5,548 matches
-
rotunjita si diametrul de 1,3 cm, situată median la baza creierului într-o cavitate a osului sfenoid denumită „șaua turcească”, posterior de chiasma optică. Are trei lobi: anterior, intermediar și posterior. Lobul anterior sau adenohipofiza reprezinta 75% din masa glandei, lobul intermediar 2% (redus la o simplă lamă epitelială aderentă la cel posterior), iar cel posterior sau neurohipofiza, restul. Adenohipofiza și lobul intermediar au origine embriologică comună, epitelială, iar neurohipofiza are origine nervoasă ca și hipotalamusul de care se leagă
Hipofiză () [Corola-website/Science/306082_a_307411]
-
Markerii autoimunității tiroidiene: anticorpii antiperoxidazici (TPO) crescuți în hashimoto, a antitireoglobulinici (atc Tg) UP în tir Hasimoto, a antireceptori TSH (TRAb) UP în b Basedow. Explorarea morfologică a tiroidei. Ecografia. Tireoscintigrma TC/IRM. Gușa endemică Orice creștere în volum a glandei tiroide. Necesarul de iod: Perioada prepubertară, adolescenți și adulți = 150 microg/zi, gravide și lăuze = 200 microni/zi. Tablou clinic. Tumefierea regiunii cervicale anterioare, senzație de constricție la nivelul gâtului, senzație de „nod în gât”, tulburări de memorie, întârziere de
Hipofiză () [Corola-website/Science/306082_a_307411]
-
iar urechile mici. Majoritatea speciilor au câte cinci degete la picioare, dar unele genuri ("Cynictis", "Bdeogale" și "Suricata") posedă doar patru pe picioarele posterioare și anterioare sau numai pe cele posterioare. Ghearele sunt destul de lungi și neretractile, adaptate pentru săpat. Glandele anale se deschid într-o sac sau pungă din jurul anusului. Numărul de dinți este 36-40, a treia pereche de molari este absentă. Mangustele trăiesc prin locuri deschise sau în păduri și sunt active atât ziua, cât și noaptea. Majoritatea speciilor
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
ascuțit, urechi mici și rotunjite, dispuse pe ambele laturi ale capului. La mâini și la picioare au câte 4 sau 5 degete, prevăzute fiecare cu gheare lungi și ascuțite, pe care le folosesc la săpat. Toate speciile de manguste posedă glande anale pentru marcarea cu miros și toate au un simț dezvoltat al văzului, mirosului și auzului. Culoarea blănii variază în funcție de specie și mediul înconjurător - pot exista variații în cadrul unei singure specii, în funcție de habitatul specific. Aceasta pentru ca fiecare comunitate să se
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
de asemenea întâlnită în perechi este nocturnă. Mangustele au teritoriul lor, dar sunt excesiv teritoriale și tolerează alte animale, chiar și alte manguste. Marimea teritoriilor variază, adesea, în funcție de disponibilitatea hranei dar sunt de obicei marcate în punctele cheie cu ajutorul secreților glandelor anale. Mangustele sociale - mangusta pitică, galbenă, dungată și suricată trăiesc în grupuri bine organizate. Nu este neobișnuit ca toate cele trei tipuri de animale să fie întâlnite trăind în armonie pe același teritoriu întins, chiar dacă nu prea se bagă în
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
de 2 tipuri: unele sunt mari, conducând în cavitățile naturale (gură, nas etc.) iar altele sunt mici, de-abia vizibile cu ochiul liber, dar bine vizibile cu lupa. Ultimele răspund fie foliculilor piloși (din acestea răsar fire de păr), fie glandelor sudoripare ecrine (porii). Toate orificiile, dar mai ales cele mari, precum și cele foliculare, sunt intens populate de microbi, fenomen ce explică frecvența mare a foliculitelor. Orificiile foliculare reprezintă totodată și locul unde absorbția percutanată a apei, electroliților, medicamentelor (unguente, creme
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
