6,230 matches
-
și tipologie a unei ample felii de istorie socială, sau Tolstoi, care a disecat, cu un bisturiu magic, marile boli ale omului! - salvați în sensul că au făcut din noi mărunți colportori de istorii și anecdote sau cronicari, scribi fără fantezie ai unor oarecare fapte de arme, cronicari cu adevărat majori, comentatori și vizionari ai Existenței: Romancieri! Și iată de ce, aici, din „colțul nostru”, am avut îndrăzneala de a intitula aceste volume de inconturnabile confesiuni cu titlul cunoscut, conștienți nu numai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Timpul, acest mare reconstructor, a imaginat multe, fără de care această ridicătură de pământ dintre Cedron și Gheena ar mai fi și acum un câmp de ruine și nu această uriașă plăcintă cu foi în care au venit să se îngrămădească fanteziile cucernice ale creștinătății universale. Antedatarea: va trebui să ne plătim într-o zi datoria morală contractată față de acest procedeu căruia îi datorăm efectiv Geneza și lucrurile ascunse de la originea lumii încoace, partea cea mai solidă din memoriile noastre naționale (sau
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
telefon de bachelită neagră pus la îndemână pe o măsuță. La asirienii din Kurdistan, până nu demult, funcția patriarhală era ereditară, de la unchi la nepot, iar cârja episcopală încă nu era prea departe de bâta unui șef din neolitic. Că fantezia demnitarului local rămâne, orice-ar fi, un element de care trebuie ținut cont în raporturile cu forțele locale o dovedesc îndeajuns gărzile de securitate de la intrarea palatului-citadelă, curțile, ușile secrete, scările, liniștea care devine tot mai profundă pe măsură ce te apropii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
președintele universității Al-Qods, fost profesor la Oxford. "Trucul" său: distanța interioară și parodia. Dacă m-aș lăsa copleșit, aș înnebuni de-a binelea cu câte am zilnic pe cap. Și atunci mă deconectez și-mi mai și dau drumul la fantezie, pentru a face din toate acestea un joc. La aeroport, ultima dată, mi s-a cerut să-mi dau jos pantalonii. Atunci m-am dezbrăcat de tot și am rămas gol-goluț în fața tuturor, de nu mai știau polițiștii unde să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a stabili că, în 1486, Ștefan a închinat țara turcilor, mai firesc era să se pornească de la tradiția noastră cronicărească și să se caute în documentele vremii, dacă aceasta pornea de la un sâmbure de adevăr sau era doar rodul unei fantezii. Parcurgând Diariile lui Marin Sanudo (în italiana modernă se scrie Marino Sanutto), se poate constata că, începând cu anul 1510, a existat o vie activitate militară și diplomatică în zona Mării Negre, care afecta nemijlocit cetățile din sudul Moldovei aflate acum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întocmit cu mai bine de 18 ani în urmă și a rămas nepublicat din motive ușor de înțeles. Descoperirea documentelor, coroborarea lor cu informații din diverse surse ne relevă o uluitoare pagină de istorie adevărată ce poate constitui, cu puțină fantezie, subiect de pasionantă literatură de aventuri. Ceea ce s-a expediat la Moscova în 1916-1917 a fost o avere uriașă, tot ce avea mai de preț România atunci, și teritoriul său cuprindea doar Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova până la Prut -, începând
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de azi pe mâine, îi aduc cel mai mare afront lui Dumnezeu, am încălecat-o și biciuit-o până la loc comanda. E drept, am și primit multe șuturi de la ea, toate meritate, dar care m-au ținut treaz, alimentându-mi fanteziile, e știut că loviturile vieții sunt singurii stimuli autentici ai creației. În rest totul e spuză. Eminescu spune că moartea urmează vieții, viața urmează morții. În poezia ta Moartea pare să fie materie primă și prin extrapolare și Viața. Cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cel mai crunt dictator al omenirii să-i sărute picioarele, l-a plimbat în patru labe prin dormitorul lor intim de câte ori a avut chef, l-a călărit și l-a biciuit, el o asculta ca un mielușel, satisfăcându-i toate fanteziile. Dragostea la o astfel de temperatură are cu totul alte fețe, e mai greu de prins în poezie. Rămâne ca cititorul să constate dacă Klara aduce cu femeia diavol, așa cum mi-am imaginat-o. Mii de "adolfi" își vor aminti
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
