5,324 matches
-
108 000 de persoane, adică un raport de 0,4%. Aceste două cifre trebuiau puse în relație cu raportul dintre totalul crimelor și delictelor constatate și totalul populației franceze: raportul acesta era de 6,5% (aproximativ 3 700 000 de delicte la 57 de milioane de persoane). Aceste cifre par mult sub realitate, în parte fiindcă educația națională avea tendința să trateze problemele de violență la nivel intern. Așadar, educația națională însăși a încercat, treptat, să contabilizeze problema, iar în 2001
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de ministru și direcțiile naționale, ar trebui să fie executat mai ușor. Programul Signa a fost elaborat de Comitetul național de luptă împotriva violenței în școală, numit printr-un decret al prim-ministrului de atunci, Lionel Jospin. Violențele contabilizate sunt delictele și infracțiunile cuprinse în Codul penal și descrise într-un Buletin oficial special. Abordarea franceză a violenței în școală adoptă așadar calea dreptului. Sunt posibile și alte opțiuni (sănătate publică, de exemplu), dar în Franța fenomenul e privit mai ales
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Ministerului Educației Naționale. Nu-i doar o aproximare infantilă: potrivit răspunsurilor date de cei 525 de adulți chestionați într-o altă anchetă în 1999-2000 54,2% cunoșteau existența fenomenului în gimnaziul lor. Cât despre rasism, care în legea franceză este delict, și nicidecum o simplă opinie, 16,7% dintre elevi se declară victime, față de riscul de numai 0,01% din cifrele oficiale. De 1 670 de ori mai mult. Pe scurt, punând probleme serioase de metodă, sursele oficiale franceze nu ne
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-i o injurie evidentă... A doua zi (să fie începutul unei hărțuiri penalizabile?), Christelle scrie "Dany + Pascale". Pascale e o fată trisomică. Dany izbucnește din nou: asocierea dintre numele unei fete trisomice și cel al altui elev este oare un delict marcat și, în cazul acesta, cum să-l explici... fetei trisomice? Sesizăm totuși că vioența vine mai mult din partea lui Christelle decât a lui Dany. O altă observație, pe care orice educator o va recunoaște: Christian, un adolescent extrem de cuminte
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
orice educator o va recunoaște: Christian, un adolescent extrem de cuminte, izbucnește îndată ce i se vorbește despre mama sa. "Pe mă-ta", bineînțeles, sau "mă-ta-i curvă" ori "'tu-ți rasa", iată insulte banale, desigur, dar bine conturate. Iată un delict bine identificat. Adolescenții au înțeles mecanismul care-l scoate din fire pe Christian și e de-ajuns un "mă-ta" bine țintit pentru ca acest mecanism să se declanșeze. Climatul clasei resimte puternic acest fapt. Oricum, la ce ne-ar folosi
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pentru a asigura comparabilitatea cercetărilor, și aceeași cercetătoare propune diferențierea următoarelor forme de comportamente antisociale: "violență fizică sau amenințare la adresa persoanelor (în principal: loviturile și rănirile, agresiunile, încăierările); alte forme de comportamente delincvente (în principal: furtul, vandalismul, consumul de droguri); delicte legate de statut (în principal: chiulul, frecventarea cafenelelor și discotecilor, fuga de la școală); comportamente în afara normei și legate de școală (gălăgie intenționată, întârzieri, ieșirea de la oră înainte de încheiere, fumatul în școală, cu alte cuvinte: nerespectarea regulamentului școlii). Primele două forme
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în cea a comportamentelor reprehensibile juridic. Violența fizică (sau amenințarea cu violență fizică) este considerată o categorie separată din cauza impactului ei crescut asupra sentimentului de insecuritate (important pentru opinia publică, dar și pentru poziția profesorului în clasă și în școală). Delictele legate de statutul de tineri sunt considerate comportamente ce anunță delincvența și capătă sens deplin în cazul tranziției spre acte criminale prin comportamente în afara normei adoptate la școală". Precizarea adusă aici înglobează atâtea fapte încât o putem ușor critica drept
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
e foarte în vogă pe plan internațional, de mai bine de douăzeci de ani (Smith, Morita, Junger-Tas, Olweus, Catalano și Slee, 1999), chiar dacă e supusă unor critici. Delincvența, ca și violența, poate fi într-adevăr concepută ca o suită de delicte izolate fără legături logice obligatorii între ele. Acest fapt este valabil îndeosebi pentru experiența victimară în delincvența de însușire: poți foarte bine să nu fii victimă decât o singură dată, a unui furt de mașină, a unei agresiuni în care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
locurile nimănui, sunt locuri lăsate violențelor mai dure. Nu "o" incivilitate este gravă, ci repetarea lor, abandonul temător pe care-l provoacă victimelor și sentimentul de impunitate care se dezvoltă la agresori. Nu există aici o ruptură între "incivilități" și delictele mai grave, ele le însoțesc, le pregătesc și putem lesne vedea un ansamblu corent, fără să ajungem totuși până la facilitatea reducționistă adusă de faimoasa "metaforă a geamului spart". Noțiunea de incivilitate nu slujește la "scuzarea" delincvenței, ci la mai buna