nervi. O structură tegumentară mai deosebită este linia apocrină. Ea se întinde de la axilă, în regiunea mamelonară și coboară convergent lateral spre perineu. Este alcătuită din aglomerări celulare clare ce, structural, se apropie de celulele glandulare mamare. În această accepțiune glanda mamară poate fi privită ca o glandă apocrină enormă cu o structură corelată cu funcția sa secretorie. Între modalitatea secretorie a glandei mamare și glandele apocrine sunt relații apropiate, în sensul că: Anexele cutanate sunt reprezenate de fanerele și glandele
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
linia apocrină. Ea se întinde de la axilă, în regiunea mamelonară și coboară convergent lateral spre perineu. Este alcătuită din aglomerări celulare clare ce, structural, se apropie de celulele glandulare mamare. În această accepțiune glanda mamară poate fi privită ca o glandă apocrină enormă cu o structură corelată cu funcția sa secretorie. Între modalitatea secretorie a glandei mamare și glandele apocrine sunt relații apropiate, în sensul că: Anexele cutanate sunt reprezenate de fanerele și glandele pielii. Fanerele sunt organe anexe ale pielii
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
perineu. Este alcătuită din aglomerări celulare clare ce, structural, se apropie de celulele glandulare mamare. În această accepțiune glanda mamară poate fi privită ca o glandă apocrină enormă cu o structură corelată cu funcția sa secretorie. Între modalitatea secretorie a glandei mamare și glandele apocrine sunt relații apropiate, în sensul că: Anexele cutanate sunt reprezenate de fanerele și glandele pielii. Fanerele sunt organe anexe ale pielii diferențiate la suprafața ei, cu funcție de apărare a organismului, fiind prezente la om sub forma
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
din aglomerări celulare clare ce, structural, se apropie de celulele glandulare mamare. În această accepțiune glanda mamară poate fi privită ca o glandă apocrină enormă cu o structură corelată cu funcția sa secretorie. Între modalitatea secretorie a glandei mamare și glandele apocrine sunt relații apropiate, în sensul că: Anexele cutanate sunt reprezenate de fanerele și glandele pielii. Fanerele sunt organe anexe ale pielii diferențiate la suprafața ei, cu funcție de apărare a organismului, fiind prezente la om sub forma unghiilor și a
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
glanda mamară poate fi privită ca o glandă apocrină enormă cu o structură corelată cu funcția sa secretorie. Între modalitatea secretorie a glandei mamare și glandele apocrine sunt relații apropiate, în sensul că: Anexele cutanate sunt reprezenate de fanerele și glandele pielii. Fanerele sunt organe anexe ale pielii diferențiate la suprafața ei, cu funcție de apărare a organismului, fiind prezente la om sub forma unghiilor și a părului. Unghia (unguis) este formată dintr-o lamă cornoasă dură, distală, numită corpul unghiei (corpus
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
capului, pe față la bărbat, în axile, în regiunea pubiană, pe torace și abdomen (la bărbat). Foliculul pilosebaceu reprezintă o invaginație în profunzime a pielii, care prin vârful său ajunge până în hipoderm. El conține firul de păr și are anexate glanda sebacee și un o fibră musculară netedă, mușchiul piloerector. Glanda sebacee este glanda acinoasă (în ciorchină). Ea o holocrină, sebumul secretat luând naștere prin degenerescența groasă a celulelor care căptușesc pereții glandei. În regiunile numite seboreice (nas, frunte, menton, ureche
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
pe torace și abdomen (la bărbat). Foliculul pilosebaceu reprezintă o invaginație în profunzime a pielii, care prin vârful său ajunge până în hipoderm. El conține firul de păr și are anexate glanda sebacee și un o fibră musculară netedă, mușchiul piloerector. Glanda sebacee este glanda acinoasă (în ciorchină). Ea o holocrină, sebumul secretat luând naștere prin degenerescența groasă a celulelor care căptușesc pereții glandei. În regiunile numite seboreice (nas, frunte, menton, ureche, mediosternal etc.) aceste glande sunt hipertrofiate, conferind regiunilor respective o
