6,001 matches
-
a simți gust/miros). Simțul gustativ este corelat, cel mai adesea, cu domeniul preferințelor personale abstracte. Această deplasare semantică afectează atât verbele care exprimă percepția gustativă, cât și nominalul gust: • domeniul verbal (35) De obicei, nu gust glumele lui. (36) Gust mai mult jazz-ul decât rock-ul. • domeniul nominal (37) Nu are gusturi rele în ce privește muzica pe care o ascultă. Simțul olfactiv este corelat cu domeniul abstract predictiv. Cel mai frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a mirosi dezvoltă sensuri din
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și pentru percepțiile de contact (a simți), discutând comparativ configurațiile semantico-sintactice la care participă acestea. În cazul verbelor de percepție intențională, vom semnala global trăsăturile unităților prototipice pentru cele cinci tipuri de percepție (a privi, a asculta, a atinge, a gusta, a mirosi), insistând asupra asemănărilor și diferențelor de comportament sintactic față de verbele din prima clasă. Verbele de percepție evidențială (a arăta, a suna, a mirosi) vor fi analizate individual, semnalând trăsăturile care le apropie sau care le diferențiază între ele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
asupra trăsăturilor care le diferențiază față de corespondentele lor din prima clasă analizată. Se disting următoarele verbe reprezentative pentru percepția intențională: a se uita, a privi (percepția vizuală), a asculta (percepția auditivă), a atinge (percepția tactilă), a mirosi (percepția olfactivă), a gusta (percepția gustativă). Verbele de percepție intențională permit, în sens larg, aceleași tipare sintactice ca verbele de percepție nonintențională: pot avea utilizări absolute, apar în structuri cu două argumente și în configurații reorganizate cu predicație secundară. 5.1. Utilizări absolute ale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
miros], ca în exemplele de mai jos, în care, în poziția categoriei vide, se poate "citi" parfum/mâncare etc.: (174) Multe persoane intră și miros, dar nu cumpără nimic. (175) Câinii miros, apoi se îndepărtează lătrând. În cazul verbului a gusta, folosit cu sensul primar, saturarea referențială se re- alizează prin activarea trăsăturilor [+Arbitrar] [+Substanță alimentară]: (176) Nu mănâncă orice, întâi miros, gustă puțin și abia când sunt sigure că nu e nimic dubios, mănâncă. (gradinavisata.wordpress.com) 5.2. Verbele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
intră și miros, dar nu cumpără nimic. (175) Câinii miros, apoi se îndepărtează lătrând. În cazul verbului a gusta, folosit cu sensul primar, saturarea referențială se re- alizează prin activarea trăsăturilor [+Arbitrar] [+Substanță alimentară]: (176) Nu mănâncă orice, întâi miros, gustă puțin și abia când sunt sigure că nu e nimic dubios, mănâncă. (gradinavisata.wordpress.com) 5.2. Verbele de percepție intențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție intențională pot apărea, asemenea verbelor de percepție nonintențională, în structuri cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
frecvent glisări semantice în zona emoționalului (191) sau a realizărilor abstracte (192): (191) Discursul lui ne-a atins ("ne-a emoționat") . (192) Cercetătorii de la Universitatea Cambridge susțin că dezvoltarea creierului uman a atins stadiul final. (www.jurnalul.ro) * Verbul a gusta selectează, în utilizarea senzorială, referenți care au inerentă trăsătura semantică [+Proprietate gustativă]. În poziția celui de-al doilea argument al verbului a gusta poate apărea un grup nominal sau o construcție prepozițională partitivă: (193) Nu gusta mâncarea/din mâncare în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de la Universitatea Cambridge susțin că dezvoltarea creierului uman a atins stadiul final. (www.jurnalul.ro) * Verbul a gusta selectează, în utilizarea senzorială, referenți care au inerentă trăsătura semantică [+Proprietate gustativă]. În poziția celui de-al doilea argument al verbului a gusta poate apărea un grup nominal sau o construcție prepozițională partitivă: (193) Nu gusta mâncarea/din mâncare în timp ce gătești! În cazul verbului a gusta, glisările semantice se produc spre o zonă mai subiectivă, cea a preferințelor personale. Obiectul verbului de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