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a experienței victimare: microvictimizările și peridelictele alcătuiesc fondul unei suferințe a victimelor și al punerii la îndoială a securității publice. Ansamblul peridelictelor nu poate fi totuși asimilat numai microvictimizărilor (minor victimizations), iar unele victimizări nu sunt obligatoriu legate de un delict, mai ales în școală. Pot exista delicte fără victime directe (degradarea clădirilor și a mobilierului). De aceea propunem termenul de "microviolențe", pentru a grupa peridelictele și microvictimizările, chiar dacă în capitolul de față ne vom referi în special la acest din
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fondul unei suferințe a victimelor și al punerii la îndoială a securității publice. Ansamblul peridelictelor nu poate fi totuși asimilat numai microvictimizărilor (minor victimizations), iar unele victimizări nu sunt obligatoriu legate de un delict, mai ales în școală. Pot exista delicte fără victime directe (degradarea clădirilor și a mobilierului). De aceea propunem termenul de "microviolențe", pentru a grupa peridelictele și microvictimizările, chiar dacă în capitolul de față ne vom referi în special la acest din urmă punct. Climat școlar, insecuritate și violență
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lui Benoît Garnot (2000). Această descoperire trece printr-o recunoaștere treptată a cuvântului lor și deci a puterii lor de a exprima verbal suferința. Astfel, legile hărțuirii morale în întreprinderi au urmat după desemnarea a ceea ce treptat a devenit un delict într-o mare parte a țărilor europene sau nord-americane, iar puterea hărțuitorului a fost treptat delegitimată, în favoarea cuvântului victimei. La fel și în cazul violențelor sexuale săvârșite de adulți asupra copiilor, la școală și în alte părți, sau al întregului
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
elementare (Debarbieux, 2003) rezultate în mare parte încă inedite. Vom aminti principalele noastre opțiuni metodologice, care decurg direct din ceea ce am afirmat anterior. Anchetele noastre folosesc o metodă care încearcă să studieze diferite dimensiuni din definirea socială a violenței: microviolențe, delicte curente și climat școlar, sentimentul de violență și insecuritate, legat de o anchetă de victimizare. Asta ne permite să studiem aspectul "factual", prin delictele și violențele fizice sau verbale, cât și așa-numitele violențe "morale" sau instituționale. Principalii noștri indicatori
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
noastre folosesc o metodă care încearcă să studieze diferite dimensiuni din definirea socială a violenței: microviolențe, delicte curente și climat școlar, sentimentul de violență și insecuritate, legat de o anchetă de victimizare. Asta ne permite să studiem aspectul "factual", prin delictele și violențele fizice sau verbale, cât și așa-numitele violențe "morale" sau instituționale. Principalii noștri indicatori sunt așadar următorii: ▪ indicatori de victimizare și de delicte: extorcare (amenințări în școala primară), furturi, lovituri, rasism, insulte. Ansamblul acestor indicatori ne permite să
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
insecuritate, legat de o anchetă de victimizare. Asta ne permite să studiem aspectul "factual", prin delictele și violențele fizice sau verbale, cât și așa-numitele violențe "morale" sau instituționale. Principalii noștri indicatori sunt așadar următorii: ▪ indicatori de victimizare și de delicte: extorcare (amenințări în școala primară), furturi, lovituri, rasism, insulte. Ansamblul acestor indicatori ne permite să construim o scară a multivictimizărilor, între 0 și 5 tipuri de victimizări suferite. Această scară compozită (constituită prin cluster analysis) este deosebit de importantă, făcând posibilă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
destul de reprezentativ pentru acest tip de opinie: "În momentul în care violența explodează, delincvența se extinde, iar amenințarea teroristă ne pândește, suntem îndreptățiți să ne gândim la întărirea arsenalului nostru represiv. Asta propun asociațiile care intenționează să introducă un nou delict în Codul nostru penal. Acesta nu vizează bandiții, hoții, escrocii, ci pe niște indivizi de temut: părinții! Care ar putea să fie trași la răspundere pentru "delictul de pedeapsă corporală", a se înțelege bătaia la fund împotriva căreia aceste mișcări
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
