5,606 matches
-
Gresiile cu elemente sau ciment de natură calcaroasă, permit apariția unor forme pseudocarstice (lapiezuri slab dezvoltate, doline, chei, grote). Gresiile argiloase și marnoase pot da alunecări de teren, organisme torențiale. Conglomeratele alcătuite din elemente cristaline, puternic cimentate, fiind rezistente la eroziune, creează un relief impunător, cu versanți abrupți, profiluri ascuțite. În condițiile climatului umed are loc o dezagregare intensă a acestei roci. Conglomeratele cu ciment calcaros sau elemente calcaroase pot forma un pseudocarst reprezentat prin lapiezuri, doline, chei. Dacă conglomeratele sunt
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
firul apei. Versanții prezintă pante de obicei mici și foarte mici, interfluviile având aspect rotunjit și plat. Scurgerea apei provenită din precipitațiile atmosferice se face repede, datorită comportării argilelor ca roci impermeabile, atunci când ele ajung la saturație. Se dezvoltă intens eroziunea lineară, în primul rând acolo unde lipsește pătura vegetală. Apar ravene și ogașe, care evoluează repede către organisme torențiale. În zonele cu climat subdeșertic și mediteraneean, dezvoltarea ravenelor este foarte intensă; ele se ramifică puternic, formând excavații în labirint, foarte
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
de regiuni cu relief nisipos o constituie zonele de țărmuri marine și lacustre, în lungul cărora se dezvoltă o plajă. Urmează câmpiile acumulative, văile largi ale marilor râuri, cât și unele zone unde nisipurile au fost scoase la zi de eroziunea apelor curgătoare. În România cele mai frecvente orizonturi de nisipuri apar în Oltenia, Câmpia Vestică, lunca Dunării, litoralul Mării Negre. Pe nisip se dezvoltă un relief, în general instabil, cu linii șterse sau estompate, forme plate, cu pante mult reduse. Unde
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
pe cale fizică unde participă intens și procesele de sufoziune și tasare, cât și pe cale chimică, biologică. Porozitatea și structura prăfoasă sunt caracteristice pentru aproape toate tipurile de loessuri și depozite loessoide, acestea făcându-l să fie foarte rezistent în fata eroziunii. Loessul absoarbe apa cu multă ușurință, circulația acesteia fiind favorizată de marea densitate a canalelor și porilor. De la cele trei elemente componente de bază ale sale, cuarț, argilă, calcar, loessul a împrumutat anumite însușiri, care sunt deosebit de importante pentru geneza
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
și evoluția formelor de relief. Astfel cuarțul, prezent sub forma de nisip, contribuie la ridicarea gradului de permeabilitate. Argila prin absorbție de apă, mărește volumul rocii, reduce spațiile capilare și permeabilitatea, cimentează ușor loessul și îl face să reziste la eroziune. Cel de al treilea element, COCa îi dă loessului o accentuată solubilitate, dizolvările produse creând spații libere în rocă. Pentru geneza și evoluția reliefului dezvoltat pe loess, prezintă importanță în mod deosebit două procese - sufoziunea și tasarea. În România loessul
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Slovenia, termenul de karst indicând piatra sau stanca de calcar și fenomenele grefate pe ea. Apariția și dezvoltarea carstului sunt condiționate de trei procese principale: coroziunea (dizolvarea sau disoluția) apare ca proces principal, datorându-se apei și bioxidului de carbon; eroziunea, prin scurgerea laminară sau turbulentă (evorsiune, turbionare, marmitaj) și alterarea biochimică ce degajă acizi (azotic, sulfuric, fulvic). În ceea ce privește condițiile de carstificare, ele sunt de mai multe categorii. a) Condiții litologo-structurale includ: existența unor roci carstificabile (calcar, dolomite, cretă, gips, sare
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Dacă sunt puțin adâncite, cu versanții estompați se numesc doline-farfurii; când canalul de drenare a apei este evident se numesc pâlnii carstice. Spre deosebire de primele, care apar îndeosebi datorită coroziunii superficiale, la secundele se conjugă procesele de coroziune cu cele de eroziune și tasare. Dolinele de prăbușire sau microavenele apar prin intervenția în plus a proceselor gravitaționale; acestea au pereții abrupți. Cele mai mari doline din carstul romanesc se găsesc în Munții Mehedinți: Crovu Madvedului (diametrul 1000m, adâncimea 170m) și Crovu Mare
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
care apar prin prăbușirea tavanului unor peșteri; 5. polii cu origine complexă; f)Avenele sunt niște puțuri, de diferite dimensiuni, care comunică în partea inferioară cu o peșteră sau o galerie subterană. După geneză se diferențiază avene : de coroziune și eroziune, tectonice și de prăbușire. Au adâncimi foarte mari: Izvorul Taușoarelor (415m), Avenul din Stanul Foncii (325m). g)Văile și râurile carstice După lungimea văilor și stadiul de evoluție se pot distinge următoarele tipuri de văi în carst: oarbe, chei, defilee
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
