6,379 matches
-
apus superb; aștri; bar; beție; beznă; bucurie; bunici; calmă; cămin; ceas; cer; cina; cîntec; club; crepuscul; culoare; deal; dealuri; devreme; dimineață a nopții; disco; discotecă; dormi; durere; facultate; fain; fantezie; farmec; felinare; fenomen al naturii; fermecată; filme; final de zi; fior; friguroasă; gînduri; greutate; gri; hîrtie; internat; încăpere; doi îndrăgostiți; pe înserate; întunecat; întunecoasă; lectură; lectură + vin; liniștit; liniștită; lojă; love; lucioasă; lumini; lumînări; cu lună; lung; magnific; mai; malul mării; melancolie; mister; mmmmm!; de neuitat; ninsoare; nopți; nor; parc; perfectă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); somnolență (2); a visa(2); visare(2); activitate; alarmă; alb; Alba ca Zăpada; amorțeală; ascensiune; asistent; azi; cald; calm; calmare; a căsca; cearcăne; ceas; copilărie; culcuș; dimineață; distruge; domn; doresc; dorință; dragoste; eliberare; energie; etern; a face nani; facultate; fior; frisoane; gras; grătar; Guvern; ideal; important; inel; insuficient; iubesc; iubire; împrospătare; închid ochii; îndeplinit; întrerupt; întuneric; lemn; leneveală; lenevie; liniști; liniștitor; lipsește; mărțișor; mereu; mort; Moș Ene; mult; muncă; mustăți; neajuns; necesar; neliniștit; obligatoriu; foarte obosit; obositor; odihnire; odihnit; ora
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alergat; alternativ; amar; angoasă; anxietate; arici; ascundere; atac de cord; atenție; bal; bătaie; bau; cal; curaj; curiozitate; de examene; de moarte; de rău; de viață; de vînător; demoni; deștept; drac; Dumnezeu; durată; examen; fantastic; femeie urîtă; film; film de groază; fior; fiori; furie; gîndaci; grea; groaza; groaznică; hăndrălău; horror; iepure; imaginație; incident; inexistent; iubita; înălțime; înfricoșat; înfricoșător; îngrijorare; îngrozit; înspăimîntătoare; înspăimîntător; lașitate; liniște; lucru; mereu; mister; năluci; neașteptat; nebunie; necaz; necredincios; necunoscut; neesențial; negativ; negru; nemișcat; nenorocire; nesigur; nevoie; niciodată; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alternativ; amar; angoasă; anxietate; arici; ascundere; atac de cord; atenție; bal; bătaie; bau; cal; curaj; curiozitate; de examene; de moarte; de rău; de viață; de vînător; demoni; deștept; drac; Dumnezeu; durată; examen; fantastic; femeie urîtă; film; film de groază; fior; fiori; furie; gîndaci; grea; groaza; groaznică; hăndrălău; horror; iepure; imaginație; incident; inexistent; iubita; înălțime; înfricoșat; înfricoșător; îngrijorare; îngrozit; înspăimîntătoare; înspăimîntător; lașitate; liniște; lucru; mereu; mister; năluci; neașteptat; nebunie; necaz; necredincios; necunoscut; neesențial; negativ; negru; nemișcat; nenorocire; nesigur; nevoie; niciodată; nu am
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vacanță (2); activitate; adesea; adunare; aiurea; alerga; amuțea; Ardeal; asfalt; seașază; ață; baltă; bătrîn; bunic; calm; calmare; casă; călătorie; comod; comportament; confortabil; contemplare; cui; cuțit; dement; divan; domol; dorește; dormea; a dormi; dragoste; ea; efort; eveniment; a nu face nimic; fior; frumos; fugea; pe fund; pe genunchi; gîndire; inactivitate; indiferență; închisoare; liniștită; loc; în loc; pe loc; locuință; locului; lucra; lucru; mare; la masă; mîndru; mult; nelămurire; nemișcare; noroc; odihna; odihnea; seodihnea; odihnesc; se odihnește; oră; la ore; pace; parc; în pat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cîini (4); examen (4); grea (4); groază (4); de întuneric (4); neîncredere (4); slăbiciune (4); tremur (4); anxietate (3); curaj (3); fantome (3); fobie (3); de moarte (3); negru (3); pericol (3); șerpi (3); tremură (3); tristețe (3); emoție (2); fiori (2); fricos (2); galben (2); impediment (2); insecte (2); înălțime (2); încercare (2); moarte (2); necaz (2); necunoscut (2); neliniște (2); noapte (2); nou (2); panică (2); pedeapsă (2); plăcere (2); plîns (2); sentiment (2); speriat (2); stres (2); supărare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
