6,525 matches
-
soluții, că Gogu se agită..." și că nici un "june" din MAE nu-i dispus să meargă la Havana, i-am comunicat că în urma discuțiilor cu soția am decis "în unanimitate" să ne ajutăm prietenii! Ca atare ne-am încheiat sejurul ieșean și am revenit în București, întrucât înaintea plecării în misiune trebuia să efectuez "un stagiu de pregătire" de 30 de zile în MAE! La 28 noiembrie 2008, cu bagajele și vizitele de rămas bun făcute, inclusiv o vizită amabilă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
CONSTANTIN ROMANESCU PAGINI ȘI IMAGINI DIN TRECUTUL MEDICAL IEȘEAN Coperta 1: Instantaneu fotografic cu profesorii I. Cantacuzino și Al. Slătineanu, la Iași, în 1927 (c) CONSTANTIN ROMANESCU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA CONSTANTIN ROMANESCU PAGINI ȘI IMAGINI DIN TRECUTUL MEDICAL IEȘEAN EDITURA JUNIMEA Iași 2009 LA ANIVERSAREA JUNIMII Închin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
CONSTANTIN ROMANESCU PAGINI ȘI IMAGINI DIN TRECUTUL MEDICAL IEȘEAN Coperta 1: Instantaneu fotografic cu profesorii I. Cantacuzino și Al. Slătineanu, la Iași, în 1927 (c) CONSTANTIN ROMANESCU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA CONSTANTIN ROMANESCU PAGINI ȘI IMAGINI DIN TRECUTUL MEDICAL IEȘEAN EDITURA JUNIMEA Iași 2009 LA ANIVERSAREA JUNIMII Închin acest volum Editurii Junimea (care aniversează patruzeci de ani de activitate continuă) și memoriei marelui poet Cezar Ivănescu, fost director al Junimii. Este greu de adunat, pe aceeași pagină, vorbe care sar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
însă, ceva ce nu poate fi inclus în filozofia "asta-i viața". De ziua Junimii vreau să amintesc unele aspecte care o disting în peisajul cultural românesc. Junimea, trebuie să amintim la aniversarea Editurii Junimea, este altceva decât o instituție ieșeană de cultură. Este drept că, apreciind acest adevăr în mod strict cronologic, Junimea este o astfel de instituție de cultură. Dar ceea ce reprezintă Editura Junimea constituie mai mult decât această calitate. Junimea reprezintă o anumită stare a culturii românești, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
până în 1964. Soarta moașelor a fost ferită de astfel de nenorociri. Fragmentar, istoria Corpului Sanitar de cadre medii (surori) oferă numeroase informații relative la contribuția reală în sănătatea publică. Un număr însemnat dintre surorile care au lucrat în trecute vremuri ieșene au murit prin boli profesionale (contaminări profesionale), în special prin pestă (profesorul Marțian Cotrău deținea, în evidența d-sale, acte care atestau numeric 1022 surori și oficianți sanitari ieșeni morți prin contaminare de la pacienții îngrijiți de ei în epidemiile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Un număr însemnat dintre surorile care au lucrat în trecute vremuri ieșene au murit prin boli profesionale (contaminări profesionale), în special prin pestă (profesorul Marțian Cotrău deținea, în evidența d-sale, acte care atestau numeric 1022 surori și oficianți sanitari ieșeni morți prin contaminare de la pacienții îngrijiți de ei în epidemiile de ciumă (1830) și în războaiele de independență (1877), balcanic (1912) și în primul și al doilea război mondial. Marțian Cotrău menționează că aceste cifre nu sunt decât parțiale, estimând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
superior (după aprecierea d-sale cu circa 800 decese) acestui număr. INFIRMIERI ȘI ALTE CADRE MEDICALE O însemnată parte din Corpul Sanitar îl constituiau categoria infirmierilor, femei și bărbați, "categoria inferioară" indispensabilă activității medicale. Este o lume în trecutul medicinii ieșene care, în condiții de supremă modestie, deseori umilitoare, a fost indispensabilă bunului mers al medicinii. Unele dintre familiile din această categorie au rămas legate de această profesiune, câteva personalități marcante din elita medicinii ieșene făcând parte din aceste familii, infirmierii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Este o lume în trecutul medicinii ieșene care, în condiții de supremă modestie, deseori umilitoare, a fost indispensabilă bunului mers al medicinii. Unele dintre familiile din această categorie au rămas legate de această profesiune, câteva personalități marcante din elita medicinii ieșene făcând parte din aceste familii, infirmierii constituind în câteva cazuri prima generație a acestor familii de profesioniști onești, deseori remarcabili. VRACIUL Un ins pitoresc, deseori un multiplu impostor, înșelând naivitatea și stimulând iluzorii speranțe, aventurier (atât cât necesită "serviciul"), un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
deseori incluzând obiecte și creații a căror valoare consta în bizareria lor, în "curiozitas". Se puneau bazele, felurite, ale spiritului colecționar, deseori fără interes științific. Nimic din aceste frivolități, care constituiau amuzamente pentru cercurile deseori de snobi în donațiile medicilor ieșeni. De la început s-a evitat excesiva facilitate vulgarizatoare. Se adună în schimb o nouă colecție de minerale în 1835 donată de doctorul Kiriacopol, 20 minerale indigene de către spițerul Abrahamfi. Este de subliniat, încă o dată, aspectul inedit la acea dată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