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
abdomen (la bărbat). Foliculul pilosebaceu reprezintă o invaginație în profunzime a pielii, care prin vârful său ajunge până în hipoderm. El conține firul de păr și are anexate glanda sebacee și un o fibră musculară netedă, mușchiul piloerector. Glanda sebacee este glanda acinoasă (în ciorchină). Ea o holocrină, sebumul secretat luând naștere prin degenerescența groasă a celulelor care căptușesc pereții glandei. În regiunile numite seboreice (nas, frunte, menton, ureche, mediosternal etc.) aceste glande sunt hipertrofiate, conferind regiunilor respective o onctuozitate și o
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
El conține firul de păr și are anexate glanda sebacee și un o fibră musculară netedă, mușchiul piloerector. Glanda sebacee este glanda acinoasă (în ciorchină). Ea o holocrină, sebumul secretat luând naștere prin degenerescența groasă a celulelor care căptușesc pereții glandei. În regiunile numite seboreice (nas, frunte, menton, ureche, mediosternal etc.) aceste glande sunt hipertrofiate, conferind regiunilor respective o onctuozitate și o reactivitate particulară. Funcția acestor glande este endocrino-dependentă (sistemul hipofizo-steroidic cortico-suprarenal și sexual). Ele secretă grăsimea pielii, care unge stratul
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
o fibră musculară netedă, mușchiul piloerector. Glanda sebacee este glanda acinoasă (în ciorchină). Ea o holocrină, sebumul secretat luând naștere prin degenerescența groasă a celulelor care căptușesc pereții glandei. În regiunile numite seboreice (nas, frunte, menton, ureche, mediosternal etc.) aceste glande sunt hipertrofiate, conferind regiunilor respective o onctuozitate și o reactivitate particulară. Funcția acestor glande este endocrino-dependentă (sistemul hipofizo-steroidic cortico-suprarenal și sexual). Ele secretă grăsimea pielii, care unge stratul cornificat al epidermusului și părul, îi apără de apă, microorganisme, înmoaie pielea
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
o holocrină, sebumul secretat luând naștere prin degenerescența groasă a celulelor care căptușesc pereții glandei. În regiunile numite seboreice (nas, frunte, menton, ureche, mediosternal etc.) aceste glande sunt hipertrofiate, conferind regiunilor respective o onctuozitate și o reactivitate particulară. Funcția acestor glande este endocrino-dependentă (sistemul hipofizo-steroidic cortico-suprarenal și sexual). Ele secretă grăsimea pielii, care unge stratul cornificat al epidermusului și părul, îi apără de apă, microorganisme, înmoaie pielea. Canalele glandelor sebacee se deschid de obicei în sacii pieloși. Glandele sudoripare sunt tubulare
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
hipertrofiate, conferind regiunilor respective o onctuozitate și o reactivitate particulară. Funcția acestor glande este endocrino-dependentă (sistemul hipofizo-steroidic cortico-suprarenal și sexual). Ele secretă grăsimea pielii, care unge stratul cornificat al epidermusului și părul, îi apără de apă, microorganisme, înmoaie pielea. Canalele glandelor sebacee se deschid de obicei în sacii pieloși. Glandele sudoripare sunt tubulare, fiind terminate cu un glomerul secretor. Ele sunt de două tipuri: glandele ecrine mai mici, dispuse aproape toată suprafața corpului și care se deschid direct la suprafața epidermului
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
