12,690 matches
-
realiza adevăratele studii de sinteză, în istoria culturii noastre vechi este încă necesar să se desfășoare temeinice investigații pozitiviste, de analiză, de adâncire a cunoașterii până la detalii, de revizuire a datelor și informațiilor mai vechi, într-o perspectivă interdisciplinară. În calitate de editor, U. s-a ocupat îndeosebi de operele mitropolitului Dosoftei și de ale lui Gheorghe Asachi, cărora le-a consacrat ediții critice, adevărate modele ale genului. Pe lângă acuratețea stabilirii filologice a textului, acestea se remarcă prin ample studii introductive, exemplare sub
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
VATRA, publicație apărută la Roma, Paris, Freiburg și în alte orașe europene, neregulat, din ianuarie 1951 până în decembrie 1994, cu subtitlul „Foaie românească de opinie și informare”. Editor: Petre Vălimăreanu. De orientare legionară, dar reprezentând o grupare oponentă lui Horia Sima, V. este una dintre cele mai longevive reviste ale exilului românesc. Articolele de fond sunt semnate în mod obișnuit de Petre Vălimăreanu, Mihai Fotin Enescu, Andrei Pandrea
VATRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
la Hiroshima”, ST, 1986, 10; Valentin Tașcu, O pledoarie pentru pace, TR, 1987, 37; Mihail Diaconescu, O sinteză utilă, ARG, 1987, 12; Nicolae Rotund, Interferențe lirice, TMS, 1989, 10; Constantin M. Popa, Shogun - formula 5 -7- 5, R, 1990, 4; Editor, Paradoxist Literary Movement, „Small review” (SUA), 1991, 11; Paul Courget, Nonpoems, „Norea” (Caen, Franța), 1991, 83; Ion Pachia Tatomirescu, Constantin M. Popa, Mișcarea literară paradoxistă, „Renașterea bănățeană”, 1992, 717; Lucian Suciu, „Umbra libelulei”, „Arca”, 1993, 7-9; Alexandru Pintescu, „Umbra libelulei
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
VÂRGOLICI, Teodor (12.II.1930, Valea Cânepii, j. Brăila), critic și istoric literar, editor. Este fiul Zenobiei Vârgolici (n. Vasilescu), învățătoare, și al lui Constantin Vârgolici, preot. A urmat școala primară în comuna natală (1937-1941), Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1941-1949) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
, Dimitrie (25.IX.1920, Sucevița, j. Suceava), istoric literar și editor. Este fiul Iustinei (n. Cazacu) și al lui Ioan Vatamaniuc, muncitor forestier. A urmat clasele I-VIII în comuna natală (1927-1935), Școala Normală (1935-1940) la Cernăuți și Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” (1940-1943) la Rădăuți și Facultatea de Litere și Filosofie a
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
G. Călinescu”, dar, epurat din nou în 1975, odată cu integrarea învățământului cu cercetarea, ajunge la Muzeul Literaturii Române din București (până în 2001). Resemnat, se va retrage în arhive și biblioteci, rezultatul fiind o valoroasă activitate de istoric literar și de editor. Participă la editarea integrală a operei lui Mihai Eminescu, finalizând șantierul deschis de Perpessicius în perioada interbelică. Din 1992 este director al Centrului de Studii Bucovina al Academiei Române, de la Rădăuți, redactor-șef la „Analele Bucovinei” și fondator al programului Enciclopedia
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
noi, dar și cu o interpretare valorizantă în contextul mișcării literare europene. Și ediția critică Ioan Slavici (II-V, VII-XIV), apărută între 1967 și 1987, a beneficiat din plin de vasta informație istorico-literară adunată acum. Vocația de istoric literar și editor a lui V. capătă noi valențe prin specializarea ca eminescolog, în vederea continuării ediției Eminescu, inițiată de Perpessicius în 1939. Astfel, între 1977 și 1993 se desfășoară una dintre cele mai îndrăznețe inițiative editoriale românești, V. având responsabilitatea - cum el însuși
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
ZAMFIRESCU, Dan (21.XII.1933, București), istoric literar, editor și publicist. Este fiul Elenei (n. Adamescu) și al lui Ion Zamfirescu, inginer agronom. Învață la București, unde urmează Liceul „Titu Maiorescu”, devenit în 1948 „I. L. Caragiale” (1944-1952). Interzicându-i-se, din motive politice, să se prezinte la examenul de
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
, E. Ar. (pseudonim al lui Zaharia Macovei; 24.I.1911, Horodnic de Sus, j. Suceava - 22.I.2005, Sibiu), poet, publicist și editor. Este fiul Aspaziei (n. Moroșanu) și al lui Hermolai Macovei, țărani. Urmează liceul la Cosmeni și la Cernăuți, unde în 1930 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, absolvită în 1935, cu o teză despre G. Bogdan-Duică. Frecventează și
