9,375 matches
-
Marii Excentrici. Va trebui să dăm o lectură mai atentă a Textului. În orice caz, când Cilindrul se reumple cu Energie, Pistonul urcă din nou În Punctul Mort Superior și realizează Compresia Maximă. E așa-numitul tsimtsum. Și acolo, iată gloria Big-Bang-ului, Explozia și Expansiunea. Țâșnește o Scânteie, amestecul scapără și ia foc, asta este, zice manualul, unica Fază Activă a Ciclului. Dar vai, vai și-amar dacă În amestec pătrund cochiliile, acele qelippot, stropi de materie impură cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
tânăr, fiu natural al cuiva pe care dumneata nici măcar nu cutezi să ți-l Închipui: vreau să-l fac să urce În faimă și onoruri. E sărac În talent, dumneata o să fii sufletul lui secret. Scrie, și trăiește În umbra gloriei lui, numai dumneata și cu mine o să știm că e a dumitale, Kelley. Și iată-mă, de ani de zile stilizând la trame care pentru regină și pentru Întreaga Anglie trec sub numele acestui tânăr palid. If I have seen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de Tine, my Dark Lady. Ce oroare să aud numele tău de pe buzele lui de saltimbanc (nu știam că, spirit duplicitar și Înlocuitor, el căuta asta pentru Bacon). — Destul, i-am spus. M-am săturat să mai construiesc În umbra gloriei tale. Scrie tu pentru tine. Nu pot, mi-a răspuns, cu privirea cuiva care a văzut un Strigoi. El nu-mi dă voie. — Cine, Dee? — Nu, Verulam. Nu ți-ai dat seama că acum el e cel care conduce jocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
-l vei Înșela făcându-l să cadă În groapă, cum ai făcut cu ceilalți naivi. Află tu, Saint-Germain, că nu există crimă, artificiu nefast, capcană criminală pe care noi să nu le fi inventat Înaintea voastră, pentru cea mai mare glorie a Dumnezeului nostru care Îndreptățește mijloacele! Câte capete Încoronate nu am făcut noi să cadă În noaptea ce nu are dimineață, În capcane cu mult mai subtile, ca să obținem stăpânirea lumii! Și acum tu vrei să ne Împiedici ca, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
o să rămâi pe dinafara acestui mare joc. Dacă taci, ești pierdut. Vorbind, o să iei parte la victorie. Pentru că, adevăr Îți zic ție, În noaptea asta tu, eu și noi toți ne aflăm În Hod, sefirotul splendorii, al maiestății și al gloriei, Hod, care guvernează magia ceremonială și rituală, Hod, momentul În care se deschide eternitatea. Acest moment l-am visat timp de secole. Vei vorbi și te vei alătura acelora care, singurii, după revelația ta, se vor putea declara Stăpânii Lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
nici n-ar fi putut vreodată să indice, unde se afla Ombilicul Lumii. În timp ce haita diabolicilor, Încremenită pentru o clipă În fața fenomenului, Începea iarăși să vocifereze, mi-am spus că istoria aceea se Încheiase cu adevărat. Dacă Hod este sefirotul Gloriei, Belbo avusese această glorie. Un singur gest neînfricat Îl reconciliase cu Absolutul. 114 Pendulul ideal se compune dintr-un fir foarte subțire, incapabil să opună rezistență la flexiune și torsiune, de lungime L, de care, În centrul său de gravitație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
putut vreodată să indice, unde se afla Ombilicul Lumii. În timp ce haita diabolicilor, Încremenită pentru o clipă În fața fenomenului, Începea iarăși să vocifereze, mi-am spus că istoria aceea se Încheiase cu adevărat. Dacă Hod este sefirotul Gloriei, Belbo avusese această glorie. Un singur gest neînfricat Îl reconciliase cu Absolutul. 114 Pendulul ideal se compune dintr-un fir foarte subțire, incapabil să opună rezistență la flexiune și torsiune, de lungime L, de care, În centrul său de gravitație, e prinsă o greutate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Cine spusese că turla asta de Notre-Dame-de-la-Brocante servea „à suspendre Paris au plafond de l’univers“? Dimpotrivă, el servea la suspendarea universului de propria-i turlă - e firesc, nu-i el Ersatz-ul Pendulului? Cum Îl numiseră? Supozitor solitar, obeliscul gol, glorie a sârmei, apoteoza pilonului, altarul aerian al unui cult idolatru, albină În inima rozei vânturilor, trist ca o ruină, colos pocit de culoarea nopții, simbol diform al forței inutile, miracol absurd, piramidă indiferentă, chitară, călimară, telescop, prolix ca discursul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cele mai semnificative, deci se Învăța totul pe dinafară, pentru că orice frază era un citat semnificativ. Când se făcuse