particulară. Funcția acestor glande este endocrino-dependentă (sistemul hipofizo-steroidic cortico-suprarenal și sexual). Ele secretă grăsimea pielii, care unge stratul cornificat al epidermusului și părul, îi apără de apă, microorganisme, înmoaie pielea. Canalele glandelor sebacee se deschid de obicei în sacii pieloși. Glandele sudoripare sunt tubulare, fiind terminate cu un glomerul secretor. Ele sunt de două tipuri: glandele ecrine mai mici, dispuse aproape toată suprafața corpului și care se deschid direct la suprafața epidermului prin pori și glandele apocrine, mult mai mari, dispuse
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
care unge stratul cornificat al epidermusului și părul, îi apără de apă, microorganisme, înmoaie pielea. Canalele glandelor sebacee se deschid de obicei în sacii pieloși. Glandele sudoripare sunt tubulare, fiind terminate cu un glomerul secretor. Ele sunt de două tipuri: glandele ecrine mai mici, dispuse aproape toată suprafața corpului și care se deschid direct la suprafața epidermului prin pori și glandele apocrine, mult mai mari, dispuse numai la nivelul axelor, în jurul mamelonului și la perineu. Glandele ecrine elimină produsul fără a
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
de obicei în sacii pieloși. Glandele sudoripare sunt tubulare, fiind terminate cu un glomerul secretor. Ele sunt de două tipuri: glandele ecrine mai mici, dispuse aproape toată suprafața corpului și care se deschid direct la suprafața epidermului prin pori și glandele apocrine, mult mai mari, dispuse numai la nivelul axelor, în jurul mamelonului și la perineu. Glandele ecrine elimină produsul fără a modifica structura celulelor, ce rămân intacte: sudoarea elaborată de ele e apoasă și bogată în săruri, cu un pH acid
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
Ele sunt de două tipuri: glandele ecrine mai mici, dispuse aproape toată suprafața corpului și care se deschid direct la suprafața epidermului prin pori și glandele apocrine, mult mai mari, dispuse numai la nivelul axelor, în jurul mamelonului și la perineu. Glandele ecrine elimină produsul fără a modifica structura celulelor, ce rămân intacte: sudoarea elaborată de ele e apoasă și bogată în săruri, cu un pH acid, fără conținut proteic sau părți din celulele secretante. Glandele apocrine sunt merocrine: secreția lor rezultă
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
axelor, în jurul mamelonului și la perineu. Glandele ecrine elimină produsul fără a modifica structura celulelor, ce rămân intacte: sudoarea elaborată de ele e apoasă și bogată în săruri, cu un pH acid, fără conținut proteic sau părți din celulele secretante. Glandele apocrine sunt merocrine: secreția lor rezultă în parte din eliminarea unei părți din celulele secretante. Ele intră în funcție după pubertate, fapt ce arată endocrino-dependența lor. Ele se varsă în infundibulul folicular, sudoarea lor este mai viscoasă, mai bogată în
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
părți din celulele secretante. Ele intră în funcție după pubertate, fapt ce arată endocrino-dependența lor. Ele se varsă în infundibulul folicular, sudoarea lor este mai viscoasă, mai bogată în proteine și are un pH neutru, ceea ce explică infecția lor frecventă. Glandele sudoripare secretă sudoarea, care conține mari cantități de apă și, evaporând-o reglează astfel temperatura corpului. În afară de apă sudoarea conține produsele metabolismului azotat (ureea) și diferite săruri.
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
viteze etc.n line frequency, gearbox etc. Unii rulmenți folosesc grăsime mai vâscoasa pentru lubrifiere, care este împinsă în spațiile dintre suprafețele rulmentului,cunoscut sub numele de "ticsire". Grăsimea este ținută în loc de către plastic, piele, sau garnitură (de asemenea numită "glanda") ce acoperă marginile din interiorul și exteriorul cursei rulmentului pentru a nu permite grăsimii să iasă. Rulmenții trebuiesc de asemenea ticsiți și cu alte materiale.Istoria arată că rotile de la mașinile pe șine foloseau rulmenți cu manșon ticsiți cu "deșeuri
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]