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
VULPESCU, Romulus (5.IV.1933, Oradea), poet, prozator, traducător, editor și publicist. Este fiul Elenei (n. Botez) și al lui Constantin Vulpescu, maistru militar armurier; este căsătorit cu prozatoarea Ileana Vulpescu. A urmat la București școala primară, liceele „Sf. Andrei” (1939-1948) și „Gh. Șincai” (1948-1951), frecventând clasele X-XI la seral
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
crochiului, evenimentele literare ale zilei, precum aparițiile de la Editura Cultura Națională, cuprind scurte articole în maniera criticii de receptare, iscălite de Cicerone Theodorescu, I. Peltz și Eugen Ionescu, extrase din presa vremii și reacția de la Z.; se consemnează apreciativ activitatea editorului S. Ciornei, se combate literatura de salon și se comentează cu ironie critica promovată de G. Ibrăileanu. Rubrica „Medalion”, susținută de Lucian Boz, renunță la registrul detașat-ironic, predominant în atitudinea publicației, pentru a contura reușite portrete Hortensiei Papadat-Bengescu, lui Ion
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
ZARIFOPOL, Paul (30.XI.1874, Iași - 1.V.1934, București), eseist, traducător și editor. Este fiul Elenei (n. Culianu) și al lui Paul Zarifopol, mare proprietar în Iași și în județul Roman. Pe linie paternă se înrudea cu poetul D. Anghel. Face clasele primare cu un preceptor, în familie, apoi continuă la Institutele Unite
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
, Alexandru (12.X.1934, Vârfu Câmpului, j. Botoșani), istoric al culturii, eseist și editor. Este fiul Savetei (n. Ițcou) și al lui Constantin Zub, țărani. Urmează școala primară în comuna natală (1941-1945), Școala Pedagogică din Șendriceni, județul Botoșani (1946-1953) și Facultatea de Istorie a Universității din Iași (1953-1957). Își începe cariera de cercetător la
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
publicat în 1970, și lirica de senectute. Prima apariție postumă, cartea Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V.Voiculescu (1964) va fi urmată de o selecție ilustrativă din versurile antume, precum și de ciclurile inedite intitulate de editori Veghe și Clepsidră. Situația manuscriselor de poezie - confiscate la arestarea scriitorului (printre care se află „caietul negru” cu lirica ultimilor ani dispusă cronologic), în parte încredințate chiar de autor lui Andrei Scrima („manuscrisul Scrima”, orânduit după afinități tematice) la plecarea
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
1775-1800), Junimea, Iași, 1980; Relațiile politice românopolone Între 1699 și 1848, București, Editura Academiei Române, 1980 (premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, 1980); Statele Nordice și problema orientală (1792-1814), Iași, Editura Junimea, 2005; Problema orientală (1856-1923), Iași, Editura Junimea 2009; inițiatorul și editorul colecției Europe and the Porte. New Documents on the Eastern Question (1790-1820), 2001-2010; domenii de cercetare: dinamica statutului juridic al Principatelor Române, statele nordice și problema orientală, editarea de documente inedite din arhive europene privind relațiile internaționale, În general, problema
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
2003 cu un manual de istorie universală pentru clasa a IX-a , iar În 2004 cu altul la istoria românilor . În cele din urmă, putem observa că, deși instituțiile statului au neglijat susținerea publicării manualelor de istorie pentru clasele VIII-IX, editorii locali au reușit să ofere publicului mai multe manuale de alternativă, ce i-au asigurat pe Învățători și elevi cu materialele didactice necesare pentru studierea istoriei. Astfel, timp de aproape două decenii de independență a Republicii Moldova, a fost de mai
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
plasându-l pe locul doi după Ștefan cel Mare și Sfânt. Concluzii Astăzi, manualul școlar este mai mult decât un simplu instrument didactic, el este și un obiect de conflict politic, subiect al costurilor educației publice, proiect de investiții pentru editori, adică unul din articolele vândute În librării, instrument al controlului guvernamental asupra proceselor de instruire și educație etc. . Într-un tot Întreg, manualul este o parte componentă a politicilor (economice, sociale, culturale etc.). De aceea, manualul trebuie să fie o