agita; agitație; alcoolic; Alzheimer; anxietate; baba; bătrîn; bătrînețe; băutură; cald; caldă; carne; carnea; casa; căldură; cățel; cianură; cîrnaț; convulsie; convulsii; copil; copilul; corpul; creanga; creangă; după deal; degera; deșteaptă; dinte; discurs; dîrdîie; a dîrdîi; durere; emoții, frig; emoționat; examene; familia; fior; frică, a-i fi frică; îi frig; frică/emoție; friguros; genuflexiuni; genunchii; gheață; greiere; își face griji; incertitudine; inconfort; iubire; încălzi; înfrigurat; înghețată; înlemni; întîmplare; lecție; leșina; marmură; a mișca; mișcare; mîini; murmur; neînghețat; neliniștit; nervi; nervos; nervozitate; noapte; om
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Dumnezeu (2); frumos (2); furie (2); grozav (2); înspăimîntător (2); mare (2); noapte (2); nor (2); pește (2); răsună (2); speriat (2); vara (2); zgomotos (2); afară; ascuns; așteptare; aur; bate; bine; bum-bum!; bum!; cal; calm; creion; drum; durere; eliberare; fior; forță; frică, plăcere; fricos; fulgere; furtuna; gălăgios; gîndire; groaznic; iarbă; Ilie; instant; interesant; înfricoșare; înfricoșător; întunecare; liniște; lumina; lumină puternică; luminos; măreție; melodie; mic; mină; negru; nouri negri; părinți; pericol; ploaie de vară; plop; plouă; primăvara; primăvară; produse; proeminent; punct
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întreg ansamblu de tehnologii și medii, nu sunt lipsite de durere, resuscitând trăirea corporal-umană în cadrul sistemului cyborgic. De asemenea, acestea provoacă, în rândul publicului, o senzație stranie, amestecând emoție și teroare, atracție și repulsie (în termeni deleuzo-guattarieniă, publicul resimțind un fior aproape visceral la receptare. Sentimentul este de asistare la o luptă între uman și nonuman, la un spectacol cu o întreagă desfășurare de forțe între om și animal, natural și tehnic. Prin urmare, conviețuirea dintre uman și tehnologic nu este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este că personalitatea acestui tip de angajat ușor de controlat, oarecum panicat, se află sub controlul complet al superiorului său. Nu e nevoie de mai mult decât o muștruluială întâmplătore sau o bătaie cu pumnul în masă pentru a da fiori acestui tip de angajat. Din perspectiva șefului lui Evelyn, incidentul nu are absolut nici o importanță. „Pur și simplu m-am enervat”, a spus el. „Angajații mei știu că sunt temperamental și, de obicei, nu mă pun la încercare. Însă greșeala
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
totul în cale, îți oferă cel puțin două trăiri extatice și te face să exclami năucită: „Doamne, ce-a fost asta?“. După furtună venea o ploaie vioaie de primăvară, mai blândă ca furtuna, dar nesfârșită, din aceea care-ți dă fiori din cap până-n picioare. Aici nu știu de câte ori atingeam culmea plăcerii. Am tot încercat să număr, dar întotdeauna le pierdeam șirul. Totul culmina cu la pièce de résistance, o repriză de ploaie mocănească în tempo rar, monoton, dar tocmai prin
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
III, 389). Finalmente, vidul va fi învestit cu atributele divinității. Fără să i se roage, Cioran transformă amenințarea în posibilitatea unui salt. Sentimentul acesta al stranietății ființei se răsfrânge adesea și asupra celor din jur. Iată: „În metrou, ieri seară. Fior insuportabil în fața acestor schelete învelite în carne” (I, 273). Luciditatea cinică îl mută pe Cioran în fantasmatic și macabru, așa încât până și popoarele i se par „niște cadavre ambulante” (I, 79). Cât despre cei care cred, adică au religia faptei
