6,312 matches
-
de caracter obiectiv. Viziunea artistului noi n-o cunoaștem decât din clipa când s-a obiectivat ca operă frumoasă, ce ne cade sub simțuri. Momentul plăsmuirii sau al execuției și condițiile tehnice în care trebuie îndeplinit sunt chestiuni ce privesc estetica și nu vin sub nici un raport în considerația perspectivei noastre teologice. Am spus că arta, deși aparține ca și morala rațiunii practice, își are legile proprii, altele decât cele morale. Aceste legi se pot reduce la principiul perfectei conformități a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în conformitatea artistului cu ordinea firească a vieții. Instinctul sexual în slujba continuității biologice e sanctificat de Biserică și ridicat la rangul de taină dumnezeiască. În ordinea fizică, el continuă creația cosmică, precum în ordinea artistică o continuă plăsmuitorii frumuseții. Estetica relevând vitalitatea sexuală a omului de geniu, nu face altceva decât să indice înrudirea firească dintre puterea creatoare a instinctului biologic și a instinctului artistic. Unul continuă existența; celălalt o apoteozează pe plan ideal. În sensul acesta, preamărirea iubirii în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
stă la temelia mișcării gândiriste care, împotriva nefastei invazii a anarhiei europene, a încercat să reintegreze pe artist în sufletul patriei și în cerul spiritual al ortodoxiei. DESPRE INSPIRAȚIE Inspirația în artă constituie una dintre problemele cele mai dezbătute ale esteticii și nu mai puțin una dintre cele mai greu de lămurit. Pentru cei vechi, explicația părea destul de ușoară. Uimiți de caracterul neobișnuit al acestui fenomen sufletesc, îl atribuiau zeilor. În frunte cu Platon, filosofii Eladei socoteau inspirația ca rezultat al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
comicul sunt însă categorii principale, față de care celelalte sunt variante și nuanțe. Astfel, grațiosul e o nuanță a frumosului, tragicul o variantă a sublimului, grotescul o variantă a comicului și așa mai departe. Chestiunea acestor clasificări interesează în primul rând estetica; noi n-avem să ne ocupăm de ea. În ce privește cele trei categorii principale, lăsăm la o parte frumosul și comicul și ne oprim asupra sublimului, fiindcă e forma cea mai înrudită cu contemplația mistică. Sublimul în estetică e modul cel
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în primul rând estetica; noi n-avem să ne ocupăm de ea. În ce privește cele trei categorii principale, lăsăm la o parte frumosul și comicul și ne oprim asupra sublimului, fiindcă e forma cea mai înrudită cu contemplația mistică. Sublimul în estetică e modul cel mai înalt și mai izbitor de manifestare a frumuseții și de experiență artistică. Dacă efectul artei asupra sufletului e o eliberare euforică din lumea contingențelor și o înălțare entuziastă în lumea spiritului, când e vorba de frumos
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
trebuie să observăm că ea e numai de ordin psihologic și nu satisface întru totul exigențele gândirii teologice. Aceasta cu atât mai puțin cu cât învățatul francez își întunecă oarecum punctul de vedere, când afirmă mai departe că sunt contemplativi estetici care, dând numele de Dumnezeu absolutului experimentat în artă, extazul lor devine religios și tot astfel că sunt mistici religioși, care trăiesc în mod muzical absolutul divin. Metoda psihologică dedicată unor asemenea probleme, care, prin esența lor, depășesc sfera omenească
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lor, depășesc sfera omenească, e foarte bună, dar e insuficientă. Ea are nevoie să fie călăuzită și completată de luminile unor discipline care, în domeniul transcendent, sunt la ele acasă, cum este metafizica, dar mai cu seamă teologia. Psihologia și estetica experimentală pot analiza sublimul în efectul lui sufletesc și în modul lui artistic, dar când se încumetă să ne dea lămuriri asupra naturii lui transcendente, aceste lămuriri sunt neverosimile sau de-a dreptul greșite. Cercetătorii raționaliști de pildă analizează magistral