iar dr. Anton Winkler 13 volume din Enciclopedia universală din 1831. Desigur, enumerări selectate, fiind necesar, poate cât de curând, o cartografie a altora care nici nu au ajuns în Muzeu, existând, astăzi, risipite pe la diferite muzee, colecții și biblioteci ieșene sau din alte orașe. * Într-o vreme în care circulația era greoaie, acești oameni, foarte erudiți, mari poligloți, dispuneau de un capital care astăzi lipsește: timpul. Se citea meditativ, se scria sistematic, cu voluptatea lucrului temeinic alcătuit. Merită să reflectăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
aceleiași crude realități, numărul studenților de la Academia Mihăileană, Secția juridică, scădea necontenit, cu toate eforturile depuse de Flechtenmacher și Câmpeanu. Dar, în perioada studiilor de drept, A. Fătu se întâlnește în două rânduri cu Iacob Cihak, figură centrală a medicinii ieșene, care avea delegația de la Asachi, epitropul școlilor din Moldova, de a controla pe tinerii plecați în străinătate de câte ori savantul medic călătorea prin Europa. Nu cunoaștem discuțiile lui Cihak cu Fătu, însă din rapoartele sale favorabile la adresa tânărului student rezultă că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
stil greoi, în care grecismele abundă 8. Chiar valoarea medicală a cărții nu satisface (laptele ar produce ascarizi, rugeola ar fi obligatorie etc.). Dar nu se poate contesta autorului patriotismul și poziția sa de militant în domeniul asistenței materno-infantile9. ,,Cercul ieșean de citire medicală" a reunit în 1830 un număr de 21 de aderenți, în scopul creării unui fond de bibliotecă. S-au procurat, astfel, 12 reviste științifice de prestigiu, dintre care unsprezece erau germane și una franceză. Printre membrii fondatori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
societății au fost protomedicul Mihail Zotta, român bucovinean, și Iacob Czihak, un bavarez, devenit medic șef al miliției moldovene. Proiectului acestora s-au asociat de îndată și doctorii Burger, Ilasciuc, Cristodulo, Viola și Sachelarie, precum și un mare număr de intelectuali ieșeni, viitori membri ai Societății. Cele dintâi ședințe avură loc în casa lui Asachi. Generalul Kiseleff a acordat sprijinul său moral și a instituit o subvenție anuală de 6 000 de piaștri din Casa școalelor. Prin donații particulare s-au pus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
serviciul sănătății publice, fără totuși izbutească să acopere necesitățile curente. Se întrevedea de pe atunci perspectiva înființării unui învățământ medical autohton, perspectivă a cărei concretizare avea să întârzie însă multă vreme. În 1842, doctorul Gheorghe Cuciureanu, unul din promotorii mișcării medicale ieșene de mai târziu, a întreprins o călătorie de informare în Europa, din care a rezultat cunoscuta lucrare Descrierea celor mai însemnate spitaluri din Germania, Englitera și Franța spre introducerea planului pentru urzirea unui spital central în Iași. În ansamblu, perioada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de istorie veche, București, 2, 1960. p. 110, 125. 120. Petrescu, Dâmboviță M., Contribution au problème de la culture en Moldavie, în Acta Arch., Budapesta, t. IX, 14, 1958, p. 5368. 121. Popa C, Plante medicinale întrebuințate într-o veche farmacie ieșeană acum vreun secol în urmă, Rev. A. Adamache, 1947, vol. XXXIII, nr. 2, 3. 122. Pruteanu Paul, Cercetări cu privire la spițeria și spițerii Spitalului Central din Iași de la înființare până la 1863, Comunicare U.S.S.M., Iași, 2/ 12.1956. 123. Rainer Dr.Fr. et
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu nimica și nemulțumit de toate, aci de abstinență de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieții, fin și iritat ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! fericită pentru artist, nefericită pentru om". Într-un document citat de Eduard Gruber, psiholog ieșean de prestigiu, se menționează caracterizarea sumară, dar sistematizată, făcută de Vlahuță: 1. "Psihologia morbidă"; 2. "Haine de geniu". Felul de viață al lui Eminescu, cu mari oscilații afective și comportamentale, este suficient de cunoscut, el sprijină existența unei ciclotimii. Departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pentru a întreprinde un voiaju la băi în străinătate având neapărată necesitate de o cură serioasă de câteva săptămâni" etc., etc. Eminescu se remite perfect și după acest acces, așa cum reiese dintr-o scrisoare trimisă de el către un binevoitor ieșean care îi trimisese o sumă de bani: "Iubite amice. Primește mulțumirile mele sin-cere pentru generozitatea cu care mi-ai venit în ajutor. Știu prea bine că adevărata generozitate e rară pentru a nu fi mișcat de bunătatea d-tale pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pe dr. Șuțu să-i trimită creierul bolnavului, pentru a-l studia, dintr-o neglijență oarecare materialul s-a alterat, așa încât Marinescu nu a putut face decât un studiu macroscopic superficial. Creierul, descris de Marinescu într-o scrisoare trimisă unui ieșean, era "voluminos, circumvoluțiunile bogate și bine dezvoltate, prezentând macroscopic unele leziuni localizate la lobii anteriori" neelucidate. Aceste leziuni puteau să fi fost determinate de septicemia de care a suferit bolnavul în ultimele săptămâni de viață. În concluzie, tragedia bolii sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