descendente). După căile de comunicație cu exteriorul există peșteri: cu o gură, cu două guri (cu dublă aerație) și cu mai multe guri (poliaerate). În cadrul tuturor peșterilor se dezvoltă diferite forme endocarstice. Genetic și evolutiv distingem trei grupe principale: de eroziune și coroziune; de precipitare chimică și acumulare și erozivo-acumulative sau mixte. Formele de eroziune și coroziune rezultă în urma antagonismului permanent dintre rocă și apă, materializat prin sculptarea primeia. Apar astfel galeriile, coridoarele și diverticolele. În cadrul galeriilor se dezvoltă porțiuni lărgite
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
guri (cu dublă aerație) și cu mai multe guri (poliaerate). În cadrul tuturor peșterilor se dezvoltă diferite forme endocarstice. Genetic și evolutiv distingem trei grupe principale: de eroziune și coroziune; de precipitare chimică și acumulare și erozivo-acumulative sau mixte. Formele de eroziune și coroziune rezultă în urma antagonismului permanent dintre rocă și apă, materializat prin sculptarea primeia. Apar astfel galeriile, coridoarele și diverticolele. În cadrul galeriilor se dezvoltă porțiuni lărgite denumite săli. Scurgerea turbulentă sculptează excavații circulare sau ovale denumite marmite de fund, respectiv
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
valori diferențiale ale temperaturii medii anuale a aerului, mai scăzute cu 1°C pe versantul nordic față de cel sudic. Procentual, ponderea precipitațiilor atmosferice este superioară temperaturilor și vânturilor în ceea ce privește procentul de descompunere a rocilor, de degradare în masă și de eroziune. Astfel, ploile și zăpezile se evidențiază ca fiind cele mai semnificative din punct de vedere cantitativ și calitativ. În modelarea reliefului și degradarea terenurilor nu numai faptul că plouă este important, ci și felul în care plouă. În funcție de intensitatea și
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
reliefului carstic este dat de numeroase peșteri: Rețeaua hidrografică este rară, datorită infiltrațiilor în calcar. Văile sunt mai scurte dar adânci, mărginite de versanți puternic înclinați, dând acestora aspectul unor chei. Un aspect interesant și de luat în considerare este eroziunea de adâncime, foarte accelerată, din albia Crișului Repede pe tot parcursul localității Vadu Crișului. Cauzele acestei eroziuni din albia Crișului ar putea fi: exploatarea nisipului în balastiera de la Aleșd, mai ales în cea de la Cacuciu Vechi și fluctuațiile de debit
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
mai scurte dar adânci, mărginite de versanți puternic înclinați, dând acestora aspectul unor chei. Un aspect interesant și de luat în considerare este eroziunea de adâncime, foarte accelerată, din albia Crișului Repede pe tot parcursul localității Vadu Crișului. Cauzele acestei eroziuni din albia Crișului ar putea fi: exploatarea nisipului în balastiera de la Aleșd, mai ales în cea de la Cacuciu Vechi și fluctuațiile de debit pe cursul Crișului. Urmele umane pe teritoriul satului își fac simțită prezența încă din epoca pietrei (paleolitic
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
de vârful Baba Mare (2292 m), situat în masivul Bucegi din Carpații Meridionali. Important obiectiv turistic, Cabana Babele este situată sub vârful cu același nume și este punctul de plecare central în drumețiile din munții Bucegi. Babele sunt „martori de eroziune”, formate prin erodarea eoliană diferențiată a diferitelor strate geologice în care sunt sculptate (conglomerate cretacice) și se găsesc în imediata vecinătate a cabanei cu același nume. Accesul este posibil cu telecabina Bușteni-Babele din Bușteni sau cu piciorul de la Bușteni pe
Vârful Babele, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/300906_a_302235]
-
are un aspect larg vălurat, cu inerfluvii deluroase și altitudini apropiate, lăsând impresia că provin dintr-o suprafață unică fregmentată de râuri. Aspectul general al reliefului cu contururi domoale și văi largi ale căror versanți sunt modelați de alunecări, ori eroziune torențială, ca urmare a structurii predominant argilo-nisipoase dă teritoriului un aspect estompat, îmbătrânit parcă înainte de vreme. Relieful prezintă în general înclinări pe direcția NV-SE cu înălțimile cele mai mari în partea de NV (Dealul Ponoara Zoițani 251 m și
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
descoperit câteva fragmente lamelare de silex patinat, aparținând paleoliticului superior, fază neprecizată. La circa 3,5 km est de sat, pe valea pârâului Miletin-Chirivoaia, în centrul văii, străjuită de Dealul Holm, la nord-est de Dealul Obădăriei, pe un martor de eroziune de formă cvasipentagonală, de dimensiunile: 120 m lungime, 80-90 m lățime, 6-8 m înălțime față de albia pârâului, se află o fortificație, cu val de apărare, astăzi foarte aplatizat, ce înconjoară martorul pe mai toate laturile. Excepție face doar latura de
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
