5,533 matches
-
n/a Alte credin? e 31 n/a Evrei 506 574 �n Basarabia, �n ? colile elementare, propor? ia dintre rom�ni sau alte na? ionalit?? i ? i evrei pare mult mai echilibrat?. �n oră? e, evreii s�nt reprezenta? i �n num? r foarte mare. O situa? ie total diferit? se �nregistreaz? �n licee ? i ? coli profesionale. Basarabia, Num? rul de studen? i Credin? a Licee Alte ? coli Cre? tini ortodoc? i (rom�ni, lipoveni, ru? i, al? i slavi) 1,535 690 Evrei 6,302 1,341 Liceele particulare din Vechiul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
apelul �La arme! � Esen? a �Noului na? ionalism� constă �ntr? o �ac? iune direct? � dup? modelul fasci? tilor italieni. LANC nu era (dup? declară? iile lui Codreanu) un �partid� politic care propov? duia ură, ci o mi? care, o organiza? ie de lupt?. Dac? nu exist? practic nimic �ntre a pl? nui o ac? iune ? i a o duce la �ndeplinire, atunci aceasta era o Magna Carta a violen? ei. Violen? a nu era necunoscut? �n Rom�nia ? i regimul liberal apela
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
renun? au la studii ? i �ngro? au r�ndurile semiintelectualilor ? omeri. Dar ei nu erau doar ? omeri, ci ? i lipsi? i de posibilitatea de a fi angaja? i din cauza marelui lor num? r. Nemul? umi? îi ace? tia aveau o dispozi? ie mai exploziv? dec�ț ?? r? nimea. Ajun? i la universitate, deveneau automat con? tien? i de necazurile lor ? i deveneau nemul? umi? i militan? i. Rom�nia nu sem? na cu Occidentul, unde era loc suficient pentru convie? uirea �vechii� ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acestei drojdii pseudointelectuale. Mentorul s? u, Eminescu, era con? tient de problema aceasta ? i pomenea mereu de �proletariatul condeiului�. E ciudat c? Iorga nu a lansat niciodat? o campanie serioas? de alfabetizare, dat fiind c? mai mult de 50% din populă? ie era analfabet?. Pe la sf�r? ițul toamnei lui 1922, amarul studen? ilor a dus la o grev? studen? easc? general? 109. Mi? carea această studen? easc? de dreapta a coincis cu excese antisemite similare ale studen? ilor din universit?? ile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mutila? iile din universit?? i ? i instituirea inacceptabil? a unui numerus clausus, m? sur? incompatibil? cu democra? ia110. S?ar fi putut face mai mult pentru dirijarea indign? rîi acestei mi? c?ri a studen? ilor ? i tineretului �ntr? o direc? ie pozitiv?. �n 1922, Iorga f? cea �nc? parte din opozi? ie, dar �n cadrul regimului. Din nefericire, era rupt de nouă realitate rom�neasc? ? i nu era la curent cu apari? ia �Noului na? ionalism�. Că ? i Hindenburg ? i Horthy (�ntr? un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
numerus clausus, m? sur? incompatibil? cu democra? ia110. S?ar fi putut face mai mult pentru dirijarea indign? rîi acestei mi? c?ri a studen? ilor ? i tineretului �ntr? o direc? ie pozitiv?. �n 1922, Iorga f? cea �nc? parte din opozi? ie, dar �n cadrul regimului. Din nefericire, era rupt de nouă realitate rom�neasc? ? i nu era la curent cu apari? ia �Noului na? ionalism�. Că ? i Hindenburg ? i Horthy (�ntr? un sens, chiar ? i că francezul P�tain), ? i că mul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un na? ionalist evreu? ungur, proprietarul celebrului hotel �Vulturul negru� din Oradea. Acest incident, ca ? i alte devast? ri ? i jafuri din aceste dou? oră? e locuite de unguri erau considerate de Iorga drept �doar produsul unei lipse de educa? ie�112. Tot �n 1927, �n cadrul Adun? rîi, atunci c�nd Cuza a cerut �n numele studen? ilor instituirea legisla? iei antisemite, ministrul �nv??? m�ntului s? a adresat corpului studen? esc �ntr? o manier? condescendent?: Ca ministru al �nv??? m�ntului, el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost cea mai fericit? perioad? din istoria Rom�niei. Nu este de mirare c? Iorga sau contemporanii s? i au fost �n? ela? i de ea�. Tragedia a fost c? el, ca ? i mul? i al? i intelectuali din vechea genera? ie, era dep?? it de problemele, aspiră? iile ? i idealurile majorit?? îi studen? ilor. Chiar dac? istoria i? a confirmat suspiciunile ? i �ndoielile, at�ț pe cele ale lui c�ț ? i pe cele ale genera? iei mai v�rstnice, Iorga i? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la �nv??? tur?! Aceea? i brutalitate se manifestă ? i �n licee, iar de aici s? a r? sp�ndit �n ghetourile evreie? ți, �n pr? v?lii, asupra evreilor nevinova? i de pe str? zi, a sinagogilor etc., ceea ce men? inea starea de agită? ie din ? ar?. �Studen? îi� erau �n fruntea acestor activit?? i. ? i deoarece Rom�nia era s? rac? , lor li se al? tură adesea drojdia oră? elor. Cu toate acestea, succesul de care se bucură LANC sau Codreanu (care a fost achitat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
