9,167 matches
-
indicate în bolile cardiovasculare interferează cu farmacocinetica digoxinului, crescând nivelurile serice ale acestuia (spironolactonă, verapamil, diltiazem, triamteren, amiodaronă, propafenonă, chinidină) (10). Studiile clinice evidențiază faptul că, la vârstnici, principalele efecte adverse ale digitalicelor sunt reprezentate de tulburări vizuale, aritmii, confuzie, depresie (32). 45.4.4.5. IECA IECA sunt larg folosite în asociere cu diuretice la pacientul cu IC, la care îmbunătățesc simptomatologia și reduc riscul de mortalitate (14). Fiind relativ ieftine, sunt indicate la toți pacienții vârstnici cu IC sistolică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
sindroame coronariene acute, embolie pulmonară, disecție de aortă etc.) (19). Tabloul de edem pulmonar acut cardiogen cuprinde dispneea brusc instalată, cu ortopnee. Când decompensarea IC are loc mai lent, simptomatologia, mai ales la vârstnici, poate fi nespecifică, descrisă ca fatigabilitate, depresie, scădere ponderală și, de aceea, este mai greu de diagnosticat. Ascultația pulmonară specifică edemului pulmonar poate fi de asemenea modificată la pacientul vârstnic datorită bolilor pulmonare frecvent asociate cum sunt bronșita cronică obstructivă sau pneumoniile. Secundar tabloului clinic nespecific, examinările
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
atenție posibilității ca sindromul de debit cardiac scăzut postoperator să fi fost datorat efectelor negative secundare ale operației în sine. Nici o mențiune despre necroza miocardică ca și complicație a chirurgiei sau ca determinant al debitului cardiac scăzut sau despre stunning (depresia miocardică temporară). În 1967, Taber, Morales și Fine [17] au descris zone mici de necroză miocardică, estimate a reprezenta 30% din masa VS, la un grup de pacienți care au decedat la scurt timp după intervenția cardiacă și le-au
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
regulată de către un diabetolog cu experiență, reevaluarea terapeutică continuă, screeningul complicațiilor și a factorilor de risc cardiovascular, participarea la cursurile speciale de educație, sfatul unui nutriționist în privința dietei, etc (36). O mențiune aparte trebuie făcută în privința incidenței mai mari a depresiei la pacienții cu diabet față de cei fără această boală. Ea trebuie atent tratată, în special la pacienții mai în vârstă, pentru a reușii creșterea complianței acestor pacienți la tratament și nu în ultimul rând pentru a reduce riscul de suicid
Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]
-
munți de hârburi, movile de mizerii; expuse, parcă, Într-o Întrecere socialistă cu tema: cine suportă mai mult? Satele patriei sunt invadate de plastic. Nu Întâmplător, și de crâșme ordinare care se numesc, majoritatea, baruri. Peisaje dezolante, agresive, Îndemnând la depresie și la plonjonul În nevroză, singura armă de apărare Împotriva unui agresor insidios. termenul acesta, propus de scoțianul William Cullen În 1769, a devenit astăzi nevroză.socială și semnifică modificările aduse personalității prin inserția sa Într-un câmp social deformat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
zi timp de 6-12 luni. Antifungicele injectabile se administrează în caz de eșec al tratamentului oral: amfotericină B în doză totală cumulată de 35 mg/kg în 16-20 de săptămâni. Rata de răspuns este de 65% [40], în unele cazuri depresia imunitară sau alterarea structurală pulmonară duc la ineficiența tratamentului [35]. Tratamentul chirurgical are indicații limitate: cavitățile cu pereți groși care nu au răspuns la două cure de antifungice [40] și hemoptiziile la care nu se poate realiza embolizare arterială bronșică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
care străinii le ridicau atât de mult în slăvi, "strălucesc, scrie ea, ca niște pietre scumpe într-o stridie putredă"104. Anaïs este atât de afectată de climatul decadent din Paris, încât suferă mai bine de un an de o depresie gravă. Melancolia sa este alimentată de schimbările pe care le observă la soțul său. Se teme să nu-l piardă "din cauza altor bărbați, a tovărășiei lor vulgare, din cauza băuturii sau a vreunei femei". Cu toate acestea, treptat scriitoarea ajunge și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de celălalt, însă Bud, "exasperat" de castitatea lui Deanie, sfârșește prin a se îndepărta de ea și a ieși cu alte fete, care "știu cum stau lucrurile". Este mai mult decât poate îndura Deanie, aceasta cufundându-se într-o îndelungată depresie nervoasă, care o ține departe de lume doi ani și jumătate. Când iese din azilul psihiatric, se grăbește să-l reîntâlnească pe Bud, dar descoperă că acesta era însurat și avea doi copii... Philippe Labro evidențiază în L' Étudiant étranger
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
gura ei, mărginită de două buze frumoase, știe să fie și "cavitate căscată", umedă și lunecoasă... Tânărul se îmbolnăvește și el, la capătul nopții acesteia de coșmar. Odată ajuns acasă, este doborât de o gripă subită, agravată de o adâncă depresie psihică, care îl obligă să stea la pat vreme de trei zile. Suferă de asemenea de o ""glosită severă", o inflamare a suprafeței limbii, de origine traumatică", agravată de multiplele "bacterii, viruși și felurite toxine", care proliferaseră în timpul celor "cinci
