9,472 matches
-
aș dori ca teoria să nu fie altceva decât imaginea fidelă a acestei practici universale. Dar să presupunem acum că dumneavoastră sunteți legislatorul, regele absolut al unui vast imperiu în care nu există mine de aur. Îmi place destul de mult ficțiunea. Să mai presupunem că sunteți perfect convins de următoarele: bogăția constă, de manieră unică și exclusivă, în numerar; ce concluzie trageți din acest lucru? Aș trage concluzia că nu există alt mijloc pentru mine de a-mi îmbogăți poporul, sau
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
simplă ipocrizie și că în spațiul adevăratei iubiri eul nostru încetează să fie farsor, fiind incapabil să supraviețuiască "problemelor" sale. Cel care se sinucide lângă cadavrul (încă fictiv) al iubitei atestă faptul că moartea ei, socotită reală, transformă într-o ficțiune viața lui și că în fond, la rândul lui, el a murit. Sinuciderea nu este în acest caz decât suprimarea neconcordanței între neființa mea autentică (prin dispariția celuilalt, în care eu eram, eu nu mai sînt) și neautenticitatea ființei mele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
limitele pămîntului", grecii erau confruntați cu ființa unui peisaj a cărui linie de orizont era inexistentă sau care, mai precis, lua forma fictivă a limitei unde marea se întîlnește cu cerul. Acest peisaj care se anulează constant în propria lui ficțiune este resimțit, atâta vreme cât străbaterea nu s-a împlinit, ca obstacol. Obstacolul este deci însăși marea ca spațiu lipsit de repere. În aceste condiții, țărmul ca limită ultimă este țelul nevăzut al unei străbateri care face din chiar acest nevăzut propriul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
incarnare. Chimistul, pentru a face un produs reușit, nu "se joacă" încercînd sute de produse sintetice inutile? Formulele sânt ce-i drept, frumoasele fără corp, dar ele termină prin a prinde unul. Și numerele imaginare au fost privite ca simple ficțiuni, și totuși s-a găsit până la urmă o modalitate de a le justifica și a le face intuitive. Ce vreau să spun? Că există legături misterioase și imprevizibile între această lume a umbrelor, care este logica, și lumea reală. - Îți
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ucid fără să cadă o clipă pe gânduri, ce are el comun cu noi, cu cititorii halucinați ai faptelor lor? Oricât de mult ne-am imagina că lucrurile acestea s-au întîmplat, ceva ne împiedică mereu să le extragem din ficțiunea unui horror și să le aducem în realitate. Majoritatea cărților pe care le-am publicat mai târziu în seria "Procesul comunismului" le-am citit mai întîi la Heidelberg în anii '80: Stalin-ul lui Suvarin, Marea teroare a lui Conquest, Soljenițîn
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aproximative și ele, la Rostirea filozofică sau la Pagini despre sufletul românesc. Pe scurt, Jurnalul de la Păltiniș era povestea unui crez, a unui mod de viață, a felului de a-ți da un destin. Și, la limită, o operă de ficțiune. Dar nu era documentul unei gândiri, nici măcar nu era o "monografie", și era insuficient ― și total inadecvat ― ca mijloc de a evalua o performanță culturală. "Stupiditățile" rostite de Noica la Păltiniș și "înghițite de discipolii lui" nu fac parte din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sudalma răzvrătită și oftatul lăcrimos și înamorat (cele două ipostaze între care ne mișcăm cu toții când e vorba de Romînia) și să se înscrie în felul acesta în vastitatea unei tradiții ― simțită, făcută vizibilă și "demonstrată" ― care nu trimite la ficțiunea unei origini, ci la un spațiu mediteranean perfect coerent? Nu e aceasta singura explicație a faptului că nici o stridență nu rezultă din alăturarea a ceea ce Bernea a văzut și a fotografiat "acolo" și ceea ce, "independent" de asta, a pictat? Căci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nerațiunal. Acest element arbitrariu, nerațiunal și de aceea barbar e asemenea sabiei lui Brennus din cumpăna cu aur. Să vedem rațiunea de a fi a dualismului. Sunt cauze ce au trebuit să-l producă sau această formă e numai o ficțiune diplomatică, o variantă a eternului "divide et impera", o formă arbitrarie care să nu. rezulte din ideea ce naturalminte o conține în sine materialul ei - popoarele. Condițiunea de viață a unei legi, garanția stabilității sale e ca ea să fie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de cât cea maghiară. Să ne silim puțin a analiza spiritul, - nu al poporului maghiar, pre care din inteligența lui nu-l vom putea cunoaște niciodată, - ci al acestei coterie care-l guvernă, guvernîndu-ne totodată și pre noi prin o ficțiune diplomatică. Ieșită din niște școli mizerabile, a căror singură țintă e propagarea minciunei, în care n-au învățat nimic alta decât fanatismul, primind o educațiune care avea de principiu de a stinge tot ce în suflet e curat, uman, nobil