întărirea arsenalului nostru represiv. Asta propun asociațiile care intenționează să introducă un nou delict în Codul nostru penal. Acesta nu vizează bandiții, hoții, escrocii, ci pe niște indivizi de temut: părinții! Care ar putea să fie trași la răspundere pentru "delictul de pedeapsă corporală", a se înțelege bătaia la fund împotriva căreia aceste mișcări au pornit o cruciadă. Tocmai s-au întrunit în Senat, sub înaltul patronaj al președintelui acestuia și al șefului statului. S-ar zice că problema este gravă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de către un mic grup era mai frecventă. Aceste observații concordă întru totul cu ceea ce se știe despre evoluția delincvenței minorilor (Aubusson de Carvalay, 1997; Mongin și Salas, 1998; Lagrange, 2001): nu atât numărul minorilor delincvenți este în creștere, nici măcar cantitatea delictelor comise, cât gravitatea acestor acte, net mai violente. Adesea sunt mai violente deoarece sunt comise în grup, iar efectul antrenării este important. O adâncire a inegalității sociale în gimnaziu Erodarea slabă în medie a climatului școlar din gimnazii ascunde, în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o importanță nebănuită. Dar acul ascunde și o semnificație de agresivitate și are, din acest punct de vedere, aceeași simbolistică cu spinul (vezi acest cuvânt). Cât despre acul cu gămălie, el evocă amenințarea de a fi descoperit, prins în flagrant delict și sancționat. Cel ce visează se teme, poate, să nu se „înțepe” din cauza faptului că atitudinea sa nu este ireproșabilă. Vezi A țese. Culori Culorile au o dimensiune simbolică majoră și o încărcătură energetică atât de puternică, încât se substituie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
intervenit între cele două state reprezenta, evident, un fals, menit să înșele opinia publică internațională, în împrejurările în care Charta Atlanticului nu accepta schimbarea frontierelor prin forță. Era vorba, în fond, de consacrarea, în termenii Convenției de Armistițiu, a unui delict al dreptului 1 Florin Constantiniu, Trecerea Nistrului. O decizie controversată, București, Ed. Albatros, 1995, p. 285; - 8 internațional, reprezentat de anexarea prin forță, sub forma ultimatumului, a Basarabiei și Nordului Bucovinei în iunie 19401. La 22 iunie 1941, România s-
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
intervenit între cele două state reprezenta, evident, un fals, menit să înșele opinia publică internațională, în împrejurările în care Charta Atlanticului nu accepta schimbarea frontierelor prin forță. Era vorba, în fond, de consacrarea, în termenii Convenției de Armistițiu, a unui delict al dreptului internațional, reprezentat de anexarea prin forță, sub forma ultimatumului, a Basarabiei și Nordului Bucovinei în iunie 1940. La 22 iunie 1941, România s-a alăturat Germaniei, în războiul împotriva Uniunii Sovietice, având drept scop redobândirea teritoriilor pierdute în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
își păstrează în aceste circumstanțe sângele rece, simțul umorului și mai dă și o reprezentație 235. Greșelile femeii pariziene au avantajul de a fi sclipitoare. Chiar și pudica Hélène Grandjean, recent instalată la Paris, regizează suprinderea unui scenariu de flagrant delict pentru a o descoperi pe rivala să, doamna Deberle, cu amantul acesteia 236. Teatralizarea și politica sentimentelor sunt strategii, care se învață la Paris. Este interesant că pentru doamna Deberle, Hélène inventează un alt scenariu, întrecându-le pe Parizienele de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
amantul acesteia 236. Teatralizarea și politica sentimentelor sunt strategii, care se învață la Paris. Este interesant că pentru doamna Deberle, Hélène inventează un alt scenariu, întrecându-le pe Parizienele de origine 237. Dacă în Bel Ami bărbatul este inițiatorul înscenării delictului, multe personaje feminine ale lui Maupassant surprind prin îndrăzneala cu care își încalcă rolurile, înlăturând ordinea patriarhala a secolului al XIX-lea. Astfel, în nuvelă lui Maupassant Sauvée, baroana de Grangerie se debarasează de soț, provocând un scenariu prin procurarea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
trei luni la doi ani de închisoare) și poate fi constatat în orice loc. Cât privește adulterul masculin, el este judecat cu mult mai puțină strictețe, achitându-se o amendă și recunoscându-se doar atunci când soțul este prins în flagrant delict în domiciliul comun. 231 "Mme Samoris est le type de ces aventurières, élégante, mûre et belle encore, charmeuse et féline; on la sent vicieuse jusque dans leș moelles. On s'amusait beaucoup chez elle, on y jouait, on y dansait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
b) Forma de manifestare a devianței: * Devianța "deschisă" identificată de către instituțiile de profil în vederea menținerii unui control social, * Devianța "închisă" caracterizată cel mai adesea prin "patologii sexuale" sau acte de corupție. c) Tipurile de devianță: * Devianță penală (infracțiunile); * Deviață sexuală (delictele sexuale); * Devianță politică (terorism); * Devianța religioasă (fanatismul religios); * Devianța autoagresivă (acțiuni autolitice); * Devianța familială (violența domestică). d) Caracterul individual sau de grup al devianței Dacă în cazul devianței strict individuală ne raportăm doar la un caz singular de "patologie socială
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]