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
înspăimântă: nu are nici o temelie, reprezintă o improvizație, o tentativă, o aventură, și-mi pare atât de fragilă, de inconsistentă, de lipsită de realitate, încât nu mă pot gândi la ea și la condițiile ei fără să mă treacă un fior de groază. Viața nu e decât un spectacol, o fantezie a materiei. Am înceta să existăm dacă am ști cât suntem de ireali. Dacă vrei să trăiești, nu trebuie să te gândești la viață, nici s-o izolezi în univers
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
am simțit deodată solidar cu pământul, una cu el. Atingeam lutul Genezei, eram ca el, eram el. Moartea nu e decât întoarcere la ceea ce suntem” (II, 334). Este extazul unui păgân care simte în lume prezența lui Dumnezeu și trăiește fiorii identificării cu el. Altundeva, generată de Variațiunile Goldberg, aceeași stare: „În Luxembourg, am închis ochii și m-am lăsat în voia ecoului pe care-l trezea în mine această muzică «superesențială» (ca să vorbesc ca misticii). Nu mai exista nimic, afară de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mărturiseau o sfîșiere adîncă, de unde stă să izbucnească un strigăt de deznădejde. Cearta sporește în intensitate, iritarea crește, cînd, deodată, se aud în perete ciocănituri imperative, tot mai insistente ciocănituri. Sub această teroare fonică, nervozitatea celor de față, pătrunsă de fiori de teamă, deviază în anxietate. Spațiul concretitudinii care îi conține este agresat, în crescendo, de irațional. E drept că mai devreme un delegat al comitetului de bloc își făcuse apariția ca să-l felicite pe Mihai (totul se află, totul se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se suie în crăcile stejarului de la Scornicești și se distrează observîndu-l, hărțuindu-l, iar stejarul îi are în custodie pe ai săi pentru a nu-l supăra pe marele corb și ciorile frățești. Stop!; există mici și trecătoare, și zadarnice fioruri de luciditate (Alex, Irina, Val, Bunica), de revoltă, de evadare chiar, dar sînt anulate de forțele unui coșmar care nu suportă normalitatea. Așa se face că, în final, victimele, e adevărat, sub presiunea stăpînului, interior, îngenuncheat și el acum, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ne convine. Dacă la asta adăugăm talentul nostru de a trimite totul în banc, în anecdotic, în istorica noastră capacitate de adaptare la situație, în brațele unei filosofii a nesfârșitei negocieri cu propria-conștiință, a unei etici care îți oferă un fior mioritic, bun de folosit la nevoie... * * * Incapacitatea de a rosti corect cuvintele vinovat-nevinovat, este punctul final al unei tragedii adunată în resturile unui costum de clown. * * * Obosiți (istoviți) peste măsură de întrebări și îngrijorați de posibile răspunsuri, omul Popescu trece
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
luni cînd cei doi prieteni își revăd chipurile de altădată și chiar urcă pe o mini-scenă (al doilea cadru care se descoperă ochiului de spectator) pentru a juca un fragment dintr-o piesă cu și despre comuniști. Așa se strecoară fiorul întrebării repudiată multă vreme și care va crește pînă cînd va deveni o tortură: am fost sau n-am fost vinovat în timpul comunismului? A doua seară este și cea care determină acuzația personală, totul pornind de la o înscenare. Sunt aduse