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cazul pierderilor colective, globale, care antrenează o întreagă masă de oameni (războaie mondiale, catastrofe naturale). Aplicând toate acestea la SIDA, celebra autoare Elisabeth Kubler-Ross (1987) numește această boală ca fiind ultima provocare. Bolile cronice cauzează stres și pot conduce la depresie și chiar abuz de alcool sau de diverse droguri. Se trăiește sub frică și anxietate constantă. Suferința complicată, durerea anormală, durerea nerezolvată, durerea patologică sunt doar câțiva termeni ce se referă la procesul durerii care nu-și urmează cursul normal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de a fi anormalitate, simptomele indicative ale suferinței cronice pot fi un răspuns normal la durere și pierdere. Kastenbaum (1977) prezintă câteva caracteristici ale persoanelor suferinde: retragere socială, dificultate în a accepta realitatea pierderilor suferite, dezorganizarea stilului de viață, anxietate, depresie, panică, teamă, uneori gânduri suicidare, pesimism, preocupare în legătură cu detaliile morții. Existența factorilor stresori mărește riscul complicațiilor. Acești factori pot fi: lipsa suportului social, istoria bolii cronice, relații interpersonale tensionate, tipuri de pierderi. Sprijinul social este privit, pe bună dreptate, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
normal și anormal în sfera suferinței și a durerii. Întâlnim două categorii mari de răspunsuri: intrapsihice și interpersonale. Răspunsurile intrapsihice sunt cele îndreptate către propriul sine, iar cele interpersonale către ceilalți. Cele mai răspândite reacții sunt: negare cronică, disperare, teamă, depresie, ahedonism (diminuarea drastică a interesului față de aproape toate activitățile sociale), anxietate, agitație psihomotorie, oboseală, pierderea energiei, diminuarea capacității de gândire și concentrare, indecizie, sentimente de nefericire, neajutorare, tristețe, suferințe somatice, oboseală, probleme de somn, insomnie, ideație suicidară, frică, frustrare, probleme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
HIV/SIDA cuprinde și faza de negare a morții. Seligman (1994) consideră că, în consilierea persoanelor cu HIV/SIDA, se poate sugera ideea că această tragedie poate fi privită ca o parte a vieții, ca o condiție dată de viață. Depresia: un alt răspuns la bolile cronice; se exprimă prin tristețe, descurajare, lipsă de speranță, melancolie. Rușinea și vinovăția: rușinea inhibă experiența și exprimarea durerii. Sentimentul de vinovăție este credința că o persoană a avut o conduită greșită. Următorii factori contribuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
neajutorare, cauza generatoare de durere. Ideația suicidară fără un plan specific suicidar sau cu un plan specific pentru a comite suicidul: abuzul de substanțe și numeroasele boli neurologice legate de SIDA contribuie la riscul suicidar. Persoanele care se confruntă cu depresia prezintă un risc mai mare de sinucidere. Sprang și McNeil (1995) sugerează că incidența crescută a tentativelor de suicid și a numărului mare de sinucideri în rândul populației este legată de anxietatea și teama de moarte, degradarea fizică, separarea, teama
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
care se confruntă cu bolile cronice și, în mod special, cele infectate cu HIV/SIDA parcurg următoarele stadii în procesul de adaptare la noul statut: șoc și negare („nu, nu eu”), furie și revoltă („de ce eu?”), negociere („bine, eu, dar...”), depresie („da, eu”), acceptare („viața merge mai departe”). Granițele nu sunt precise, ci mai degrabă fluide și într-o agitație continuă. Șoc și negare: șocul este un răspuns normal atunci când așteptările realiste de la lume, viață și viitor sunt distruse. Negarea poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
dar curând poate deveni unul inconștient. Furie și revoltă: această fază reprezintă o perioadă de timp situată între șocul inițial și acceptarea târzie a realității. Negociere: realizarea faptului că ceea ce stă la baza pierderilor nu poate fi stopat sau eliminat. Depresie: reprezintă etapa resemnării. Confuzia individuală este adesea marcată de durere cronică. Pentru mulți, începe printr-un sentiment de totală neajutorare și nefericire. Acceptarea: presupune descoperirea necesității cooperării și dialogării cu noua realitate. Include acceptarea realității multiplelor pierderi. Acest proces are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
