5,276 matches
-
lăuda pentru faptul în sine, atribuindu-și toate meritele, precum musca poetului francez Jean de La Fontaine, care, aflată în carul de război care o purta, începe un monolog despre „Cât praf stârnesc !” "The Conflux of Eternities" ("Confluarea eternităților") o fraza expresivă privind timpul, deoarece în fiecare moment al său există un centru în care, toate forțele provenind din și îndreptându-se spre eternitate, se întâlnesc și se unesc, astfel încât nici în trecut, nici în viitor nu putem ajunge mai aproape de Eternitate
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
București, jucând Hamlet și Romeo și Julieta pe scena Karltheater-ului. Originalitatea interpretării lui Manolescu, ajutată de un fizic avantajos , se datora îmbinării trăirii interioare cu expresia și vorbirea scenică, studiului profund și scrupulos al textului. Manolescu a realizat o interpretare expresivă, sobră, convingătoare în rolurile variate din repertoriul clasic național și universal, dintre care: Despot, Ovidiu din piesele lui Vasile Alecsandri, Răzvan din „Răzvan și Vidra” de Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Ion în „Năpasta” de Ion Luca Caragiale (în 1879 a jucat și
Grigore Manolescu () [Corola-website/Science/307577_a_308906]
-
trimis special"”. Un rol deosebit în stabilirea carierei sale l-a avut Ioan Nădejde, care a văzut un desen făcut de Octav pe când se juca în păpușoiul din ograda casei din strada Sărăriei. Desenul înfățișa un chip de om foarte expresiv, a-i cărui ochi erau marcați cu cărbune negru și părul, mustățile și barba erau făcute din mătasea porumbului. Acest desen l-a determinat pe Ioan Nădejde să-l înscrie pe Octav Băncilă la Școala de belle arte din Iași
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
pe care le-a ales au fost de obicei planturoase, el fiind interesat de un studiu realist al lor fără o portretizare pe care la începuturile sale artistice o conferise într-un mod poetic nimfelor și bancantelor realizate. Strălucitoare și expresive sunt naturile moarte, dintre care se remarcă "Crapul" sau "" pictați la Broșteni, precum și o mulțime de tablouri cu fructe ca pepeni, mere, cireșe, gutui sau portocale. În naturile moarte, artistul a adus și obiecte casnice pe care le-a tratat
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
în timp ce ea deapănă fuiorul. Peisaje remarcabile fără personaje umane sunt "Casa de la munte, " și "Piatra Holdiței". Aceste imagini suferă, în schimb, de o fixitate a imaginii specifică fotografiei, fapt care contravine unei arte care se dorește a fi dinamică și expresivă. Semnificativă este "Femeie cărând vreascuri", care este un peisaj de iarnă în care munca femeii este înglobată genial în imensitatea naturii împovărată de zăpadă. Întreaga compoziție arată dificultatea activității pe care țăranii din acele vremuri trebuiau s-o facă pentru
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
revista "„Monitorul Oficial al Republicii Moldova”"(din 2010), redactor-șef la ziarul de cultură creștin-ortodoxă pentru copii și adolescenți "„Scara spre Cer”" (din 2010). Poezia sa este tradusă în rusă, engleză, franceză, italiană ș.a. Poezia lui planează, atât tematic, cât și expresiv, în spații diferite, arătându-se mai puțin asemenea unei păsări circumscrise propriului său cuib și desfășurând mai degrabă zboruri esențiale - când într-un văzduh înalt, frizând absolutul, când coborând larg și razant asupra pământului și a apelor. Iubitorii de etichete
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]
-
plasează pe Victor Teleucă în rândul strălucitei pleiade șaizeciste, alături de Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Grigore Vieru, deschizând, totodată, drumul spre noua paradigmă culturală a transmodernității. "Cei care au citit până acum poemul s-au arătat impresionați de forța expresivă a acestui "Răsărit de Luceafăr". Cu siguranță, va trece, de-acum încolo, printre cele mai frumoase poezii inspirate de geniul eminescian."( Theodor Codreanu, "Victor Teleucă și Eminescu") Este publicat în presă poemul "Mollis Davia". „O viziune poetică, literar-filosofică a adevărului
Victor Teleucă () [Corola-website/Science/306489_a_307818]
-
pădure este o pisică robustă cu picioarele din spate musculoase și lungi. Corpul este de lungime medie, bine proporționat și musculos, cu pieptul adânc și o osatură puternică. Forma capului se incadrează într-un triunghi echilateral. Ochii sunt mari și expresivi. Urechile de dimensiuni medii, rotunde continuă linia care unește obrazul cu baza urechii. Trăsătura care diferențiază, într-adevăr, Norvegiana de pădure de celelalte rase, este blana sa splendidă. Blana sa dublă, deasă și lungă și "coama" regală fac ca Norvegiana
Norvegiana de pădure () [Corola-website/Science/306515_a_307844]
-