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-l vezi, nici să-l visezi. / Cel balaur din păcate / Înghițise jumătate / Trup cu arme ferecate, / Trupușor de voinicel / Ce striga mereu din el: / "Sai, bădiță ortomane, / Că m-ajunge la ciolane! / Sai, bădiță, de mă scoate, / Că m-apuc' fiori de moarte!" / Iată-n lungul drumului / La puțul porumbului / Că venea, mări, venea / Pe balaur de-ntâlnea / Un viteaz de ortoman / Pe-un cal negru dobrogean. / "Măi balaur! striga el, / Lasă trupul tinerel, / Că te curm pe jumătate / Să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a face posibilă destrămarea legăturilor nefaste: "Terliță, / terliță, / prinde peliță, / peliță de os, / carne de tereac, / tereacul de leac. / Cine ap`-a be, leac a ave."368 Recitativul magic, încifrat, redeschide drumul existențial înspre lumea arhetipală de dinaintea creației, nepătrunsă de fiorul păcatului: "Canate conopate congapate / Corban cruce, / Cruce-n cer, / Cruce-n pământ, / Hulduc fă-l în sus, / fă-l în jos de la pământ, / Leac să fie" 369 sau "Meletică peletică / Pag conopagă / Cara gana carga cararara. / Cruce-n cer, / Cruce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
terestru. Ideea de continuitate se raportează la un orizont spiritual tradițional: roata, focurile, vetrele, inimile: Aici, pe aceste coline unde eu voi fi mai departe,/ roată,/ deal,/ inimă/." Legătura cu strămoșii, cu neamul, cu pământul, cu drumurile este străbătută de fiorul vrăjii: "Ialomița-ncet/ mi-a trecut prin piept/ Lungi drumuri de seară/ În mine au țesut/ Roțile de cară/ Ce m-au străbătut." ("Răsfrângere de câmpie") Ideea de sacrificiu în poezie, ca și în iubire, e condiția autodepășirii, în numele Astarteei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
veșnică moarte/ La care umbra de pe el/ pare să-l poarte." "Lespedea de gheață" ne trimite prin lugubrul ei, la mormântul Julietei: "În peștera aceasta e patul ei, iubitei/ Și perna ei de piatră și învelișul sfânt." Dragostea învăluită de fiorii morții pornește din Mihai Eminescu, dar îi lipsește voluptatea și senzualitatea caracteristice marelui poet. Trupul se supune metamorfozelor, se preface în pom, preot, aripi albastre, în pui, în șarpe sau " Iese un bărbat frumos și femeia lui". Imaginea morții este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
În 1961 apare volumul "Versuri", în care reînvie câteva cicluri mai vechi. "Amintiri din munții Bihariei" evocă în tablouri halucinante figura lui Bălcescu și a lui Iancu: "A pătruns prin frunze-n fapt de noapte/ Ca o lance albastră, un fior/ Moții răsculați cu seculare/ Răzbunări prin codri-acum răsar,/ Flăcări mari s-au despletit în zare/ Ca o mare fără de hotar." Este evocată întâlnirea dintre Iancu și Bălcescu care plănuiau unirea românilor cu maghiarii împotriva dușmanului comun. Poemul rezistă prin fragmentele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a nu auzi." Poetul este conștiința trează, lucru pe care îl pretinde și semenilor, reașează obiectele în gravitatea lor esențială, așa se explică lipsa de metafore, stilul direct, revărsarea tulburătoare în puternice șuvoaie culminând prin sublinierea necesarului traversat de un fior existențial. Critica l-a situat pe Adrian Păunescu în descendența lui Heliade Rădulescu, Macedonski, chiar a lui Minulescu, dar în poezia lui stăruie și lirismul lui Goga. Păunescu renunță însă la solemnitatea și ornamentalul poeziei acestuia din urmă. Versurile lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fără margini al sufletului, despre lumea de dincolo de moarte, despre vis și despre dragoste, despre un trecut care l-a obosit. Iată-l sentimental într-o evocare plină de candoare: "Mai dăinuiesc pe-ascuns în dormitoare/ Iluzii moarte și uitați fiori,/ buchete mici și veștede de flori/ Ce-ar fi rămas în vaza fără soare." 3 "Cântarea cetății lui Bucur" (1959), "Moartea morilor de vânt" (1961), "Inimă desenată (1964); mai cităm "Cheile somnului", "Cocoșii de vânt", "Solara noapte", Mâinile orelor", "Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]