jurnalul.ro) * Verbul a gusta selectează, în utilizarea senzorială, referenți care au inerentă trăsătura semantică [+Proprietate gustativă]. În poziția celui de-al doilea argument al verbului a gusta poate apărea un grup nominal sau o construcție prepozițională partitivă: (193) Nu gusta mâncarea/din mâncare în timp ce gătești! În cazul verbului a gusta, glisările semantice se produc spre o zonă mai subiectivă, cea a preferințelor personale. Obiectul verbului de percepție se realizează printr-un nominal cu referință abstractă: (194) Oamenii ca el nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care au inerentă trăsătura semantică [+Proprietate gustativă]. În poziția celui de-al doilea argument al verbului a gusta poate apărea un grup nominal sau o construcție prepozițională partitivă: (193) Nu gusta mâncarea/din mâncare în timp ce gătești! În cazul verbului a gusta, glisările semantice se produc spre o zonă mai subiectivă, cea a preferințelor personale. Obiectul verbului de percepție se realizează printr-un nominal cu referință abstractă: (194) Oamenii ca el nu prea gustă glumele de acest fel. 5.2.2. Obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din mâncare în timp ce gătești! În cazul verbului a gusta, glisările semantice se produc spre o zonă mai subiectivă, cea a preferințelor personale. Obiectul verbului de percepție se realizează printr-un nominal cu referință abstractă: (194) Oamenii ca el nu prea gustă glumele de acest fel. 5.2.2. Obiectul direct realizat prin GComplcă Cu excepția verbului a mirosi "a intui", verbele de percepție intențională nu admit realizarea obiectului direct prin propoziții conjuncționale. Această trăsătură are legătură cu distincția percepție directă-percepție indirectă. Verbele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pe cine are în față. (200) Privește ce vrea. (201) Ascultă ce muzică vrei! (202) Ascultă pe cine vrei! vs (203) Privesc unde răsare soarele 141. (204) Miroase unde i se pare că ar putea găsi ceva de mâncare. (205) Gustă când ți se face foame! Dezambiguizarea sensurilor se poate face contextual: în exemplul (200), se poate exprima percepția auditivă (Ascultă pe cine vrei! > "Ascultă muzica cui vrei!") sau un raport care depășește sfera percepțiilor (Ascultă pe cine vrei! >"Ia în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
între pasivul cu a fi și pasivul cu se și care sunt efectele concomitente cu pasivizarea. Ne vom referi atât la situații în care verbele de percepție (a vedea, a auzi, a privi, a asculta, a simți, a atinge, a gusta, a mirosi) sunt folosite cu sensul primar perceptual, cât și la situații în care verbele înregistrează alte sensuri, mai apropiate sau mai îndepărtate de domeniul perceptual. * A vedea (a) A vedea "a percepe vizual" (nonintențional, perceptual) cu trăsătura [+Prezent] satisface
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Verbele de percepție de contact par să fie neutre la distincția pasiv prototipic - pasiv reflexiv (288-289); verbul a atinge acceptă în mod firesc pasivizarea atunci când se îndepărtează de sensul perceptual, actualizând un sens mai abstract (290): ACTIV PASIV (288) Bucătăreasa gustă mâncarea. > (288') Se gustă mâncarea./ Mâncarea este gustată. (289) Unii clienți miros florile. > (289') Se miros florile./ Florile sunt mirosite... (290) Am atins pragul maxim. > (290') S-a atins pragul maxim./ A fost atins pragul maxim. Situațiile distinse pentru fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
contact par să fie neutre la distincția pasiv prototipic - pasiv reflexiv (288-289); verbul a atinge acceptă în mod firesc pasivizarea atunci când se îndepărtează de sensul perceptual, actualizând un sens mai abstract (290): ACTIV PASIV (288) Bucătăreasa gustă mâncarea. > (288') Se gustă mâncarea./ Mâncarea este gustată. (289) Unii clienți miros florile. > (289') Se miros florile./ Florile sunt mirosite... (290) Am atins pragul maxim. > (290') S-a atins pragul maxim./ A fost atins pragul maxim. Situațiile distinse pentru fiecare dintre verbele de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
neutre la distincția pasiv prototipic - pasiv reflexiv (288-289); verbul a atinge acceptă în mod firesc pasivizarea atunci când se îndepărtează de sensul perceptual, actualizând un sens mai abstract (290): ACTIV PASIV (288) Bucătăreasa gustă mâncarea. > (288') Se gustă mâncarea./ Mâncarea este gustată. (289) Unii clienți miros florile. > (289') Se miros florile./ Florile sunt mirosite... (290) Am atins pragul maxim. > (290') S-a atins pragul maxim./ A fost atins pragul maxim. Situațiile distinse pentru fiecare dintre verbele de percepție nu permit formularea unei
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
etc.". A MIROSI tranz. și intranz. "a simți, a percepe un miros" ♦ tranz. "a apropia nasul de ceva sau de cineva pentru a percepe un miros". Câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție gustativă A DEGUSTA tranz. (băuturi sau alimente) "a gusta (pe îndelete) pentru a aprecia calitatea". A GUSTA tranz. și intranz. "a lua puțin dintr-o mâncare sau dintr-o băutură spre a le afla gustul". A SAVURA tranz. "a mânca sau bea ceva pe îndelete și cu plăcere, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a percepe un miros" ♦ tranz. "a apropia nasul de ceva sau de cineva pentru a percepe un miros". Câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție gustativă A DEGUSTA tranz. (băuturi sau alimente) "a gusta (pe îndelete) pentru a aprecia calitatea". A GUSTA tranz. și intranz. "a lua puțin dintr-o mâncare sau dintr-o băutură spre a le afla gustul". A SAVURA tranz. "a mânca sau bea ceva pe îndelete și cu plăcere, pentru a-i simți bine gustul". Verbele de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