echilibrată, în permanență raportare la valorile tradiționale ale cântecului popular românesc și într-o constanta ascensiune, pe drumul performanței artistice. Performanță ce se realizează pe de o parte în plan repertorial, prin abordarea unei game tot mai bogate de registre expresive ale cântecului popular, pe de alta în plan vocal și tehnico-interpretativ, această voce, de excepțională frumusețe și cu totul originală prin culoarea sa bogată în rezonanțe grave, fiind pusă in valoare de către interpretă cu o virtuozitate și o agilitate ce
Mioara Velicu () [Corola-website/Science/306503_a_307832]
-
excepțională frumusețe și cu totul originală prin culoarea sa bogată în rezonanțe grave, fiind pusă in valoare de către interpretă cu o virtuozitate și o agilitate ce rivalizează cu aceea a instrumentiștilor populari. Stăpânirea deplină a tehnicilor vocale și a resurselor expresive specifice cântării populare și libertatea deplină de exprimare pe care i-o dă ea interpretei, favorizează cu atât mai mult împlinirea artei sale în plan emoțional, forța comunicării prin care Mioara Velicu reușește să dezvăluie un tip de sensibilitate cu
Mioara Velicu () [Corola-website/Science/306503_a_307832]
-
pe care i-o dă ea interpretei, favorizează cu atât mai mult împlinirea artei sale în plan emoțional, forța comunicării prin care Mioara Velicu reușește să dezvăluie un tip de sensibilitate cu totul aparte, atingând toate extremele trăirilor sufletești, de la expresiv sau nostalgic și până la exuberant, găsind inflexiuni vocale potrivite atât pentru cântecul de înstrăinare cât și pentru debordanta strigătură de joc, ori pentru versul plin de umor al cântecului de lume și petrecere. Interviuri
Mioara Velicu () [Corola-website/Science/306503_a_307832]
-
de emisiuni din cadru „Teatrului radiofonic” au fost dedicate unor actori și dramaturgi români clasici. Între anii 1985-1999, nenumărate sunt participările la emisiunea „Răspundem ascultătorilor”. Mulți s-au bucurat de mulțimea de informații din lumea teatrului, dar și de vocea expresivă, caldă a celui ce le transmitea pe calea undelor. La Televiziune a evocat mari actori români și a rămas consultant permanent până când boala l-a învins. Sunt mulți care au beneficiat din partea lui de sfaturi și informații despre teatru, dar
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
modernă a secolului al XIX-lea. Este un vârtej amețitor, impetuos, în care artistul se lasă pradă culorii, înviorând personajele feminine și pictând abundenta vegetație din jurul lor. "Zăvorul", o operă târzie (ca. 1780) a lui Fragonard, ne înfățișează în mod expresiv intenția artistului de a trata dorința intempestivă de dragoste nu ca pe un motiv frivol, ci ca pe o scenă plină de dramatism. Dorința îndrăgostiților este exprimată cu multă intensitate, rezultată și din construcția transversală a tabloului, similară construcției tablourilor
Jean-Honoré Fragonard () [Corola-website/Science/306602_a_307931]
-
Leopold Hager. De asemenea, a continuat să dea concerte și să apară în spectacole de operă organizate în România. În ultimii ani, Elenă Moșuc s-a dovedit a fi o soprana de excepție, una dintre cele mai versatile și mai expresive din lume. Prestații de senzație în rolul Reginei Nopții la Amsterdam, Berlin, Londra, Paris, Romă, Tokio și Shanghai au fost urmate de succese răsunătoare la Operă Bavareza de Stat din München cu rolurile titulare din Lucia di Lammermoor, La Traviata
Elena Moșuc () [Corola-website/Science/306720_a_308049]
-
fără urmă de modernism exhibiționist, echilibrând tradiția cu modernitatea discretă, dând astfel operei sale o dimensiune atemporala. Abordarea figurativului în operele lui Vasile Pintea tinde spre suprafețele neliniștite, cu o dominantă de mișcare și de culoare. În lucrările cele mai expresive există o nostalgie pentru arhaic, teme ale nașterii, ale zborului, ale cosmosului, ale lumilor astrale sau zonelor de mitologie românească, de ev mediu și de mit românesc. Sunt teme care cultiva cu predilecție structurile puternice, în care Vasile Pintea „arheologul
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
aflată pe peretele vestic al pronaosului și care apare în iconografia moldovenească numai la Biserica Sfânta Cruce din Pătrăuți și are un puternic mesaj antiotoman de natură să dezvolte sentimentele patriotic ale credincioșilor. Din pictura naosului sunt de menționat chipurile expresive ale sfinților militari, iar din cea a altarului figurile ierarhilor. În biserică se află două tablouri votive: unul pe peretele sudic al pronaosului, în interiorul chivotului de piatră, iar celălat pe peretele vestic al naosului. Tabloul votiv din pronaos, în care
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
și sub denumirile de „Monumentul Eroilor Diviziei 2-a Cavalerie” sau „Șarja de la Prunaru”, este un monument realizat din bronz de către sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad și dezvelit la data de 29 mai 1927. Este unul dintre cele mai frumoase și expresive monumente ale Iașilor, fiind situat în fața magazinului universal SuperCopou, vizavi de intrarea principală în Grădina Copou. Statuia ecvestră a Eroilor cavaleri din primul război mondial a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