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vor să mintă ființa germană ori română. Din fericire încercarea, pre lângă aceea că e perfidă, apoi e și eminamente vană. Acești oameni ei înșii, cu statul lor, cu parlamentul lor, cu ministeriul lor nu sunt decât o minciună, o ficțiune. - D. es. e acest ministeriu îndreptățit de a fi {EminescuOpIX 95} ministeriul poporului romînesc? Nimica mai puțin decât asta, căci îndreptățirea trebuie sa. purceadă de la poporul românesc ca atare; și acel popor neci a fost întrebat măcar la noua reformă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în evul-mediu cuprinsă de o febrilă epidemie spirituală, o națiune mică la număr și fantastică în aspirațiuni căreia o apucătură politică i-a dat neînțelepțește supremația asupra unor națiuni tot așa de mari la număr și în nimica mai înapoiate. Ficțiunea trebuie redusă la valoarea ei proprie și trebuie risipită această valoare nominală, care uimește și care cu toate astea ascunde în sine cel mai infamant faliment. Să trecem la puntul al doilea: la ideea etică care a dominat poporul nostru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
schimbase fața lucrurilor împrejurul Romîniei! Polonia căzuse, în locul ei venise Rusia; Transilvania, cu domnia electivă, căzuse în mâinile Austriei, ungurii erau supuși, Turcia începuse a slăbi, România, care moștenise de la poloni nestabilitatea, nu mai avea nimic de pierdut decât doar ficțiunea unei espresii geografice, o schemă pentru însemnarea unei adunături de oameni fără legi și fără cultură. În Moldova [în] special boerimea nu mai semăna de fel cu Nistor și Grigorie Urechi, cu Miron Costin, limba naționala e într-o vădită
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a fost caricat de Heliade-Rădulescu. Oricine va scrie o istorie a culturii pe malurile Dunărei va trebui să vadă într-acest singur individ doi oameni cu totul deosebiți: unul modest, îngăduitor, plin de bun simț; celălalt suficient, invidios, trăind în ficțiuni și lipsit de orice bun simț. În cei din urmă zece ani ai vieței sale îi mai rămăsese un singur instinct adevărat. Din cugetarea cu totul străină a tineretului el a prevăzut falimentul economic și intelectual al generației de față
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
O asemenea este hrană sufletească, căci ea ne arată pe noi înșine cu simțirile și patimile noastre, și, din felul desnodămîntului piesei, vedem consecințele patimilor noastre. Publicul la un asemenea spectacol simte emoțiunea care-l cuprinde, se interesează de soarta ficțiunilor de dinaintea ochilor săi. A produce emoțiune, trebuie să tindă autorul, actorul, muzicantul; căci emoțiunea este care mulțămește pe om, dânsa i ascute simțirea și-i perfecționează sufletul. Sălbatecul nu se emoționează de nimic. Dacă comedia arată defectele, drama înfățoșează vârtejul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
realistă a cunoscut o adevărată criză (vezi mai ales Alker și Bierstecker 1984; Banks 1984). În timpul unei îndelungate perioade în care legitimase dezlegarea enigmelor, realismul s-a confruntat cu anumite probleme, cum ar fi nivelurile diferite de analiză (Singer 1961), ficțiunea statului monolitic (criticile marxiste și pluraliste) și discuția asupra conceptului de raționalitate și a semnificației factorilor birocratici și cognitivi (vezi cap. 5). Însă doar la sfîrșitul revoluției behavioraliste, aceste probleme au devenit anomalii, adică potențiale amenințări pentru validitatea realismului. S-
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și cele externe, pentru dezavantajele sale euristice (Milner 1991), ar trebui să înțelegem sistemul internațional ca pe un sistem al autorității și regulilor (Onuf și Klink 1989), în care ideea de unități asemănătoare este în cel mai bun caz o ficțiune juridică, iar în cel mai rău o perdea de fum care ascunde puterea și responsabilitățile structurale. În timp ce unele teorii realiste din economia politică internațională (vezi capitolul 11) au renunțat la distincția dintre chestiunile interne și cele internaționale, Logic of Anarchy
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
egale administrația națională și administrația locală pentru a finaliza această implementare. Temelia care se află la baza legăturilor local-statale este acum una "contractuală" și ambele părți ale contractului sunt văzute ca "parteneri". Fără îndoială că există un anumit grad de ficțiune aici atâta timp cât statul nu poate fi niciodată un partener egal cu celelalte niveluri, având în vedere numeroasele resurse pe care le are în administrație. De asemenea, am văzut în capitolul despre regiuni că a fost greu pentru stat să-și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