liniște, Terzi vorbise cu o voce răgușită, care abia se auzea. Zisese: „Cetățeni, prieteni. După atâtea sacrificii grele... iată-ne aici. Glorie celor căzuți pentru libertate“. Atât. Și dispăruse Înăuntru. În vremea asta mulțimea urla, partizanii Înălțau pistoalele-mitralieră, puștile Sten, flintele, vechile puști nouăzeci și unu și trăgeau salve de sărbătoare, cartușele goale căzând peste tot, și copiii vârându-se printre picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și Providența și Complotul Arhonților? Poate că Încă n-am Înțeles totul, Îmi lipsește un spațiu, un interval. Unde am citit că În clipa finală, când viața, suprafață peste suprafață, s-a impregnat de experiență, știi totul, taina, puterea și gloria, de ce te-ai născut, de ce mori și faptul că ar fi putut să fie totul altfel? Ești Înțelept. Dar cea mai mare Înțelepciune, În momentul acela, este că știi că ai aflat prea târziu. Înțelegi totul când nu mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
refac viața. Baudelaire, în delirul său mistico-artistic, și probabil pe fondul maladiilor mentale provocate de sifilis - din a cărei cauză moare la 46 de ani în 1867, înalța ectenii diavolului, cum, spre exemplu, reiese clar din poezia Litaniile lui Satan: Glorie și mărire ție,Satan, în înălțimile Cerului, unde tu domneai, și-n profunzimile Infernului, unde, învins, tu visezi în liniște! Fă ca sufletul meu, într-o zi, sub arborele științei, Alături de tine să se odihnească... Pe parcursul a cinci volume ce
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
cînd În cînd, cîte o luptă pe cinste. — Pentru mine e o chestiune personală. Părinții mei de abia Își mai vorbesc de cînd a Început războiul de acasă, din Bosnia, dar credeam că o să vină să vadă momentul meu de glorie. Nu vor veni la expoziție, Însă. Mă gîndeam că ai putea tu să-i convingi, poate, spune ea timid. — Cine, eu? Dar nici nu-i cunosc. Susan rîde: — Ei, bine, asta e chestia cea mai ciudată. Ani la rînd ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Yssan le ridică ziua. Doar o cale să stea zidurile: să zidească În ele jertfă. Îi spune să petreacă noaptea afară, lîngă ziduri și să Întrebe pe fiecare om care trece după miezul nopții dacă vrea să fie martir pentru gloria Domnului. Pe atunci, bunicii mei avea deja cinci copii, patru fete, un băiat. Două fete ies seara, la băieți, fără să asculte ce le-a spus părinții. CÎnd trece prima fată, bunicu’ o Înșfacă și o Întreabă mînios dacă Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
să rîdă, cum urmăresc ei fiece capriciu al modei, fluturîndu-și cozile lor tinere și tari și Își fac să lucească În lumină coarnele perfect lustruite. Și sînt gata să lucreze douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, șapte zile din șapte, pentru gloria companiei. CÎnd se cere liniște pentru Începerea Întrunirii, Diavolul s-a hotărît deja să ia cuvîntul În favoarea libertății. Nu mai puțin decît oamenii, diavolii nu ar trebui să muncească mai mult de opt ore pe zi pentru colectiv. În restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
În zilele noastre sexul este atît de neglijat, nu ne mai bucurăm de ‘viața sportivă’ de care beneficiau Înaintașii noștri. Am pus pariu cu el pe o Carte Albastră originală dacă reușește.“ Cartea Albastră era publicată lunar În anii de glorie ai cartierului cu felinare roșii, conținînd liste cu toate bordelurile de lux, inclusiv cu poze ale celor mai frumoase fete, cu prețuri cu tot. O Carte Albastră originală este o miză mare, valorează foarte mult pe piața cărților rare, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
se zărea o jartieră din dantelă. Fran, care aparținea unei generații ce considera că a purta ciorapi cu jartiere era emblema supunerii și disconfortului, pe lângă urmele pe care le lăsau pe coapse, fu revoltată. Pentru ce luptaseră Emmeline Pankhurst și Gloria Steinem? Probabil, șopti o voce în mintea ei, pentru dreptul de a alege după pofta inimii între ciorapii cu jartiere și dresurile ca de uniformă, dar după șase pahare de sangria, Fran se hotărî s-o ignore. Se sprijini deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
închipuia că obținea întotdeauna ceea ce voia de la reporterii lui. Din câte auzise, avea talentul să-i facă să asiste la o întâlnire a consiliului parohial după alta convinși că, asemenea lui Clark Kent, avea să vină și momentul lor de glorie. După ce plecă, se întrebă pentru o fracțiune de secundă cum ar arăta copilul lui. Apoi ridică receptorul și dădu un telefon. Norman Jones, avocatul familiei Tyler, nu era una din persoanele care împărtășeau sentimentul general de venerație pentru fondatorul ziarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