condițiilor socio-culturale existente atunci. Între 1879, data intrării în funcțiune a Facultății de Medicină, și 1948, data transformării Facultății în Institut autonom (actualul Institut de Medicină și Farmacie din Iași), Facultatea de Medicină a constituit o parte integrantă a Universității ieșene. Din 1990, denumirea acestui Institut a fost schimbată în Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr. T. Popa". Ideea înființării unei școli cu caracter superior pentru formarea de medici necesari asistenței sanitare a populației s-a conturat, în Principatele Române, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
social restrâns. În 1851, sub domnia lui Grigore Ghica și sub influența programului revoluției de la 1848, s-a întocmit cunoscutul proiect de organizare a școlii, care prevedea pentru învățământul superior ("Școala înaltă") și o Facultate de Medicină, în cadrul proiectatei Universități ieșene. Dar, deși intenția legiuitorului era aceea de a crea o școală cu caracter universitar, în ce privește școala medicală, același regulament prevedea o etapă premergătoare, în care să se contureze, pentru început, o școală de moșit și una de chirurgie, întrucât "deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
se deschide un "curs de chirurgie", conceput de inițiatorul său ca "începutul unei Facultăți de Medicină". Intenția, deși sprijinită de domnitorul Alexandru Ion Cuza și de Kogălniceanu, nu s-a realizat, din motive materiale și din cauza opoziției unor cercuri medicale ieșene față de apariția unei Facultăți de Medicină, care concura, desigur, practica medicală privată, deja bine întemeiată la Iași. * Între 1900 și 1920, Facultatea de Medicină din Iași a trăit ani de grea încercare; în 1907, mulți dintre studenții ieșeni au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cercuri medicale ieșene față de apariția unei Facultăți de Medicină, care concura, desigur, practica medicală privată, deja bine întemeiată la Iași. * Între 1900 și 1920, Facultatea de Medicină din Iași a trăit ani de grea încercare; în 1907, mulți dintre studenții ieșeni au fost implicați ca militanți în favoarea revendicărilor țărănești, iar în 1913 corpul didactic și studenții, întregul corp medical și farmaceutic și-au adus contribuția în războiul balcanic. Cea mai grea încercare a trăit-o școala medicală ieșeană în războiul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mulți dintre studenții ieșeni au fost implicați ca militanți în favoarea revendicărilor țărănești, iar în 1913 corpul didactic și studenții, întregul corp medical și farmaceutic și-au adus contribuția în războiul balcanic. Cea mai grea încercare a trăit-o școala medicală ieșeană în războiul din 1916-1918. Studenții și medicii facultății au fost angajați din plin, fie direct, în lupte, fie în dramatica acțiune antiexantematică. Numărul celor căzuți la datorie a fost mare, printre ei figurând doi profesori suplinitori (V. Imerwold și I.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nouă eră în istoria medicinii, consemnată ca eră a doctrinelor medicale etiofiziopatologice. Aceste orientări în gândirea medicală și în cercetarea științifică s-au reflectat atât în tematica studiilor efectuate la Facultatea de Medicină din Iași, cât și în gândirea medicală ieșeană. În cadrul învățământului preclinic, fundamental, s-a ilustrat Școala de anatomie a profesorului Gr. T. Popa. Descoperirile sale în diverse domenii privind structurile funcționale și anatomo-fiziologia sistemului nervos și, în special, descoperirea sistemului vascular port-hipofizar, au devenit date clasice în istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
central și modificările substratului anatomo-histologic condiționate de poliomielită, diverse encefalite și infecții bacteriene și virale, sunt deosebit de importante. * Începând din 1921, Catedra de fiziologie a fost preluată de Vasile Râșcanu, unul dintre profesorii care s-au identificat cu existența școlii ieșene de medicină, școală care, în special sub aspect organizatoric, îi datorează foarte mult. Profesorul V. Râșcanu a extins baza materială a catedrei (ceea ce a facilitat înființarea Catedrei de fizică medicală, atribuită colaboratorului său, Vasile Capri), și a contribuit la construirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]