setate de s�nge! Achitarea această eră dovadă urii oamenilor fă?? de birocra? ia ? i de brutalitatea poli? iei lui Br? tianu. Trebuie s? �n? elegem ? i mentalitatea acestei zone, care nu consideră c? o crim? politic? f? r? nici o motiva? ie de profil personal era tot una cu un asasinat motivat de un astfel de profit. Aceasta este ceea ce i? a explicat Codreanu juriului. Fondarea LANC sub conducerea b? tr�nului Codreanu (tat? l lui Corneliu) ? i a lui A.�C. Cuza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
erau imitate accentul lor, afectarea, religia ? i ve? mintele lor. �ntr? un cuv�nt, caracterul lor uman. Antisemi? îi din Europa de R? s?riț nu �nv?? aser? c?, indiferent de ceea ce devenise evreul �Leg? m�ntului coloniz? rîi� (gra? ie secolelor de umilin? e ? i persecu? îi necre? tine? ți), nu? l puteai schimba b? ț�ndu?? i joc de el. Situa? ia evreilor din Rom�nia dup? ce le? a fost acordat? cet?? enia mai cur�nd s? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i cel armean, s? l??luie? te �n interiorul religiei�, remarcă Iorga 127. Majoritatea evreilor rom�ni s? au �nchis �n interiorul ghetourilor lor ? i au continuat s? aib? pu? ine lucruri �n comun cu spiritul tradi? ional al ?? rîi. Nu se sim? eau bineveni? i, ci doar tolera? i c�ț timp �? i pl? teau impozitele ? i d? deau bac? i?. Gandhi, partizanul nonviolen? ei, spunea: �A nu fi p? rta? la r? u este o datorie�. Evreii �Leg? m�ntului de colonizare� nu s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i evrei neasimila? i din universit?? i128. Pe de alt? parte, evreii vedeau studen? i pentru care maltratarea unei studente evreice trecea drept o fapt? de eroism ? i??i puteau pe drept cuv�nt pune �ntrebarea: s? accept? m o birocra? ie care s? ne domine pe o asemenea baz?? S? ne asimil? m, devenind că ? i ei? Toat? aceast? harababur? �l punea pe Iorga �ntr? o postur? incomod?. Studen? îi f? ceau s? circule manifeste care afirmau c? �Iorga este �n soldă evreilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ei trei pungă? i�130. Iorga credea c? Blank ajunsese s? fie �interesat de cultură rom�neasc? � �n calitate de �un fel de Mecena�131. Dar Blank nu era deloc un Mecena. Iorga ? tia c? evreii din Occident aveau o tradi? ie �n sprijinirea cu generozitate a culturii. Evreii vienezi asiguraser? culturii vieneze o �nflorire f? r? precedent. Finan? ele evreie? ți sprijineau aproape orice manifestare artistic? din Occident, chiar ? i pe cele din Ungaria vecin?. Dar �n atmosferă nepropice a �Leg? m�ntului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Grigore Filipescu (un milion ? i jum? țațe de lei) etc.132 Mai ț�rziu, �n timpul domniei lui Carol al ÎI? lea, Blank �l va finan? a pe acesta, vă cump? ra vile pentru amantă lui etc. Blank avea �ntotdeauna la dispozi? ie un cont din sumele pe care le cheltuia pentru tip? rirea c? r? ilor lui Iorga, sponsoriz�nd ? colile lui Iorga de peste hotare, studiile fiului s? u etc. �n 1926, atunci c�nd Argetoianu (asociat politic al lui Iorga la vremea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un șold de 7.230 de lei, o sum? derizorie 136. �n timpul regimurilor Averescu ? i Br? tianu, Iorga nu putea conta pe un sprijin din partea statului pentru activit?? ile sale culturale ? i cu at�ț mai pu? în pentru permanent precară situa? ie financiar? a �Neamului rom�nesc�. Iar activit?? ile culturale erau �ra? iunea de a fi� a existen? ei lui Iorga. Un document ilustrativ dat�nd din iulie 1920, adresat lui Iorga de c? tre Liga Cultural? , �l informa asupra catastrofalei lipse de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
b�rfe a �nceput s? �mpr?? ție pove? ți ? i mai fantastice: Iorga era acuzat c? era �v�ndut ? i altor b? nci evreie? ți� (cele ale lui Berkowitz, Lowey ? i Braunstein) ? i c? f? cea parte din Consiliul de Administra? ie al acestor b? nci140. Toate aceste acuză? îi nu aveau nici o baz?. Regimul liberal le? a sus? inut cu �nver? unare. Rolul principal a fost �ns? jucat de Cuza, care spera s??? i asigure reintrarea �n scenă politic? cu ajutorul acestui antisemitism
