pe 14 copii cu vârste între 8 luni și 15 ani care sufereau de SIDA și de sindromul de denutriție 43, a arătat că o cantitate de Immunocal/HMS 90TM permite, la unii copii, corectarea deficitului intracelular de glutation. În cazul unora dintre ei s-a constatat chiar o mărire a masei musculare și a pliului cutanat. Aceste rezultate sunt în total acord cu rezultatele obținute de alte echipe de cercetare 44. Totuși, sunt necesare studii
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
vârstă 21. Activitatea sa antioxidantă este relativ puțin cunoscută și rămâne a fi confirmată. Cu toate acestea, după experimentele pe animale realizate de Centre de Recherche en Nutrition Humaine (CRNH) care aparține de Institut National de Recherche en Agriculture (Franța), deficitul de magneziu provoacă o creștere a activității radicalilor liberi și a daunelor cauzate membranelor celulare. Aceste modificări pot să perturbe grav fluxul calciului prin membrane și să grăbească îmbătrânirea patologică. După aceleași surse de cercetare, carențele de magneziu a provoca
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
bolile neurologice degenerative (Alzheimer, Parkinson) și bolile cronice (sindromul oboselii cronice, artrita reumatoidă, alergii, fibromialgie etc.) sunt în continuă creștere? În acest context, o suplimentare corectă cu antioxidanți ar putea ajuta la restabilirea echilibrului oxidanți / antioxidanți și la prevenirea anumitor deficite din sistemul imunitar, ceea ce nu ar putea decât să ne îmbunătățească sistemul natural de apărare. Cu atât mai mult cu cât antioxidanții buni nu sunt toxici și nu au, în general, efecte secundare la dozele prescrise, spre deosebire de anumite medicamente clasice
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
cu două premii pentru poezie (1982; Concursul Național de Poezie, Târgoviște; 1985; Concursul de Creație Literară al Municipiului București) și unul pentru eseu (2003; Concursul Național de Eseu „Mihai Eminescu”, Cluj-Napoca). Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1991. Riscând un deficit de accesibilitate, iar după erupția textualismului postmodernist marginalizarea datorată unei poetici inactuale, D. a adoptat cu ostentație tipul de lirism gnomic, mitizant în notă arhaică, experimentat de Nichita Stănescu sau de Cezar Baltag. Emisia e solemn lapidară, poetul având fascinația
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]