6,294 matches
-
alte considerente, începând cu primele decenii ale secolului XX, lumea a pornit în căutarea unor valori morale comune pentru probleme comune ale globului. Instituții și organizații internaționale, comisii, universități, biserici și indivizi singulari sau asociați au realizat că etica, disciplină filozofică, este prea universală și, ca urmare, ar trebui, pe de o parte,să fie particularizată pe domenii acționale ale ființei umane, sub forma unor etici aplicate, iar pe de altă parte, să metasintetizeze ideile și valorile, astfel încât să fie acceptabile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de etică, etica afacerii reprezintă ansamblul de cerințe, atitudini, obiceiuri morale, reguli care ghidează conduitele umane în procesele de muncă din organizații. Din aceste rațiuni, etica afacerilor are un conținut normativ dar în același timp, ca disciplină academică sau teorie filozofică, etica afacerilor sau eticismul are și un conținut descriptiv. Școlile și curentele referitoare la etica afacerilor acoperă toată plaja dintre cele două extreme: de la (i) "etica" și "afacerile" sunt concepte divergente și exclusive, până la (ii) afacerile nu pot fi făcute
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
admisibile prin efectele lor colaterale foarte grave. Slăbirea puterii statului și lipsa unui sistem nenegociabil de constrângeri legale au reamintit societății că problema trăsăturilor morale ale activităților comerciale îi privea pe toți. Astfel că teoria afacerilor etice a devenit paradigma filozofică a "societății mondiale reflexive", cum este numit timpul nostru. În societate și în procesul muncii, oamenii sunt cei care creează cadre și repere morale. Nu organizația în sine are principii etice, ci oamenii care activează această virtualitate. Etica afacerii este
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Teoretizări despre raportul știință tehnologie societate Relația tehnologie-societate a fost diferit abordată în literatura academică, dar îndeajuns de des, încât să avem astăzi un tablou amplu asupra fenomenului. Dacă ar fi rezumate punctele de vedere multiple avansate de analiștii disciplinelor filozofice, economice, sociologice, etice, manageriale etc. despre acest subiect, am putea identifica trei mari curente, sintetizate sub denumirea: teoria cerere-oferă, teoria proceselor evoluționiste, teoria social-constructivistă. Teoreticienii cerere-ofertă apreciază că există o relație de intercondiționare între inovația tehnologică, care "împinge", și piață
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
chirurg strălucit, Catherine este însetată de cunoaștere. Nu urmase liceul, ca fratele ei, însă frecventase cursuri pentru fete și avusese apoi un preceptor particular. Studiase cu aceeași pasiune istoria, gramatica, fizica sau matematica înainte de a începe să citească marile opere filozofice. Însă Fructul oprit al Cunoașterii o atrage în mod irezistibil, stârnindu-i în același timp repulsia. Catherine este "torturată" de dorință, își simte nervii întinși la maximum de "senzualitatea ei atroce". Nu se poate împiedica să nu tânjească după "dulceața
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
inhibițiile sale de gâsculiță neprihănită până la eliberarea totală, trecând prin etapa flirtului. Libertății sexuale și, în sens mai larg, libertății femeii pe care o întruchipează Simone de Beauvoir, scriitoarea îi conferă, odată cu Al doilea sex, fundamentele sale teoretice, soclul său filozofic. Această luare de poziție nu este agreată de toată lumea. Departe de asta. Primirea rezervată de care are parte lucrarea în 1949 este aproape unanimă. De la dreapta la stânga comunistă, ea șochează, dezgustă, indignează. Simonei de Beauvoir i se aduc reproșuri mai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-i ațâțe flacăra iubirii. "Cu cât mă face să sufăr, cu atât îl iubesc mai mult", își mărturisește sieși pe 30 noiembrie 1946. "Suferința din dragoste are atâta farmec, încât mai mult suferi odată vindecat", adaugă ea pe un ton filozofic ceva mai târziu. Așadar Bab își cultivă în taină pasiunea și își garnisește jurnalul cu suspine, exclamații și lamentări. "Îl iubesc prea mult pe André. Sunt bolnavă după el. Nu mă gândesc decât la el", scrie ea pe 13 august
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
multe idei preconcepute, sau poate că interpretasem greșit gestul lui. Mă așteptam la mai multă căldură că într-o familie de prieteni care au idealuri comune. Lăură făcea un mare efort să fie mai comunicativa. Și a adoptat o atitudine filozofica. Exact ca o studentă la Filozofie, așa cum se recomandase, mințindu-i intenționat pentru a nu deveni câtuși de puțin suspicioși. Pentru ea, singurul dialog adevărat era acolo cu adevărurile eterne: viața, dragostea și moartea. - Deși în momentul de față nu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