excentric, ca un ciudat. Cu tot efortul, de multe ori n-am reușit să mă țin departe de astfel de convenții, în schimb, mi-am ținut scrierea departe de orice fel de grile, am lăsat-o să hălăduiască pe câmpul fanteziilor, când intri sub magia ficțiunii nu-ți vine să te mai întorci la realitate. Important e să te sucești după cum vrea sufletul tău. Ai scris câteva romane care au stârnit, pe biata noastră piață de carte amorțită și amorfă, ecouri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fel este bine, acest fenomen reflectând un mare interes pentru literatură și arte. Da, eu cred că europeanul este încă interesat de poezie, de arte, de muzică și este de datoria oamenilor de arte să găsească căi de stimulare a fanteziei consumatorului. Cu toată invazia internetului și a "bibliotecilor site", se vând mult mai multe cărți în Europa decât înaintea erei computerelor, deci interesul există! Problema este mai curând aceea că adevărații "mercenari" ai culturii au sărăcit (biserica, marii bogătași, statul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Vest (unde fenomenul acesta a dispărut deja!), tinerii cred că exprimându-se vulgar și lingvistic sărac sau doar în "slang" îi fac să fie interesanți și "energetici", cu vlagă. Nu este așa, de obicei majoritatea acestora sunt destul de lipsiți de fantezie și spirit, dar recunosc că unii dintre ei pot reda o conversație de mahala foarte colorat. Dar asta nu este în fond greu, orișicine care vrea să facă așa literatură se poate duce o luna de zile să stea printre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
surprins de fiii mânuindu-le păpușile cu duioșie. Poate să știrbească din autoritate o asemenea slăbiciune dovedită? Doar pentru moment, poate, a doua zi lumea se întoarce la regulile ei aspre, maturul ia frîiele realității imediate, momentul de slăbiciune și fantezie este depășit cu eleganță de toată lumea. A fost o rătăcire? A fost un mesaj subliminal? A fost o lecție? A fost o iluzie? Toată lumea încearcă reflecția pe seama acestui moment...! 3. Criticul destructurează, prin apucăturile sale, textul, pipăind încheieturile cuvintelor, încercând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se atârnă" de poezia altora, vorba lui Phillipide, criticul de poezie tot un recreator de texte poetice este. Că nu poți ceti cu șublerul și compasul, ceea ce a fost imaginat și scris cu necuvinte, cu tăceri, cu aproximări și alte fantezii. Dacă am aduna date despre "poezia criticilor", sunt convins că ar ieși o lucrare consistentă care le-ar trăda intimitatea "păcătoasă" bine ascunsă de limbajul fioros, tăios, critic. Ei, în acest context de fapte și ipoteze, Gheorghe Grigurcu a avut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
legate de această temă. Acolo însă, acolo în Concordia mea, unde trăiau toate națiile posibile din România, din toate zonele, nimic nu era nefiresc! Decisiv am fost marcat în aceeași măsură de germană și română. Biografia mea pare o întreagă fantezie spre deosebire de opera mea care pare (sau poate părea) realitate De care dintre aceste culturi te simți mai apropiat, de cea română sau de cea germană? Mi se pare o întrebare foarte paușală. Depinde de context! În ambele culturi mă simt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
biografia mea, din starea împotriva căreia nu pot să lupt de a inventa cuvinte sau cel puțin conotații sau expresii noi. Apropo de vise și de felul cum visez...! Chiar dacă de multe ori ceea ce scriu pare a fi plin de fantezie, pot liniștit spune acelor critici care au scris despre opera mea că la mine nu este cazul. Biografia mea pare o întreagă fantezie spre deosebire de opera mea care pare (sau poate părea) realitate. Nici una nici alta nu sunt valabile. Îmi amintesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vise și de felul cum visez...! Chiar dacă de multe ori ceea ce scriu pare a fi plin de fantezie, pot liniștit spune acelor critici care au scris despre opera mea că la mine nu este cazul. Biografia mea pare o întreagă fantezie spre deosebire de opera mea care pare (sau poate părea) realitate. Nici una nici alta nu sunt valabile. Îmi amintesc de un critic, care voind să scrie despre una dintre cărțile mele a fost atât de fascinat de biografia mea, încât după o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
câmpii, Iacov (poetul) sau îngerul? Ce treabă are în această luptă "îngerul căzut" cu care te-ai înfățișat lumii? Omul e o drojdie de înger. Sau altfel: omul este rebutul de la facerea lumii ideale, cea cerească. Sau altfel: omul este fantezia artistică a lui Dumnezeu, cel plictisit de mișcarea fără rest, eternă, a lumii fără orizont dezvoltată sub privirea sa fără limită și de asta fără țintă. I-a scăpat lui Dumnezeu, să zicem, printre degete un înger, care s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