bine conturat. Cu toate acestea o închidere se simte din însăși derularea acțiunii operei: noaptea se apropie, iar hangiul îi cere preotului să se înscrie în maniera istorisirilor ascultate până atunci, cu toate acestea, preotul refuză să se bazeze pe ficțiune sau pe poezie, preferând o predică în proză, a cărei tematică o reprezintă păcatul și căința.104 Aceasta este urmată de cuvintele „Heere taketh the makere of this book his leve” 105 și de Retractarea lui Chaucer. Palinodia este mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care se va transforma într-o tânără ispititoare). Alte elemente antagonice: tinerețea și senectutea, frumusețea și urâțenia, originea nobilă și cea umilă, care implică bogăția și sărăcia.442 Satisfacția naratoarei nu poate fi tăgăduită. și-a luat revanșa în spațiul ficțiunii, deoarece l-a subjugat pe cavalerul libertin și, astfel, pe toți din tagma lui, având posibilitatea, prin surogatul ei - bătrâna, de a se imagina din nou tânără și frumoasă.443 Independența feminină, cel puțin în istorisire, a reușit să se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
teoreticieni (economiști, sociologi) au emis numeroase puncte de vedere critice. „Nicio știință nu a fost criticată atât de deschis și de constant de propriii ei slujitori ca economia politică. Motivele de nemulțumire sunt numeroase, dar cel mai important ține de ficțiunea lui homo oeconomicus. Această abstracție este acuzată că golește comportamentul omului de orice Înclinație culturală, ceea ce echivalează cu a spune că omul „acționează mecanic În viața economică”.<footnote N. Georgescu-Roegen, Legea entropiei și procesul economic, 1979, București, Editura Politică, p.
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
bine conturat. Cu toate acestea o închidere se simte din însăși derularea acțiunii operei: noaptea se apropie, iar hangiul îi cere preotului să se înscrie în maniera istorisirilor ascultate până atunci, cu toate acestea, preotul refuză să se bazeze pe ficțiune sau pe poezie, preferând o predică în proză, a cărei tematică o reprezintă păcatul și căința.104 Aceasta este urmată de cuvintele „Heere taketh the makere of this book his leve” 105 și de Retractarea lui Chaucer. Palinodia este mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care se va transforma într-o tânără ispititoare). Alte elemente antagonice: tinerețea și senectutea, frumusețea și urâțenia, originea nobilă și cea umilă, care implică bogăția și sărăcia.442 Satisfacția naratoarei nu poate fi tăgăduită. și-a luat revanșa în spațiul ficțiunii, deoarece l-a subjugat pe cavalerul libertin și, astfel, pe toți din tagma lui, având posibilitatea, prin surogatul ei - bătrâna, de a se imagina din nou tânără și frumoasă.443 Independența feminină, cel puțin în istorisire, a reușit să se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
subiect și afirmă că el a fost construit de discursul reprezentațional care-l constrânge să încorporeze o serie de caracteristici ce îi conferă unitate și legitimitate în reprezentare (xe "Butler"Butler, 2000, pp. 13-28). Potrivit lui xe "Butler"Butler, o altă „ficțiune fondaționalistă” este și presupunerea că termenul femei denotă o identitate comună. Acesta nu este exhaustiv, în ciuda faptului că o persoană nu transcende particularitățile genului; „nu este întotdeauna constituit coerent sau uniform în diferite contexte istorice; el se intersectează cu alte
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
le și tratează. Personajele care au zile de la autor scapă. Așa a fost, așa va rămâne. Noi, cititorii, să fim sănătoși. Lecturile și bibliotecile personajelor Cum pierzi noaptea cu cetitul! G. Topârceanu Personajele literaturii noastre, deși ele însele roade ale ficțiunii, citesc alte ficțiuni și nu numai. Astfel autorii lor le caracterizează mai bine mizând, desigur, pe cunoașterea, fie și superficială, de către cititor a cărților pe care le parcurg personajele. În romanele și povestirile românești mediul nu este prea adesea livresc
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Personajele care au zile de la autor scapă. Așa a fost, așa va rămâne. Noi, cititorii, să fim sănătoși. Lecturile și bibliotecile personajelor Cum pierzi noaptea cu cetitul! G. Topârceanu Personajele literaturii noastre, deși ele însele roade ale ficțiunii, citesc alte ficțiuni și nu numai. Astfel autorii lor le caracterizează mai bine mizând, desigur, pe cunoașterea, fie și superficială, de către cititor a cărților pe care le parcurg personajele. În romanele și povestirile românești mediul nu este prea adesea livresc. Totuși personajele mai
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]