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și ea de trei grade: unirea, extazul și căsătoria duhovnicească(P.E.Lamballe: Die Beschauung, o bună sinteză a doctrinei contemplației supranaturale ). Din această schemă ierarhică a doctrinei teologice despre contemplație, se poate vedea că fenomenele cu aspect mistic din domeniul esteticii se orânduiesc în prima categorie și anume în categoria contemplației naturale. Extazul artistic e una din culminațiile contemplației naturale, în vreme ce extazul mistic e una din culminațiile contemplației supranaturale. Dacă din punct de vedere psihologic, efectul sublimului se manifestă punând în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dumnezeu, smulsă din contingențele timpului și spațiului, absorbită și asimilată ordinii veșnice a existenței dumnezeiești. Dar dacă sublimul mistic e identic cu Dumnezeu, putem spune același lucru despre sublimul estetic? Din înseși exemplele pe care le-am dat din câmpul esteticii, răspunsul iese limpede. Sublimul artistic se desface din orice forță ce depășește, real sau aparent, pe om. Aceste forțe pot să aparțină naturii neînsuflețite, cum e o furtună sau un incendiu, naturii subomenești, cum e un leu sau un tigru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în suflet o lumină, de care vorbește Schopenhauer, și-o impresie de lărgire, de eliberare, de dezmărginire și oarecum de supranaturalizare. În aceasta stă de fapt toată măreția artei. În mistică însă sentimentul de supranaturalizare nu e o aparențăca în estetică, ci o realitate vitală, care face din contemplativ un sfânt. Asimilarea cu sublimul religios are ca urmare transformarea întregii vieți a omului după modul divin. E un fel de substituire permanentă a modului omenesc de a trăi cu modul divin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
misticului ia contact cu Dumnezeu și se supranaturalizează, se îndumnezeiește. Prin intuiția sensibilă, același eu profund ia contact cu realul creat, cu universalitatea lucrurilor și trăirea acestei universalități e acel sentiment de dezmărginire și de infinit, pe care îl recunoaște estetica în experiența sublimului. Sentimentul e înalt și luminos, dar vag și fără altă certitudine decât a bucuriei estetice. El aduce cu experiența mistică, dar nu e totuna cu ea. Nici un contemplativ estetic nu are pretenția că în nebuloasa sublimă a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al copilăriei ce persistă în geniul plăsmuitor. Fie că strălucește într-o temă religioasă, fie într-o temă cu totul indiferentă, puritatea, din moment ce există, are prin ea însăși o semnificație metafizică și un nimb spiritual de dincolo de timp. Aparținând numai esteticii, ea e totuși ca o paralelă sensibilă a sfințeniei. Firește, arta lui Dostoievski nu e sacră, dar nu e nici indiferentă ca ultima categorie de care am vorbit, ci una prin excelență religioasă. Acest caracter profund respiră din problematica spirituală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
esența culturii europene ca să întunece, pentru o vreme, numele lui Iisus din inimi. în orice artist de rasă se reproduce ceva din lupta lui Iacob cu îngerul: e lupta pentru cucerirea frumuseții divine. Nu numai în morală, dar și în estetică e valabil cuvântul Evangheliei, că împărăția lui Dumnezeu trebuie luată cu asalt. Hristos prin Biserica sa îmbărbătează geniul la acest asalt, cel mai nobil după acela al sfinților, care a dus la făurirea atâtor strălucite simboluri artistice ale credinței. Privind
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
metodice, psiho-pedagogice și terapeutice, atât pe planul organizării și dezvoltării sistemului limbajului și al comunicării, cât mai ales în ceea ce privește educarea, reeducarea și metodologia corectivă. Luând în cercetare specificul acestei dislalii prin tulburările combinate de articulație și de rezonanță, care denaturează estetica și inteligibilitatea vorbirii sub cele două forme: - rhinolalia deschisă (apperta) și - închisă (clausa), cât și cea mixtă, considerăm o deosebită precădere teoretică și practică a domniei sale în precizarea diagnosticului diferențial, în funcție de simptomele nasalității. Determinarea direcției de scurgere a undei de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și cred că odată cu închiderea dehiscențelor prin operații se rezolvă și celelalte probleme. Ce reprezintă pentru familie și pentru subiect o despicătură de buză sau o despicătură de cerul gurii? Despicătura de buză incriminează pe plan uman o problemă de estetică care afectează la nașterea copilului, în primul rând părinții, dar care rămâne fără importanță în fața progreselor făcute de chirurgie. Esențial rămâne aspectul funcțional al despicăturii velare deoarece în acest sens nu sau înregistrat încă rezultate perfecte. Chirurgul, cel mai exigent