i se dea legațiunea din Petersburg. Deși nu era înaltă, dar subțire, avea o înfățișare impozantă, un tact deosebit, o inteligență subtilă și un aer de grande dame, care îi prindea minu nat în rolul ei. Cu toate capriciile și fanteziile reginei, a știut să mențină la Curte o bună ținută și o atmosferă demnă, care se împrăștie repede mai târziu. Avea greutăți cu intimii reginei, dar îi neutraliza pe cât se putea. Unul din cei mai nedisciplinați era secretarul 268 sabina
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai stăruie părerea că, în trecut, basmele își vor fi avut importanța lor, dar, în zilele noastre, copiii ar trebui să fie educați în contact cu realitatea tehnicii contemporane. Cine privește un basm doar ca pe un produs subiectiv al fanteziei, bun doar pentru adormit copiii sau să le umple timpul, nu va putea crea niciodată acea atmosferă de care copilul are nevoie ca să poată respira sufletește. Evoc aici o întâmplare care îmi pare deosebit de semnificativă. În urmă cu un an
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
învețe a deosebi lucrurile autentice și valoroase de cele fantasmagorice și să cumpere apoi cărțile potrivite. Părerea că basmele și legendele ascultate în copilărie l-ar înstrăina pe copil de viață se numără și ea printre periculoasele sugestii actuale. Or, fantezia basmelor se transformă în idei creatoare și îi face pe viitorii adulți mai destoinici în viață.și inventivi. Alături de memorie, ca temelie a oricărei transmiteri de cunoștințe, fantezia reprezintă o forță profundă a sufletului omului diametral opusă, de egală valoare
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
copil de viață se numără și ea printre periculoasele sugestii actuale. Or, fantezia basmelor se transformă în idei creatoare și îi face pe viitorii adulți mai destoinici în viață.și inventivi. Alături de memorie, ca temelie a oricărei transmiteri de cunoștințe, fantezia reprezintă o forță profundă a sufletului omului diametral opusă, de egală valoare. Imaginile abstracte la o vârstă nepotrivită sunt pietre, imaginile pline de viață la momentul potrivit sunt pâine pentru suflet. Căci și din acest punct de vedere basmele sunt
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
posibilitățile de transformare care se află născute în om. Dacă vrem să oferim o educatie potrivită vârstei copiilor, inclusiv celor cuprinși în școala primară, să le oferim frumusețea basmelor și a legendelor. Ele reprezintă un tezaur de înțelepciune și de fantezie. Setea de imagini a copiilor este nepotolita. Dacă vrem să nu-i obosim pe copii din punct de vedere intelectual, ci să protejăm capacitatea lor de asimilare, trebuie să le dăm posibilitatea de a recepta imagini autentice ale fanteziei. Pentru
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
de fantezie. Setea de imagini a copiilor este nepotolita. Dacă vrem să nu-i obosim pe copii din punct de vedere intelectual, ci să protejăm capacitatea lor de asimilare, trebuie să le dăm posibilitatea de a recepta imagini autentice ale fanteziei. Pentru părinți și educatori, se impune sarcina de a se ocupa cu o nouă înțelegere de această lume de imagini, căci copiilor le poate fi transmis, într-un mod plin de viață, numai ceva de al carui adevăr sunt ei
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
un tablou în cuțit, fiecare detaliu necesita o prelucrarea definitivă. Iar atunci când simțeam că sunt epuizat, reveneam la arta naivă ca la o sursă de energie si destindere. Aceasta îmi dădea putere, mă adăpam cu sete din aceste surse de fantezie, lumină și culoare. Reveneam la șpaclu iar lucrările de artă naivă rămâneau în așteptare. Pentru următoarea ediție a Festivalului Național am reluat temele istorice, influențat și de mediul în care î-mi desfășuram activitatea profesională. Lucrările: Mircea cel Bătrân, Coiful
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
lucrare Despre principate, în care mă scufund cât mai profund pentru înțelegerea acestui subiect, discutând ce este principatul, de căte feluri sunt principatele, cum se câștigă, cum se mențin și de ce se pierd. Și dacă v-a plăcut vreodată vreo fantezie de-a mea, aceasta n-ar trebui să vă displacă; și pentru un prinț, mai ales pentru un prinț nou, va fi binevenită. Din acest motiv îmi prezint lucrarea magnificului Giuliano. Filippo Casavecchia a văzut-o; el va putea să
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]