din precipitații la suprafața solului în zonele cu exces de apă. Activitatea umană s-a extins și pe locul fostelor pășuni amplasate în zone de alunecări stabilizate. Prin luarea în cultură, unele dintre alunecări s-au reactivat. În alte sectoare, eroziunea de adâncime a căpătat amploare, generând fenomene de rigolare și ravenare, la care eroziunea regresivă are ritmuri destul de accelerate. În scopul prevenirii și combaterii alunecărilor se recomandă captarea izvoarelor de coastă și executarea de drenuri pentru evacuarea excesului de umiditate
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
a extins și pe locul fostelor pășuni amplasate în zone de alunecări stabilizate. Prin luarea în cultură, unele dintre alunecări s-au reactivat. În alte sectoare, eroziunea de adâncime a căpătat amploare, generând fenomene de rigolare și ravenare, la care eroziunea regresivă are ritmuri destul de accelerate. În scopul prevenirii și combaterii alunecărilor se recomandă captarea izvoarelor de coastă și executarea de drenuri pentru evacuarea excesului de umiditate. S-au putut observa în multe tarlale arăturile din deal în vale, cultivarea de
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
și fărâmițării terenurilor după aplicarea Legii Fondului Funciar și au ca efect o degradare accentuată a solurilor. În cazul pășunilor, pășunatul excesiv pe terenurile în pantă a provocat modificarea profilului de sol și a proprietăților fizice în orizontul superior prin eroziune și tasare. În zonă au fost executate lucrări de îmbunătățiri funciare (sisteme de irigație, lucrări de drenaj, terasare și combaterea eroziunii solului), dar în prezent sistemele de lucrări nu funcționează fiind afectate de alunecări de teren, ceea ce duce în continuare
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
excesiv pe terenurile în pantă a provocat modificarea profilului de sol și a proprietăților fizice în orizontul superior prin eroziune și tasare. În zonă au fost executate lucrări de îmbunătățiri funciare (sisteme de irigație, lucrări de drenaj, terasare și combaterea eroziunii solului), dar în prezent sistemele de lucrări nu funcționează fiind afectate de alunecări de teren, ceea ce duce în continuare la degradarea solului. Ca o concluzie generală a celor expuse, activitățile umane trebuie canalizate în direcția sporirii fertilității solului, eliminarea excesului
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
prezent sistemele de lucrări nu funcționează fiind afectate de alunecări de teren, ceea ce duce în continuare la degradarea solului. Ca o concluzie generală a celor expuse, activitățile umane trebuie canalizate în direcția sporirii fertilității solului, eliminarea excesului de apă, combaterea eroziunii solului și a poluării . Factorul care determină procesul de formare a solurilor și condiționează evoluția lor, îl constituie activitatea lumii vegetale, iar rocile, clima, relieful vârsta regiunii prezintă condițiile din care decurg procesele de formare a solului (Gr. Obrejanu). Cunoașterea
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
În prezent pajiștile naturale sunt din ce în ce mai rare ca urmare a artificializării pajiștilor, cât și datorită pășunatului intensiv, nerașional, in sensul numărului mare de animale pe unitate de suprafață, precum și folosirea pășunatului în perioadele umede sau primăvara devreme. În zonele cu eroziuni avansate și cu expoziții însorite sunt întâlnite specii de tipul Andropogon, în asociații cu alte specii de graminee, în general pe locuri sărăcite în humus. Pe solurile interzonale de tipul solurilor gleizate și subtipuri gleice sunt identificate specii hidrofile de
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
fluturi, gândaci, greieri, țânțari de baltă. Solul pe care este amplasată comuna Sulița este variat. Dealul pe care este așezat fostul târg este format din cernoziom levigat, iar în fostul sat Sulițoaia solul este podzolic. Din cauza ploilor, terenul este supus eroziunii apei din topirea zăpezilor și a apei provenite din ploi, lucru ce face ca solul să fie lipsit de humus. În partea de sud-est a acestui deal, primăvara apar petice de solonețuri formate din acumularea sărurilor reziduale ale rocilor. În
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
sat. Pe raza satului Crasnaleuca există multe fântâni cu apă potabilă. O mare răspândire o au argilele și marnele. Prezența lor, a unor suprafețe cu pante destul de accentuate (8-15%) și a unui covor forestier destul de redus, face ca procesul de eroziune și alunecările de teren să fie destul de accentuate, atât sub aspectul stadiului de evoluție cât și al extinderii în suprafață. Din lutul și nisipul extras din lutăria de la Valea lui Carpen și nisipul din râul Prut se confecționează cărămizi și
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
de fapt un vechi curs al Buzăului, după părerea mai multor cercetători. În raport cu bazinul hidrografic (820 km²), cu lungimea (145 km) și cu debitul mediu multianual la vărsare (1,4 m³), lunca prin care curge Călmățuiul și formele fluviatile de eroziune și acumulare sunt prea mari. Lunca extrem de dezvoltată prin care curge Călmățuiul nu este opera lui, ci a altui râu, cu o capacitate de eroziune, transport și aluvionare mult mai puternică. Dealtfel, din dreptul localității Gălbinași, lunca Buzăului este comună
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]