se Întâmplă destul de rar În poezia modernă (mai corect: actuala). Prezenta versurilor memorabile (poți să uiți, de pildă, <<sexul morții polemizat de filozofi>>?) vorbește nu numai despre puterea de exprimare lapidara, care ține de talent, ci și despre forță gândirii filozofice ori a intuiției. Obligat la rigori prozadice, care sunt totdeauna creatoare, Malin ar fi ajuns, În scurtă vreme, poet de valoarea unui Ștefan Petica la noi ori Arthur Rembrand (pe care el Îl citează de altfel) la francezi. Oricum, e
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în voința mea?/ Dar Tu, Doamne, ești bun și milostiv / Tu ai văzut adâncul morții mele/ și cu dreapta ta ai golit prăpastia stricăciunii/ din străfundurile inimii mele." Înainte de a se creștina, a fost adeptul mai multor culte și orientări filozofice, în special al maniheismului. În anii 373383 Sf. Augustin este profesor de retorică, întâi la Tagaste și apoi la Cartagina. Pleacă la Roma pentru a întemeia o școală de retorică, dar, neavând succesul la care se aștepta, în 384 călătorește
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Iași. A realizat studii referitoare la modernizarea limbii române literare, influența germanei asupra românei literare, lexicologia limbii române, teoria lexicografică, formarea limbajelor de specialitate, teoria și filozofia limbii. Principalele lucrări publicate sînt: Lingvistică și filozofie, Institutul European, Iași, 1992; Terminologia filozofică românească modernă. Studiu asupra epocii de formare, Editura Științifică, București, 1996 (Premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române); (în colaborare cu Rodica Nagy), Istoria limbii române literare. Epoca modernă, Editura Universității Suceava, 2002; (în colaborare cu Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
între persoane, relație care se produce prin intermediul limbajului articulat, adică prin limbă. Rezultă de aici că cei care comunică între ei trebuie să posede aceeași formă a limbajului articulat, să vorbească aceeași limbă, și, pe această bază, investigația de tip filozofic a încercat să desprindă legile care guvernează raporturile dintre oameni ca efort pentru cunoașterea celuilalt prin comunicarea lingvistică. La Platon și, apoi, la Seneca, "prietenia" constituie relația interpersonală cea mai pură, la Kant, "respectul", iar, la Max Scheler, "simpatia", dar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nivelul vieții sociale comunitare tradiționale și al cunoașterii comune în cadrul unui grup etnic sau pot fi creații ale unor indivizi ori ale unei pleiade de indivizi specializați ai grupului respectiv, adică pot fi realizări ale erudiției, ale cunoașterii științifice și filozofice elevate. Există, prin urmare, așa cum a remarcat Lucian Blaga, două aspecte ale culturii create de fiecare grup etnic: o cultură minoră sau etnografică și o cultură majoră sau monumentală 5, calificativele minor și major fiind folosite nu atît pentru a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lupta cu străinismul s-au distins în mare măsură și românii formați la școala franceză, care au inițiat curentul istoric-popular ce limita influențele străine în favoarea ele-mentelor autohtone. Altceva s-ar putea observa la intelectualii români de formație germană: o cultură filozofică serioasă și un spirit științific care îi deosebea de cei de formație franceză, de obicei, aceștia fiind antrenați mai mult în domeniul literaturii decît în cel al științei. Contactul cu germanii impune spiritului romanic și mediteranean ordine, anumite rigori, chiar dacă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prelua ca atare elementele culturii grecești, încercînd să construiască valori cu resurse proprii după modelul ei, și, ca atare, influența a fost catalitică, mai tîrziu însă, latinii au integrat fără reținere aceste elemente, influența devenind modelatoare. (De rerum natura, lucrare filozofică în versuri realizată de latinul Titus Lucretius Carus, preia, de exemplu, filozofia lui Democrit și, la fel, este preluată gîndirea filozofilor sceptici și stoici, modelele de versificație, unele teme literare etc.). Analizînd mai atent lucrurile, s-ar putea spune că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și al VI-lea î. Hr. și a fost stimulată de sporirea cunoștințelor prin lărgirea orizontului geografic și prin efervescența spirituală determinată de succesele democrației în cetățile grecești ale Asiei Mici. La început, s-a realizat o cultură în care cunoștințele filozofice, primele cunoștințe științifice și ideile mitologice se prezentau ca un tot nediferențiat, dar treptat au avut loc, nu numai specializări în domenii precum matematica, muzica, genurile literare etc., ci și o confruntare de curente și de doctrine care își găseau
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ideile mitologice se prezentau ca un tot nediferențiat, dar treptat au avut loc, nu numai specializări în domenii precum matematica, muzica, genurile literare etc., ci și o confruntare de curente și de doctrine care își găseau reflexul în strălucite școli filozofice cu orientări foarte variate. În aceste condiții, au existat numeroase dispute pe teme filozofice, artistice și științifice, încît latura conceptuală a culturii, cunoașterea îndeosebi, a fost supusă unui amplu exercițiu al detalierilor, nuanțărilor și clasificărilor. Creația artistică, înde-osebi cea literară