măsură, și în cazul celorlalte percepții de contact este următoarea: deși se presupune prototipic că în urma proceselor perceptuale olfactive/tactile/gustative se produce o "asimilare" de către perceptor a stimulilor specifici (mirosuri/forme/gusturi), această relație semantică nu este implicită: Ion gustă din mâncare și spune că nu are gust; Am mirosit floarea, dar nu are niciun miros. Această trăsătură semantică se explică fie prin proprietatea stimulilor de a nu avea "capacitatea de emisie", fie prin imposibilitatea perceptorului de a detecta diferitele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
înșiși și nu atât liberi, cât, mai ales, liberați. Tot astfel, întors cu totul înspre moarte (considerată aici drept absurditatea cea mai evidentă), omul absurd se simte eliberat de tot ceea ce nu este atenție pasionată care cristalizează în el. El gustă o anumită libertate față de regulile comune. Vedem aici că temele inițiale ale filosofiei existențialiste își păstrează întreaga valoare. Trezirea la conștiință, evadarea din somnul cotidian reprezintă primele demersuri ale libertății absurde. Vizată însă este învățătura existențialistă și, o dată cu ea, acel
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
poate folosi și gindung uscat, care e foarte iute). Se adaugă apa, iar când dă în clocot, se pun macaroanele să fiarbă împreună cu peștele. După 5 minute se adăugă și midiile. Se acoperă cu capacul și după 5 minute se gustă dacă pastele sunt fierte. La final, se adaugă coriandrul proaspăt tocat. Se gustă de sare și piper. Timp de preparare: sub 15 minute. Arc de creveți cu orez basmati (pentru patru porții) INGREDIENTE: * 12 creveți medii, * 4 linguri ulei de
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
când dă în clocot, se pun macaroanele să fiarbă împreună cu peștele. După 5 minute se adăugă și midiile. Se acoperă cu capacul și după 5 minute se gustă dacă pastele sunt fierte. La final, se adaugă coriandrul proaspăt tocat. Se gustă de sare și piper. Timp de preparare: sub 15 minute. Arc de creveți cu orez basmati (pentru patru porții) INGREDIENTE: * 12 creveți medii, * 4 linguri ulei de măsline, * 1 lingura de paprika pudră, pentru sos: * 3 linguri ulei măsline, * 2
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
de linguriță sare, * o ceapă pentru prăjeală * piper. MOD DE PREPARARE: Se fierb fasolele, după ce se fierb se adaugă zarzavatul cu prăjeala, după care se taie varza mărunt și se adaugă peste. După ce mai fierbe câteva minute, este bună de gustat. Ghiveci de iarnă (rețetă din zona Butea, Iași) INGREDIENTE: * O varză acră, * Un borcan cu fasole verde conservată, * O țelină, * Un păstârnac, * Un borcan cu mazăre conservată, * Cinci - șase cartofi, * Patru morcovi, * O lingură miere, * Fasole boabe fiartă * Un pahar
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
că a ajuns la un nivel ridicat de cunoaștere. Totul se va întâmpla însă sub atenta noastră supraveghere, pentru a fi evitate accidentele. Este minunat dacă putem noi, părinții, să-l lăsăm pe micuț să se murdărească, să atingă, să guste din ceea ce e dornic să cunoască. Constrângerea atrage după sine, de cele mai multe ori, o stare de tensiune, un refuz, o reacție emoțională, dar este foarte importantă, când este folosită cu rațiunea unui părinte care știe ce e potrivit sau nepotrivit
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
în progres datorită decolectivizării generalizate, o industrie mai bine organizată și mai bine orientată, o creștere economică la aproximativ 9% pe an. Societatea* rămâne turbulentă, dar ea știe acum cât ar costa-o o întoarcere în trecut. Nici partidul, care gustă acum din deliciile corupției, nu o ignoră. Masacrul ar fi putut deveni o tragedie de nedepășit: va rămâne doar ca un teribil avertisment. și puterea și populația înțeleg ceea ce erau cât pe ce să piardă, și știu acum că nu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
texturii; b) se cere elevilor să decupeze formele acelor flori sugerate de tampoane de vată îmbibate cu diferite parfumuri de flori; c) decuparea acelor plante din care au fost făcute ceaiuri pe care elevii le-au mirosit sau le-au gustat; d) crearea de forme folosind aceeași figură geometrică de aceeași mărime sau de mărimi diferite poziționate diferit (se poate folosi ca figură triunghiul, dreptunghiul, cercul, pătratul etc.). Abilitățile practice îndeplinesc numai o bună parte din funcțiile procesului de educare estetică
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]