6,873 matches
-
uluită urechea la metaforele temerare ale acestei limbi. Cuvintele își luau un aer insignifiant, dar ascundeau atitudini politice cu bătaie precisă. Unele cuvinte conțineau povești ce se istoriseau de la sine, fără a mai trebui spuse. Așa cum se întâmplă pretutindeni unde domnește sărăcia, țara era plină de gândaci-de-casă. Care se chemau ruși, în vreme ce unui bec care ardea fără abajur i se spunea candelabru rusesc, iar semințelor de floarea-soarelui - ciungă șgumă de mestecatț rusească. Oamenii obișnuiți îl luau zilnic în răspăr pe Big
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
naziști a învățat-o, tocmai asemenea mărunțișuri intrate-n reflex îl trădează pe soldatul SS din el. Aflasem deja de la prietenii mei care înaintea studiilor trebuiseră să-și satisfacă stagiul în Armata română, că și aici, în această armată dezorganizată, domnea mania lustruitului de ghete. La manevre, soldații n-aveau, ce-i drept, gloanțe pentru exercițiile de tragere, deoarece costau prea mult. Aveau, în schimb, gura plinăde scuipat. Cu cât se puteau face mai puține exerciții de tragere, cu atât mai
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ia cele trăite ca simplu pretext. Cu scrisul cari după tine cele trăite într-o altă profesiune. Probezi ce-i în stare să realizeze cutare ori cutare cuvânt. Nu mai e vorba de zi sau noapte, de sat sau oraș - domnesc substantivul și verbul, propoziția principală și cea subordonată, cadență și sunet, vers și ritm. Cele întâmplate cu adevărat se manifestă insistent ca fenomen periferic, căruiaîi administrezi prin cuvinte un șoc după altul. Când a devenit de nerecunoscut pentru sine însuși
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
5 martie 2003 O simplă întâmplare (am primit un volum gratuit la cumpărarea unui ziar) m-a făcut să (re)citesc cu plăcere descrierea minuțioasă a pensiunii din Père Goriot de Balzac. El vorbește despre "l'odeur de pension" ce domnea acolo, un miros special de care nimeni nu mai poate scăpa, odată ce el, mirosul, a intrat în haine și în suflet. Astăzi am lucrat la restaurant, loc dominat și el de un miros specific, de crasse, cum i se spune
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de Marcel. R.P. Iar la examene... A.R. La examene învățam de zor, de cele mai multe ori împreună cu o colegă. Consumam fiole de cofeină ca să mă țină trează noaptea, după care adormeam ca un bebeluș. „Chelnerii de la Capșa erau mult mai domni decât clienții de astăzi“ R.P. Vă mai amintiți când ați intrat pentru prima dată la Nestor? Dar la Capșa? Cum arătau cofetăriile și localurile șic din tinerețea dumneavoastră? Cine făcea cel mai bun cataif? Dar bomboanele cele mai gustoase? Unde
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
înfățișarea boie roasă a domnului Neagu Djuvara, burice goale și blugi flenduroși nu se vedeau niciodată și nu erau în 135 localuri gălăgia de azi, vorbitul cu glas tare, muzica asurzitoare. Chelnerii de la Capșa, chelneri cu tradiție, erau mult mai domni decât clienții de astăzi. R.P. Erați o obișnuită a teatrului, a operei sau a cinematografului? Care erau actorii și interpreții preferați din țară și de-afară? Ce piese, filme și spectacole v-au marcat pe viață? Ce actori și interpreți
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Simbol al umanismului românesc“, Scînteia, 26 ianuarie 1982) „«Ceaușescu-Pace», scandează mii de oameni la mitinguri și în adunări publice, exprimându-și încrederea că președintele României face și va face în viitor totul ca între granițele inalienabile ale țării noastre să domnească o pace plină de roade. Grija față de prezentul și de viitorul României înseamnă elaborarea unor planuri de creștere și dezvoltare a bunăstării, asigurarea și garantarea înfăptuirii adevăratelor drepturi și libertăți fundamentale ale ființei umane, dreptul la muncă, dreptul fiecărui cetățean
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
întărirea acestei cărți a noastră, ce după în trecerea noastră dintre cei vii, dacă pe acel care Dumnezeu prea milostiv îl va fi așezat în această domnie și stăpânire a acestei Țări Românești fie dintr unul sau din celălalt neam domnesc sau din orice neam ar fi, dacă acela va cinsti și va păzi la puterea și trăinicia ei această carte a noastră de danie veșnică, dată și dăruită credincioșilor noștri boieri Stanciul egumenul și fratele său Călin, pe acela de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
București *În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și binecinstitorul și singur stăpânitorul și de Hristos iubitorul, *Io Radu Voievod și Domn a toată țara Ungro Vlahiei, fiul lui Vlad, Marele Voievod, din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungro Vlahiei și a părților de peste munți, Amlașului și Făgărașului Herțeg, A binevoit Domnia mea cu a sa bunăvoință, cu inima mea curată și luminată și am dăruit această atotcinstită și cu frumoasă față și prea cinstită