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
ca anuar, din 1978, editată de Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române. Redactor responsabil: Ilie Moise. Între 1978 și 1982 iese ca buletin științific al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor din județul Sibiu, sub titlul „Studii și comunicări” și având ca editor Comitetul de Cultură al Județului Sibiu. Numărul din 1990 este scos de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Sibiu și de Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu al Academiei Române, iar din 1992 devine publicație a Academiei Române; noua serie continuă cu numărul VI
STUDII SI COMUNICARI DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
ȘTREMPEL, Gabriel (8.IX.1926, Pomi, j. Satu Mare), istoric literar, bibliograf și editor. Este fiul Mariei (n. Crișan) și al lui Ioan Ștrempel, agricultori. A fost elev al liceelor „Mihai Eminescu” din Satu Mare (1937-1940, 1945-1947) și „I. C. Brătianu” din Pitești (1942-1945, în refugiu), va urma Facultatea de Istorie a Universității din București (1947-1951
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
a procedat la o transcriere de maximă fidelitate față de original, adoptându-se o redare strict fonetică a semnelor grafice, iar studiile introductive, normele de editare, aparatul critic și indicii constituie, împreună, „dosare” complete ale problemelor dezbătute, de cele mai multe ori controversate, editorul oferind soluții verosimile în toate chestiunile de fond ori de detaliu. Asumându-și continuarea inițiativei lui Ioan Bianu de alcătuire a unui catalog analitic al manuscriselor românești de la Biblioteca Academiei, după ce redactează, în colaborare, un prim volum (al patrulea al
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
a unui repertoriu în primul rând operativ, în care descrierea a aproape șase mii de manuscrise cuprinde toate elementele esențiale necesare individualizării lor: date privind cota, vechimea, numărul de file, dimensiunile, apoi titlurile, când ele există, ori cele formulate de editor când lipsesc sau se referă la texte fragmentare, de asemenea, însemnările copiștilor, dacă prezintă interes cultural, și, în sfârșit, aprecieri privitoare la particularitățile de scriere, ilustrare, ornamentare, la legătura și la proveniența manuscrisului. Același spirit metodic, aceeași eficiență transpar din
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
ȚÂNȚARUL, săptămânal apărut la București între 28 februarie și 15 august 1859. Probabil prima gazetă satirică și umoristică românească, Ț. avea ca editor pe C. A. Rosetti, care de la al doilea număr figurează și ca director, alături de redactorul N. T. Orășanu, ale cărui înclinații spre satiră se făcuseră cunoscute încă de prin 1857. Cei doi semnează cu pseudonimele Constantin Trandafirescu (Rosetti) și N.
ŢANŢARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290059_a_291388]
-
SURU, Miron (24.XII.1914, București - 10.VI.1974, București), bibliograf și gazetar. Este fiul Floricăi și al lui Pavel Suru, editor și cunoscut librar. Urmează la București Colegiul Național „Sf. Sava” și Facultatea de Litere și Filosofie, absolvită în 1934. Până la concentrarea în armată își ajută tatăl în librăria pe care acesta o conducea. Împreună cu Neagu Rădulescu scoate, în noiembrie-decembrie 1933
SURU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290022_a_291351]
-
1937; Fiul poporului, București, 1939. Repere bibliografice: Teodor Scarlat, „Însemnările unui flămând”, „Românul” , 1936, 192-193; Horia A. Hulubei, „Însemnările unui flămând” , IIS, 1937, 5; Iacob Sulacov, „Însemnările unui flămând”, „Bugeacul”, 1937, 5-6; Constantin Coman, Un alt Creangă în căutarea unui editor, RP, 1937, 5 695; Horia Liman, „Studentul din Bugeac”, „Lumea românească”, 1938, 227; Silviu Cernea, „Studentul din Bugeac”, „Epoca”, 1938, 2 671; Mihai Spătaru, „Studentul din Bugeac”, „Mișcarea”, 1938, 1 945; Horia Liman, „Fiul poporului”, „Lumea românească”, 1939, 580; Theodor
SULACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
, Constantin (15.I.1926, Livezi, Grecia - 22.I.2001, Paris), editor și jurnalist. Familia lui Ț. vine în România în 1932. Este elev la Liceul „Mihai Viteazul” din București, pe care îl va absolvi în 1946. Începe studiile universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din capitală, dar le va continua
TACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290035_a_291364]