triumful nobilului asupra vulgarului, intelectualizând artă cuvintelor; literatura se transformă astfel într-un fel de scolastica, într-un joc sau un spectacol, iar creațiile ingenioase și moralizante ale lui Francisco de Quevedo sau Baltasar Gracián distorsionează limba, sporindu-i flexibilitatea expresiva și îmbogățindu-i vocabularul (prin intermediul cultismelor). Lucidul Calderón creează formulă actului dramatic sacramental (referitor la taină euharistiei), care presupune vulgarizarea antipopulistă și pretențioasa a teologiei, aflându-se în antiteza cu intermediul, care nu va dispărea în totalitate. Spre sfârșitul secolului
Secolul de aur () [Corola-website/Science/307967_a_309296]
-
obținere de glissandi. Originea efectului este probabil populară, această ipoteză fiind susținută de faptul că însăși vorbirea implică un glissando permanent între înălțimile produse. Se presupune că muzica vocală la începuturi folosea intens acest efect. El a căpătat un rol expresiv atunci când ponderea utilizării sale a scăzut simțitor (a fost înlocuit de saltul între înălțimi), fiind ales numai pentru anumite momente pe parcursul cântării. Mai târziu, a fost adoptat de muzica instrumentală, cu precădere în rândul instrumentelor capabile de a-l produce
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
este un stil de muzică rock caracterizat prin versuri expresive, adesea confesive. A apărut la mijlocul anilor 1980, evoluând din mișcarea hardcore punk din Washington, D.C., unde era cunoscut ca „hardcore emoțional” sau „emocore”. Pionierii genului sunt formații ca Rites of Spring și Embrace. a ajuns o cultură mainstream la începutul
Emo () [Corola-website/Science/308461_a_309790]
-
pe patru arce ce susțin bazele unei foste turle octogonale prăbușită la o dată necunoscută. Ca elemente particulare, ferestrele, patru la număr, două în naos și două în pronaos, sunt lipsite de ancadramente, iar iconostasul este de zidărie. Pereții exteriori, prezintă expresivul joc de asize de cărămizi aparente și casete de tencuială, având două rânduri de firide despărțite de un brâu simplu de cărămidă. Pictura interioară, de dată recentă, nu mai păstrează decât în spirit pe cea originală. Astfel, tabloul votiv și
Schitul Dobrotinet () [Corola-website/Science/303087_a_304416]
-
festivă", impozantă prin volumetrie și prin decorurile pictate datorate lui Francisc Storno (1879), de inspirație renascentistă, și "Capela Palatului", unde se păstrează picturi semnate de plasticianul de origine bavareză, Johann Nepomouk Schöph. Acesta, pe tavanul capelei, reconstituie printr-un desen expresiv și un colorit bine temperat bolta cerească, iar în pânza de deasupra altarului reda tema sfântului Carol Boromaeus rugându-se în timpul epidemiei de ciuma, ambele picturi înnobilând încapărea respectivă. În ceea ce privește restul camerelor de la etajul I, acestea se individualizează prin soluții
Palatul Baroc din Oradea () [Corola-website/Science/302379_a_303708]
-
de Joseph Losey sau chiar cu "Iluzia cea mare" al lui Jean Renoir. Potrivit criticului Călin Căliman, factorii care contribuie la valoarea operei cinematografice sunt: calitatea scenariului lui Titus Popovici, interpretarea actorului Victor Rebengiuc în rolul lui Apostol Bologa, imaginile expresive și profunde create de operatorul Ovidiu Gologan și mai ales regia lui Liviu Ciulei, ce imprimă filmului o construcție riguroasă și poliritmică și creează momente de virtuozitate (precum marșul din pregeneric, rotirea tulburătoare a reflectorului, trecerea liniei frontului de către Müller
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
unei imagini, și, în plus, poate exprima calitatea esențială a lucrurilor, poate adăuga emoție și poate crea diverse stări. O scenă mai întunecată sau cu decor abia sugerat va evidenția performanța artistică a dansatorilor înveșmântați în haine intens colorate. Funcția expresivă a culorilor este asociată cu energia relativă a fiecărei culori. Spre exemplu, culorile saturate atrag atenția și sunt potrivite pentru obiecte mai mici sau spre care vrem să orientăm atenția privitorului. De aceea, obiectele oferite copiilor sunt foarte colorate. În
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
fi rămas vizibile totuși, necesitând eliminarea scenei la montaj. Una dintre anecdotele filmului îl vizează tot pe Osman-Nottara. Se spune că în momentul predării, Osman trebuia să rostească niște cuvinte pline de amărăciune. Nottara a improvizat o turcă atât de expresivă, încât toți actorii și figuranții au izbucnit în râs. Scena a trebuit să fie filmată din nou, într-o epocă în care „dubla” era un lucru neobișnuit. Personajele lui Alecsandri aveau rolul de a cristaliza un joc cinematografic specific. Deși
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]