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
puțină pagubă ne face, fiindcă cu altceva nu avem a îngrădi un locșor pentru porumb. Când domnul merge la adunări trebuie să-i mai dăm peste ce datorăm anual 5 măsuri de unt, 40 găini și 400 de ouă.... Lucrul domnesc niciodată nu se isprăvește în casa noastră, noi într-o parte iar muierile noastre torc necontenit și e de mirare că mai avem cămașă în spate sau o bucată de pâine la gură. Locuiesc în satul nostru mai mult de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Chrisantemum rotundifolium, Doronicum cordatum, Senecio integrifolius, Senecio carpaticus, Senecio saracenicus), Buruiană de inimă rea (Senecio aquaticus), Ariciu (Senecio nemorensis, Senecio subalpinus, Echinops paniculatus), Scăiete, Scaieț (Cirsium lanceolatum, Cirsium euriphorum, Lappa officinalis), Pălămida (Cirsium arvense), Porci nebuni (Cirsium rivulare), Scai, Fulcel domnesc (Carduus acanthoides), Mătase jalnică, Vesăud (Serratula tinctoria), Scăieț măgăresc (Onopordon acanthium), Turtea, Mărăcine de istrochie (Carlina brevibracteata, Carlina vulgaris), Smoc (Centaurea austriaca), Floarea de grâu (Centaurea stenolepis, Centaurea cyanus), Mătase (Centaurea plumosa), Cicoare(Centaurea paniculata, Cichorium inthibus), Păpădie (Leontodon eroceus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
alb de pajiște (Agaricus campestris), Bureți mestecănești (Lactarius torminosus, Agaricusbetulinus), Bureți de lapte, Lăptucă (Agaricus volemus), Burete de tropini (Agaricus melleus), Ciuculeți nebuni (Agaricus fascicularis ), Burete porcesc, Burete usturos (Agaricus piperatus), Burete ordaș (Agaricus scrobiculatus), Ciupercă puturoasă (Russula foetens), Burete domnesc nebun, Ismănariu (Amanita muscaria), Bureți de iarbă, Ciuculeți de iarbă (Marasmius scorodonius, Hygrophorus pratensis), Burete ursesc (Paxillus involutus). Multe ar fi avut de povestit elevilor săi dascălul nostru, domnul Nicu Budac, dar soarele scăpăta spre asfințit, undeva spre Suru, iar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
preda cota obligatorie la baza de colectare, fie cererea de intrare în colectivă, total contrar dorinței și aspirației lor, contrar opoziției boreselor și a celorlalți membri ai familiei, creând dezbinări și stări conflictuale în multe case în care altfel întotdeauna domnise liniștea. Sub aceste auspicii vor lua naștere și cele două gospodării colective din Cârțișoarele noastre. Este prea binecunoscut basmul românesc în care într-o luptă pe viață și pe moarte, Făt-Frumos, pentru a-l răpune pe Zmeul Zmeilor, fusese sfătuit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai renaște vreodată în sufletul românilor? - se întreabă cu scepticism Dumitru Dascălu. Cine știe? Cultul pâinii Respectul și prețuirea pentru roadele muncii pământului le-am cunoscut în familia mea, trăitoare într-un sat moldav de pe meleagul Botoșanilor, familie în care domneau câteva valori morale fundamentale printre care: cultul pentru muncă, cultul pentru pâine, cultul pentru cinste și corectitudine etc. Oamenii satului lucrau cu dăruire pământul și-l iubeau, așa cum își iubeau copiii, animalele, locul pe care au văzut lumina zilei și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
funcția pe care o deține și la care ține cu orice preț, ori dacă acesta este numit pe un post sau o catedră deținute în suplinire de soția primarului, a preotului sau a șefului de post, iar în școala respectivă domnesc intrigile, bârfele, certurile, singurele schimburi de experiență fiind cele în domeniul rețetelor culinare. În asemenea cazuri, noul coleg este izolat, neagreat de către director și oamenii lui, i se fac tot felul de șicane și este sfătuit, direct sau pe ocolite
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
le ascultă păsurile și proiectele. Experiența lor de viață familială, profesională și socială și-o formulează în idei bine închegate, în convingeri întemeiate pe realism și adevăruri îndelung dobândite. Pe întregul parcurs al întâlnirii, desfășurată după un program judicios alcătuit, domnește o stare generală de bine, de bună-dispoziție, întreținută de evocarea unor amintiri cu gust dulce-amar, cu glume acide inofensive care fac trimiteri la evenimente din viața de elevi. Ce-i leagă și-i adună pe participanții la aceste reuniuni? Colegialitatea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Șendriceni a fost evacuarea școlii, plecarea în refugiu. O adevărată catastrofă socială care a zdruncinat din temelii viața și munca oamenilor, a curmat destine, a schimbat cursul istoriei. Îmi amintesc vag pregătirile febrile pentru plecare, dezorientarea, haosul și incertitudinea care domneau. Eu nu am plecat cu școala în acel exod. A trebuit să o însoțesc pe sora mea Aglaia, învățătoare, care avea doi copii mici și pleca cu Inspectoratul școlar județean Botoșani, cu un tren de marfă cu destinația Argeș. Aveam