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dac? se r? cîșe �ntre timp, bazat? mai mult pe simpatia personal? dec�ț pe compatibilitatea politic? , a durat aproape p�n? la sf�r? ițul sf�r? ițului. William Oldsen spunea urm? toarele despre Iorga: �Nu era doar antisemit, ci ? i militant �n aceast? direc? ie�. Apoi: �Iorga avea s? r? m�n? antisemit toat? via? a�. Iar �n final c? ��n realitate, Iorga nu este cu adev? raț uman sau liberal atunci c�nd se pune problema punerii �n bălan?? a drepturilor altora fă?? de preten? iile na? ionali
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
studen? îi ? i savan? îi rom�ni puteau ajunge cu u? urin?? la Sorbona, la muzee ? i la arhive. Casă Rom�n? de la Fontenay aux Roses servea drept re? edin?? unei comunit?? i �n care domneau rela? îi calde ? i o fr?? ie intelectual? , unde aveau loc conferin? e ? i dezbateri, Iorga fiind �n centrul tuturor activit?? ilor. Aceast? Cas? Rom�neasc? era condus? alternativ de Iorga ? i de Vasile P�rvan. ?coală era proprietatea statului rom�n ? i a fost �nfiin? at? �n 1922. Aristide
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
avea sediul la Vene? ia, un oră? �ndr? gît de el. Casă Romena di Sua Eccelenza Iorga g? zduia studen? îi de la institutele de art? , dar nu numai arti? ți. Avea ? i o bibliotec? bogat?. Era finan? at? mai ales gra? ie subscrip? iilor din cotidianul �Universul� ? i a fondurilor acordate de Bancă Na? ional? a Rom�niei. Decoră? ia să interioar? prezenta c�teva mostre superbe ale folclorului rom�nesc. Mul? i vizitatori str? ini s? au bucurat de caldă ospitalitate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
u era �s? contracareze influen? a maghiar? din Italia lui Mussolini prin apeluri la �solidaritatea latin? � ? i pentru �a avea o prezen?? cultural? rom�neasc? �n cele dou? mari capitale latine�146. ?coală de Romă nu avea s? fie o astfel de �expozi? ie personal? � a lui Iorga, a? a cum erau celelalte. Universitatea de văr? a lui Iorga ? i?a deschis din nou por? ile la V? lenii de Munte �n 1921 sub genericul �Universitatea de văr? a profesorului Nicolae Iorga� ? i ? i?a continuat activitatea p
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
anului 1940. Rom�nia avea acum numeroase minorit?? i. Iorga �i accepta bucuros la V? leni pe studen? îi unguri ? i germani din Transilvania, ca ? i pe cei evrei. Numai c? studen? îi evrei nu veneau niciodat? acolo; nu se sim? eau la largul lor �n atmosferă această tot mai otr? vit? a mediului studen? esc rom�nesc. Doar savan? îi ? i profesorii evrei invită? i de Iorga veneau, ca de exemplu, Moses Gaster 147. Absen? a instinctiv? a studen? ilor evrei constituia un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i de la �Action Fran�aise�, consider�ndu? l �nu numai un mare ziarist, ci ? i un mare scriitor francez�155. Că fiu al marelui scriitor Alphonse Daudet, L�on Daudet mo? tenise evident de la tat? l s? u ceva imagina? ie poetic?. Dar cum putea cineva s?? l considere drept un mare scriitor francez? Citindu? i articolele, remarcai stilul s? u spectaculos uneori, �ntotdeauna violent, dar mai ales faptul c? Daudet p? rea s? fi dat un nou sens vulgarit?? îi. �n 1928
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aceste ?? ri. Pe baza acestor rela? îi, Rom�nia trebuie s??? i orienteze politică spre Balcani ? i spre prelungirea acestora, Orientul Mijlociu. Iorga conchidea c? �Rom�nia trebuie s? fac? tot posibilul ca s? devin? influent? �n Orientul Apropiat, ? i gra? ie for? ei noastre (care depinde de noi) vom pune influen? a această �n slujba Occidentului, de care structura noastr? fizic? (latinitatea) ? i sufletul nostru s�nt indestructibil legate�158. �n privin? a problemelor practice, ? în�nd cont de preferin? ele ? i de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cursuri �n Germania nici m? car o dat?! Cu excep? ia unei scurte vizite la Viena f? cut? dup? r? zboi, nu a mai vizitat niciodat? un institut de �nv??? m�nt superior austriac. Ungaria nici m? car nu intră �n discu? ie. Nu din cauza restric? iilor impuse lui de c? tre unguri, pur ? i simplu refuză s? se duc? acolo. Antipatia ? i suspiciunile lui Iorga fă?? de fostele Puteri Centrale, �n special fă?? de Germania, erau (că s? folosim termenul folosit de el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]