consecințele bolilor cronice, precum degradarea stării de sănătate, hospitalismul și chiar decesul persoanelor apropiate, reprezintă în fond o pierdere a istoriei personale; pierderea securității psihosociale: insatisfacție, nesiguranță, dezamăgire; pierderea rolurilor sociale și a statuturilor comunitare; pierderea bunăstării emoționale: apar anxietatea, depresia, ideația suicidară, supărarea cronică, culpabilizările, iritabilitatea, mâhnirile sufletești, nervozitatea, abuzul de drog și alcool, insomnia, izolarea și chiar comportamentele distructive; pierderea interesului pentru viață: se observă mai ales în primele stadii ale răspunsului la pierderile multiple; dezinteresul pentru viață se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de inutilitate, încetează relațiile cu colegii de muncă, se poate întâmpla ca unii dintre prietenii mai tineri să lucreze, începe să fie resimțită limitarea resurselor financiare, încep să apară unele probleme de sănătate și toate acestea creează o stare de depresie. Tabelul nr. 2. Angajarea în muncă a femeilor pensionate, % Total Localități Urban Rural 1. Încadrate în muncă 18,8 27,2 14,3** 2. Neîncadrate în muncă 81,2 72,8 85,7 **p<0,01 comparativ cu zona urbană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de sinistrați și bătrâni ai străzii (la data de 13 iulie a.c., executorul judecătoresc ne-a anunțat, prin somație, ca În termen de 5 zile, prin forță publică, ne va arunca lucrurile În stradă. * Am fost atacați, din umbră, prin depresii tenebroase; bolile contractate prin Închisorile comuniste mi s-au acutizat, supraviețuind doar cu pungă de medicamente. * A dat o lovitură de moarte scopului Îndreptățit de a Înființa un Memorial consacrat sacrificiului, prin moarte, al fiului meu, ca protest Împotriva crimei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
studii au subliniat accentuarea lor în cursul evoluției bolii. Studiile de grup maschează eterogenitatea populației. Astfel RAO S. și colaboratorii au distins trei grupe de pacienți: unii prezentau performanțe mnezice normale, ceilalți aveau tulburări mnezice moderate, adesea asociate cu o depresie, ultimii prezentau tulburări de memorie accentuată care erau asociate cu perturbări ale altor funcții cognitive, într-un tablou de deteriorare intelectuală globală. Cele trei grupe nu se deosebeau în funcție de durata sau severitatea bolii. Aceste date au fost confirmate într-un
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
timice și emoționale sunt mai greu de studiat, datorită, în primul rând variabilității terminologiei folosite pentru a le descrie. În lucrările studiate am găsit trei tipuri de fenomene legate de tulburările timice și emoționale: euforia, râsul și plânsul spasmodic și depresia. Unii autori mai descriu o stare numită labilitatea emoțională și incontinența afectivă. b1. Euforia este modificarea de dispoziție cea mai clasică și cea mai întâlnită la bolnavii cu SM. Euforia bolnavului cu SM poate fi definită ca o stare de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
studiul lui RABINS și colaboratorii, pacienți euforici prezentau totuși același grad de suferință emoțională ca și subiecții noneuforici. Acest lucru poate fi interpretat ca o discordanță între comportamentul emoțional spontan și reactivitatea emoțională care poate evoca o disconexiune frontală. b2. Depresia este descrisă ca simptom întâlnit în SM, în lucrări mai recente. Studiul ei ridică probleme metodologice deosebit de delicate, care privesc validitatea definițiilor depresiei și instrumentele folosite pentru a măsura simptomatologia depresivă la pacienții purtători de leziuni organice cerebrale, a căror
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ca o discordanță între comportamentul emoțional spontan și reactivitatea emoțională care poate evoca o disconexiune frontală. b2. Depresia este descrisă ca simptom întâlnit în SM, în lucrări mai recente. Studiul ei ridică probleme metodologice deosebit de delicate, care privesc validitatea definițiilor depresiei și instrumentele folosite pentru a măsura simptomatologia depresivă la pacienții purtători de leziuni organice cerebrale, a căror semiologie o copiază parțial pe aceea a depresiilor primare. Frecvența depresiei variază astfel de la 6% până la 54% la bolnavii cu SM. În lucrarea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în lucrări mai recente. Studiul ei ridică probleme metodologice deosebit de delicate, care privesc validitatea definițiilor depresiei și instrumentele folosite pentru a măsura simptomatologia depresivă la pacienții purtători de leziuni organice cerebrale, a căror semiologie o copiază parțial pe aceea a depresiilor primare. Frecvența depresiei variază astfel de la 6% până la 54% la bolnavii cu SM. În lucrarea lui JOUVENT R. și colaboratorii (1989), existența unei depresii, definită prin criteriile D.S.M. III, a fost observată la 58% din pacienții a căror boală evolua
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
recente. Studiul ei ridică probleme metodologice deosebit de delicate, care privesc validitatea definițiilor depresiei și instrumentele folosite pentru a măsura simptomatologia depresivă la pacienții purtători de leziuni organice cerebrale, a căror semiologie o copiază parțial pe aceea a depresiilor primare. Frecvența depresiei variază astfel de la 6% până la 54% la bolnavii cu SM. În lucrarea lui JOUVENT R. și colaboratorii (1989), existența unei depresii, definită prin criteriile D.S.M. III, a fost observată la 58% din pacienții a căror boală evolua de mai puțin
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]