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Avădanei, Constanța, Construcții idiomatice în limbile română și engleză, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2000. Avram, Mioara, " Locuțiunile", în Gramatica limbii române [1963], vol. 1, Editura Academiei R.S.R., București, 1966, pp. 34-36. Bahtin, Mihail, Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Univers, București, 1982. Bally, Charles, Traité de stylistique française [1909], vol. 1-2, 3e édition, Klincksieck, Paris, 1951. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită acum a doua oară, sub îndrumarea și purtarea de grijă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
vol. 1, p. 390. 140 Richard P. Honeck, A Proverb in Mind. The Cognitive Science of Proverbial Wit and Wisdom, Lawrence Erlbaum Associates, Mahwah, NJ/Londra, 1997, p. 139. 141 Mihail Bahtin, "Discursul în roman", în Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Univers, București, 1982, p. 115. 142 Ibidem, pp. 146-151. 143 Ibidem, pp. 221-230. 144 Julia Kristeva, "Problemele structurării textului" ["Problèmes de la structuration du texte", 1969], în Tel Quel, Pentru o teorie a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Jean Jeaques Wunenburger, Philososphie des images, PUF, Paris 2001. 2 Amos Funkenstein în Teologie și imaginație științifică, Editura Humanitas, București, 1998
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca posibilitate de alegere / 201 Restaurație sau revoluție spirituală / 209 Forme ale discursului subversiv / 215 Teologia imaginii / 221 Menirea episcopatului / 235 Reîmprospătarea predicii ortodoxe / 239 Comportamentul în Biserică / 245 Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic / 249 Teologia lucrătoare / 255 Estetica Ortodoxiei / 261 Reforma universitară / 269 Teologie și politică / 275 Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin / 281 Bibliografie / 285 Abstract / 301 Résumé / 305 Notă asupra ediției Volumul de față reprezintă ediția a doua revăzută și adăugită a lucrării Biserica și elitele intelectuale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este vorba de o problemă actuală care privește dialogul interconfesional, deschiderea spre alte orizonturi de așteptare. Cercetarea întreprinsă de Pr. Chesarie Gheorghescu poate contribui la o mai bună racordare a tradiției răsăritene la cea occidentală în vederea refacerii acelei legături pierdute. Estetica Ortodoxiei În studiile teologice românești, discuțiile referitoare la o estetică religioasă, serios articulată și bine argumentată, sunt de-a dreptul sporadice, iar atunci când apar, sunt lipsite de o minimă consistență doctrinară. Pe acest fond relativ sărac pentru spațiul teologic și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
deschiderea spre alte orizonturi de așteptare. Cercetarea întreprinsă de Pr. Chesarie Gheorghescu poate contribui la o mai bună racordare a tradiției răsăritene la cea occidentală în vederea refacerii acelei legături pierdute. Estetica Ortodoxiei În studiile teologice românești, discuțiile referitoare la o estetică religioasă, serios articulată și bine argumentată, sunt de-a dreptul sporadice, iar atunci când apar, sunt lipsite de o minimă consistență doctrinară. Pe acest fond relativ sărac pentru spațiul teologic și intelectual, deopotrivă, apariția lucrării domnului Mihail Diaconescu, Prelegeri de estetica
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
estetică religioasă, serios articulată și bine argumentată, sunt de-a dreptul sporadice, iar atunci când apar, sunt lipsite de o minimă consistență doctrinară. Pe acest fond relativ sărac pentru spațiul teologic și intelectual, deopotrivă, apariția lucrării domnului Mihail Diaconescu, Prelegeri de estetica Ortodoxiei (2 vol., Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Editura Doxologia, 2009) constituie o premieră ce merită toată atenția, mai ales că este vorba de un tratat consacrat problematicii esteticii teologice. Desigur, autorul pătrunde pe un teren relativ nou, supus multor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teologic și intelectual, deopotrivă, apariția lucrării domnului Mihail Diaconescu, Prelegeri de estetica Ortodoxiei (2 vol., Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Editura Doxologia, 2009) constituie o premieră ce merită toată atenția, mai ales că este vorba de un tratat consacrat problematicii esteticii teologice. Desigur, autorul pătrunde pe un teren relativ nou, supus multor ispite și capcane, un teren ce se cere a fi atent exploatat, cu atât mai mult cu cât se încearcă fundamentarea unui nou domeniu: estetica teologică, à rebours, prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]