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
destinația Argeș. Aveam 15 ani neîmpliniți, receptam și înțelegeam evenimentele cu mintea de copil și nu reușeam să cuprind adevărata dimensiune a dezastrului în mijlocul căruia mă aflam. La București, unde trenul nostru trebuia să fie dirijat spre Pitești, în Gara de Nord domnea debandada și deruta generală și arăta ca un adevărat viespar. Când garnitura în care mă aflam părăsea gara, cu direcția Pitești, urletele sirenelor ne însoțeau și parcă ne grăbeau să ieșim din raza cumplitului bombardament ce s-a produs în urma
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
consulul francez Billecoq. Iașul trecutului (cel din Puțină istorie), Iașul epocii lui Vasile Lupu, ctitor al Trei Ierarhilor, și al lui Miron Costin, reclamă satisfacție. E amintit Lecomte de Nouy, restaurator al Trei Ierarhilor și al ctitoriei ștefaniene "Sf. Neculai Domnesc". Modul sintetic e caracteristic acestor pagini. Aproape în spiritul lui Ibrăileanu, în capitolul Lumină din lumină se configurează pledoaria pentru specificul culturii românești. Dincolo de influențele din afară, acesta și-a afirmat, spre onoarea lui, linia proprie: "Marele merit al poporului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
societate, veneau în grupuri la galerie, ca la o partidă de plăcere, ca într-o escapadă, pentru a se amuza liber, pentru a râde mai bine și pentru a vedea fără a fi văzute. (Ce timpuri, doamne!). Astfel la "hulubărie" domnea o atmosferă, cum n-am cunoscut alta în nici o sală de teatru din câte am mai văzut pe urmă; o atmosferă făcută din bună dispoziție, din simplicitate, dintr-un fel de spirit boem, dintr-un fel de spirit frondeur; o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
duce: călare. În odăjdii, cu lumânarea și crucea în mână, dar călare. Stranie trebuie să fi fost slujba aceasta în mijlocul apelor tulburi; stranie, tulburătoare, de neuitat... Cerc să reconstituiesc procesiunea care se va fi format, în tristețea, în dezolarea, ce domneau acolo. Nu reușesc însă. Imaginația nu mă ajută... Călătorie în timp Vreți să facem împreună o plimbare în Iașul vechiu? O, nu așa de departe... (nici prea aproape, e drept). Eu mă gândesc la Iașul pe care l-am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
opera comună a două epoci diferite și ca produsul unei colaborări fecunde, bazată mai mult pe înțelegerea trecutului decât pe respectul lui. În treizeci de ani, liniile și silueta nouă a Trei Ierarhilor, ca și cele ale lui Sf. Neculai domnesc, ca și ale bisericii de la Cetățuia, au devenit elemente așa de caracteristice în fizionomia Iașului, încât, când acum câțiva ani fericitul întru Domnul, Pimen al Moldovei, a dispus refacerea turlelor de la Cetățuia, redân-du-le vechea rotunzime, Iașul a regretat sincer siluetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Europei, sunt arta bizantină și cea gotică, la care se adaogă desigur și alte influențe. Ei bine, priviți bisericile lui Ștefan cel Mare, de care toată Moldova e plină (bisericuța din Borzești sau Sfântul Ion din Piatra sau Sfântul Neculai Domnesc din Iași), toate ieșite din amestecul acestor influențe. Și spuneți dacă, prin frumusețea lor simplă, echilibrată, plină de grație, dacă, mai ales, prin noutatea și prin vioiciunea lor tinerească, ca și prin tot ce ele încântă ochiul și sufletul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
spirit liber ca al d-lui N. Iorga a putut conlucra atâta timp cu temperamentul ciudat al d-lui A.C. Cuza. A fost o mezalianță. De aceea asociația politică s-a și desfăcut, așa cum se desfac căsniciile, în care nu domnește nici înțelegerea nici afecțiunea. Iar odată cu prietenia politică a încetat și cea personală. Totuși dacă în lupta politică, noii adversari se tratau adesea fără menajamente, în viața socială, raporturile lor erau guvernate de cea mai urbană și strictă conveniență, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și al meu, singur în fața acestui trecut și al fantomelor care-l populează. Dar încă o dată, senzul adevărat al atitudinei mele, în împrejurările aceste, îmi scapă; iar explicațiunea mea nu e decât o simplă ipoteză. La otelul unde am descins, domnește o liniște de sanatoriu, poate și din cauza orelor înaintate. Ușile se deschid și se închid fără zgomot; ascensorul alunecă discret ca o umbră stranie. Când adresezi cuvântul, pentru orice lucru, cuiva în hallul cu lumina slabă și tristă sau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]