privire plină de afecțiune întreaga redacție. Se simțea mai bine aici decât acasă. O știu deja. Cincisprezece august. Doamne, nu mai era mult. Oare reușea Fran să pună la punct Fair Exchange până atunci și să le fure momentul de glorie? La naiba, cu siguranță avea să încerce. — Bun. Atunci termenul pe care ni-l vom fixa este șapte august. — Oare ne putem încadra în timp? Fran zâmbi larg. — Ar fi cazul să o facem, la naiba, sau o să rămânem pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
cred că s-ar putea să se dovedească un adevărat succes. — Felicitări. O meriți. Îi făcu ștrengărește cu ochiul. — Maică-ta o să fie foarte dezamăgită. — Mulțumesc, tată. Își aminti de ceva care avea să-i evoce propriile lui zile de glorie. — Mâine e Gala Premiilor Regionale. Să-mi ții pumnii. Și încă o dată tatăl ei adevărat fu cel care-i răspunse: — Sigur. Meriți să câștigi de data asta. Sincer. Rămâi la cină? Avem un ghiveci delicios. Ben și Fran se priviră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
un prieten, pentru că deja mă plictisisem de prieteni. Mai bine te-nțelegi cu un dușman decât cu un prieten. Prima a fost în ’94. L-am bătut pe unu’, c-ar fi vrut să ne dea în primire cu magazinul Gloria. În față la cinematograf e un magazin, un supermarket d-ăsta. La cinema Gloria, în Titan. Am spart pe ăla și el ar fi vrut drept, să-i dăm și lui dreptul, că ne-a văzut și... și ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
dușman decât cu un prieten. Prima a fost în ’94. L-am bătut pe unu’, c-ar fi vrut să ne dea în primire cu magazinul Gloria. În față la cinematograf e un magazin, un supermarket d-ăsta. La cinema Gloria, în Titan. Am spart pe ăla și el ar fi vrut drept, să-i dăm și lui dreptul, că ne-a văzut și... și ne-a spus cineva chestia asta, că ne cere drept, că, dacă nu-i dăm drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cartea, cu alt stil și cu expansiuni impresioniste. Ci acei cari duc mai departe gîndul autorului și plăsmuiesc lumi noi de idei, utilizîndu-i doar ca punct de plecare și pretext. Criticul acesta încetează de a fi un maniac care distribuie gloria și nemurirea sau un scriitor constrîns să-și exercite fantezia ca să-și eschiveze opinia”. De o parte avem, așadar, o „critică creatoare” ( G. Călinescu o va teoretiza, mai tîrziu, în termeni aproape identici); de cealaltă - magistratura didactică, descriptiv-clasificatoare, fără acces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
unor emoțiuni intime — e ceva antiliterar și nelogic, mai ales cînd se vorbește de lărgirea domeniului poetic. Introducînd elemente nouă de inspirație nu trebuie să elimini altele, să sacrifici ceea ce are tot atîta valoare poetică”. Modernismul „din care își fac glorie” reprezentanții noilor curente e, în opinia lui Densusianu, „mai mult superficial, o atitudine căutată, o posă”. Poezia futuriștilor va fi taxată în consecință pentru exterioritatea artificială, haotică, imatură, plebee și pentru antiindividualismul uniformizant care „trădează artificialitate și chiar ceva confuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
literare și artistice. În cele din urmă, inovatorii sucombau sau triumfau (...). Astăzi însă (...) îndrăznețul și bizarul e primit cu un relativ calm, mult mai puțin propice zarvei de odinioară, căci fenomenul e de acum cunoscut și clasat (...). Cei pe care gloria efemeră de a mistifica și epata îi ispitește au dreptul să creadă că oamenii sînt, de acum, blazați și inerți. De fapt, li s-a urît de cînd cu exhibiția”. Totuși, într-o altă scrisoare - 1 august 1921, scrisă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu se impune ca mobilele lui Brumărescu, ci e rezultatul necesităților materiale și al efortului colectiv al unei epoci. Stilul impus de edilii cretini pornește și din concepția greșită că neamul românesc și-a trăit epocele de adevărată și mare glorie. Adevărul este că întregul trecut din piesele lui Delavrancea nu valorează cît răstimpul scurt al celor patru ani din care a ieșit statul de azi. Adevărata istorie a românilor de-abia se deschide. Cultura românească începe prin a fi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]