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
numai specializări în domenii precum matematica, muzica, genurile literare etc., ci și o confruntare de curente și de doctrine care își găseau reflexul în strălucite școli filozofice cu orientări foarte variate. În aceste condiții, au existat numeroase dispute pe teme filozofice, artistice și științifice, încît latura conceptuală a culturii, cunoașterea îndeosebi, a fost supusă unui amplu exercițiu al detalierilor, nuanțărilor și clasificărilor. Creația artistică, înde-osebi cea literară, precum și extinderea cunoștințelor din aria matematicii, științelor naturale, fizicii și medicinii au augmetat fondul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prima dată în Europa cum se realizează o limbă de cultură și cum se realizează cultivarea limbii: pe de o parte, o bogată creație literară (epopei, opere dramatice, creație lirică etc.) a exersat plenar posibilitățile artistice ale limbii, iar textele filozofice și științifice i-au perfecționat aptitudinile de a reda concepte, pe de altă parte, realizarea lucrărilor pentru descrierea și normarea limbii (gramatici și retorici) în care limba a fost analizată, selectată și organizată pentru a fi folosită în diferite stiluri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
continuate numai cîteva direcții (stoicismul, materialismul, platonismul). Filozofia romană nici nu a cunoscut, de altfel, strălucirea filozofiei grecești și dezvoltarea ei a fost aproape total frînată la începutul secolul VI-lea d.Hr., cînd împăratul Iustinian a interzis activitatea școlilor filozofice. Extensiunea romanilor spre vest, est, nord și sud a creat un spațiu imens pentru circulația oamenilor și a bunurilor culturale, încît în zona europeană s-a realizat o pronunțată unitate lingvistică și culturală din care s-a născut lumea romanică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și a generat discuții îndelungate care au condus la dezvoltarea tehnicilor de argumentare și la diversificarea posibilităților de explicare a fenomenelor. În Est, unde evoluția socială a fost în mare parte diferită, s-au creat orientări spirituale cu alte viziuni filozofice, generatoare de creații artistice și literare cu un profil specific. Prin urmare, deși religia a rămas unică în esența ei, prin unele interpretări diferențiate, printre care cea în legătură cu relația dintre om și divinitate, s-a ajuns la două stiluri culturale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
iar rezultatul a fost transpunerea lucrărilor scrise în arabă în latină, pe atunci, limba de cultură a Europei. În aceste împrejurări, Europa de vest, în arealul căreia înființarea de universități căpătase un ritm deosebit, s-a putut deschide diversificării interpretărilor filozofice și cunoașterii științifice, abolind treptat încarcerarea spirituală pe care o presupunea doctrina teologică. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, în timpul domniei lui Alfons al X-lea, (supranumit Înțeleptul) s-a produs un fenomen deosebit: traducerile au început
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nici rușii nu erau însă purtătorii modelului european, astfel încît zonele în care și-au manifestat supremația au cunoscut o evoluție diferită sub toate aspectele în raport cu Europa propriu-zisă. Epoca modernă Prin preferarea spaniolei-castiliane ca limbă în care se traduceau lucrările filozofice, științifice și literare scrise în arabă, în locul latinei, în secolul al XIII-lea, s-a produs un fenomen de o importanță deosebită în istoria culturii europene: s-a început înlocuirea vechii limbi consacrate în cultură și în cult prin limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
statale. Din punctul de vedere al reflecției asupra limbii, se poate constata că, atîta timp cît latina era limba oficială, a cultului și a științei, ea era obiectul aproape exlusiv al descrierii lingvistice și în general al interesului științific și filozofic. În zonele neromanice însă, au început să se facă traduceri ale Bibliei în limbile locale: în secolul al III-lea, în limba coptă (din Egipt), în secolul al IV-lea în gotică, în secolul al V-lea în armeană, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
europeni care formau derivate sau compuse pe terenul ei sau îi adăugau elemente din alte limbi. În epoca modernă, foarte dese au fost cazurile în care cuvintelor vechi li s-au atribuit semnificații noi, pentru a reda noțiunile științifice și filozofice: concretus, criticus, pragmaticus etc. A existat și posibilitatea de a integra și de a da formă latină cuvintelor create în limbile moderne, îndeosebi în franceză, astfel încît fr. idéologie, dogmatisme, civilisation au devenit în latina savantă ideologia, dogmatismus, civilisatio, -onis
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]